Ramona Grațiela Milu: Avem nevoie de un Consiliu care să ne respecte!

Alina Matei

Ramona Graţiela Milu

Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă judecător Ramona Grațiela Milu, Curtea de Apel Brașov, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. De ce ați decis să candidați pentru funcția de membru CSM?

Ramona Grațiela Milu: Eu vă mulțumesc pentru interes și pentru că îmi oferiți această ocazie de a mă adresa cititorilor dumneavoastră.

Pe scurt, sunt unul dintre magistrații care au îndrăznit în cei 20 de ani de carieră să vadă puțin dincolo de coperțile dosarelor soluționate și să se implice în bunul mers al justiției din mai multe perspective.

Am fost tutore de practică al auditorilor care au venit la Judecătoria Brașov, iar unii dintre foștii mei auditori îmi sunt azi colegi la curtea de apel, ceea ce mă face să fiu orgolioasă profesional. Fiind eu însămi absolventă a Institutului Național al Magistraturii în perioada 2002-2004, cred că sunt printre cei care pot exprima un punct de vedere avizat cu privire la formarea inițială a magistratului.

La Judecătoria Brașov am fost vicepreședinte două mandate succesive, într-o perioadă foarte dificilă pentru această instanță, confruntată cu scheme de personal subdimensionate atunci, cu un volum de activitate considerabil, cu probleme acute de infrastructură, spații insuficiente de birouri, de arhivă, probleme care din păcate nici acum nu au fost surmontate.

Apoi am promovat pe loc la gradul de tribunal și efectiv în 2013 la Curtea de Apel Brașov unde am fost două mandate succesive președinte al secției de contencios administrativ și fiscal. Pe parcursul acestor mandate finalizate recent, am făcut demersuri concrete pentru unificarea practicii judiciare și, parcurgând mecanismele administrative specifice, am propus colegiului de conducere al curții de apel promovarea a 15 recursuri în interesul legii.

M-am implicat activ și în schimburile de experiență între judecătorii europeni, găzduind pe raza Curții de Apel Brașov numeroase astfel de vizite, dar și participând la multe și productive schimburi, conferințe naționale și internaționale.

Mai mult, am participat ca expert în două proiecte de anvergură națională sub cupola Consiliului Superior al Magistraturii, unul vizând medierea ca metodă alternativă de soluționare a disputelor, instituție în care cred și acum ca instrument de degrevare a instanțelor de un volum împovărător de activitate. Cel de-al doilea proiect în care m-am implicat ca expert, un proiect mai recent de mare anvergură geografică și ca durată, este cel care s-a finalizat cu redactarea Ghidului de bune practici privind relația dintre sistemul judiciar și celelalte profesii juridice. Cu această ocazie, pe parcursul a peste 20 de întâlniri în toată țara, am interacționat cu colegii judecători sau procurori, dar și cu reprezentanți ai celorlalte profesii juridice, avocați, consilieri juridici, executori judecătorești, notari, în demersul nostru comun de a ne reîntoarce la normalitatea unui dialog constructiv în cadrul sistemului judiciar, fiind cu toții rotițe ale aceleași mecanism angrenat în livrarea actului de justiție către societate.

Nu în ultimul rând, sunt unul dintre magistrații etichetați drept activiști care au luat poziție atunci când am considerat că independența justiției este în pericol, și, din păcate, starea de lucruri actuală a sistemului dovedește că îngrijorările noastre au fost justificate.

Așadar, această candidatură se înscrie în firescul parcursului carierei mele de profesionist implicat activ și proactiv în creșterea performanței sistemului și în consolidarea statutului magistratului, creșterea încrederii în justiție prin înfăptuirea unui act de justiție de calitate.

Alina Matei: Ce lecție se poate învăța din trecutul actualului Consiliu?

Ramona Grațiela Milu: Nu este un secret faptul că proiectul pe care îl propun colegilor prin această candidatură este unul critic la adresa actualului Consiliu.

Cred că activitatea Consiliului comportă îmbunătățiri substanțiale sub aspectul responsabilității, eficienței, transparenței și toate acestea sub semnul integrității.

Este imperios necesar ca acest organism reprezentativ al magistraturii să își exercite menirea constituțională de a garanta independența justiției mult mai energic și mai ferm, să se exprime pe o voce unitară, indiferent de mecanismele interne care conturează voința instituțională. Altminteri, dezbinarea din interiorul magistraturii reflectată în interiorul Consiliului, comunicată pe mai multe voci în exterior, va fi, în continuare, pretextul pentru ca solicitările legitime venite din partea sistemului judiciar să nu fie ascultate. Divide et impera pare mai actual decât oricând nu doar în societate, dar și la nivelul  Consiliului.

Practica în materie disciplinară poate fi uniformizată și făcută previzibilă prin publicarea sistematizată și anonimizată, hotărârile Consiliului în materie disciplinară ar trebui redactate nu doar cu respectarea termenului de 20 de zile prevăzut de lege, ci, eventual, deodată cu pronunțarea, similar materiei penale.

Mai multă transparență în zona disciplinară ar înlătura poate percepția dublei măsuri practicate aparent de actualul Consiliu, dar ar conduce și la realizarea rolului preventiv al răspunderii disciplinare.

Practica votului nul provoacă nemulțumire în rândurile magistraților fiind asimilată cu o lipsă de responsabilitate din partea celor învestiți cu încrederea noastră pentru 6 ani. Lipsa de cvorum, soluția amânării sine die a luării unei decizii, redactarea cu întârzieri nepermise a unor hotărâri, ignorarea voinței magistraților exprimate sub forma de memorii, scrisori deschise, consultarea formală sau chiar lipsa totală de consultare cu privire la probleme esențiale ale sistemului, nepublicarea materialelor pregătitoare ale punctelor înscrise pe ordinea de zi, politica netransparentă de delegări și detașări sunt doar câteva dintre lucrurile care ar trebui cu responsabilitate abordate.

Pe fond, latența în gestionarea unor probleme acute cum este criza de resursă umană fără precedent și care necesită elaborarea unei strategii pe termen scurt, mediu și lung, digitalizarea prin aplicarea unitară la nivel naționale a uneia dintre cele 4 variante de dosar electronic dezvoltate prin inițiative locale, aducerea Regulamentului de Organizare al Instanțelor la realitățile curente, corespondență electronică, dosar electronic, degrevare de sarcini administrative împovărătoare, protecția datelor cu caracter personal, eficientizarea utilizării resurselor umane și materiale prin simplificarea procedurilor administrative interne, abordarea cu transparență a anomaliei referitoare la cuantumul pensiei de serviciu mai mare decât ultimul salariu în plată, toate acestea și multe altele ar fi trebuit să ocupe agenda actualului Consiliu.

Alina Matei: În opinia dumneavoastră, cum trebuie să fie un membru CSM? Cum să nu uite că membri rămân de o mie de ori judecători/procurori?

Ramona Grațiela Milu: Profilul magistratului membru al Consiliului trebuie să corespundă profilului oricărui magistrat.

Magistratul membru al Consiliului trebuie să fie, deopotrivă, integru, imparțial, independent. Faptul că magistratul ales în Consiliu dezbracă simbolic roba de magistrat pentru a exercita o funcție administrativă și de reprezentare nu trebuie să conducă la pierderea acelor atribute ce țin de ADN ul magistratului.

Toate aceste atribute ale magistratului membru al Consiliului trebuie să se reflecte în atributele Consiliului Superior al Magistraturii. Doar un astfel de Consiliu ar fi cu adevărat puternic și reprezentativ pentru puterea judecătorească! Numai în acest fel puterea judecătorească va fi egală cu celelalte puteri ale statului, așa cum o consacră paradigma constituțională.

Independeța justiției trebuie să se umple de conținut, pentru că altfel riscăm să rămânem captivi într-o capcană a formelor fără fond. “Toate-s vechi și nouă toate…” spunea Poetul.

Alina Matei: În ultimele trei mandate ale Consiliului, Curtea de Apel Brașov a fost reprezentată. Și sperați să continue tradiția. Candidatura dumneavoastră este una manifest?

Ramona Grațiela Milu: Așa este. Au fost membri ai Consiliilor Superioare ale Magistraturii trei colegi proveniți de la Curtea de Apel Brașov: doamna judecător Angela Hărăstășanu, domnul judecător Alexandru Șerban iar, în formula actuală, doamna judecător Nicoleta Țînț.

Evident că ne onorează această continuitate, dar să nu uităm că de la Curtea de Apel Brașov a pornit o inițiativă de revocare a unui membru al actualului Consiliu reprezentant al judecătorilor de la curțile de apel, ceea ce reflectă faptul că reprezentarea în consiliu nu este una regională, ci oricare membru reprezintă toți colegii. De altfel și eu consider că membrii aleși ai Consiliului reprezintă întreaga magistratură!

Nu neapărat în această cheie, demersul meu reprezintă o candidatură manifest, o candidatură care conferă legitimitate și conținut poziției critice față de activitatea actualului Consiliu. Această candidatură reprezintă și o formă de manifestare a libertății de expresie a mea ca magistrat nevoit să se mobilizeze în apărarea independenței justiției atunci când actualul Consiliu a rămas în pasivitate.

Alina Matei: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă judecătorii de la curțile de apel? Și ce soluții așteaptă de la CSM?

Ramona Grațiela Milu: Am să mă refer punctual, așa cum am făcut-o și în proiectul propus colegilor subsumat obiectivului de îmbunătățire a calității vieții noastre profesionale:

Criza de resursă umană, nu atât de acută cum se regăsește la celelalte grade de jurisdicție, trebuie abordată sistematic prin asumarea unei strategii de resursă umană, pe termen scurt, mediu și lung. Această strategie trebuie să coreleze intrările în sistem cu ieșirile. În toamna acestui an este predictibil nu doar un val, ci un tsunami de ieșiri din magistratură, pentru că un număr foarte mare de colegi, în special de la curțile de apel, împlinesc vechimea de 25 de ani. Poate ar fi mai potrivită revenirea la modalitatea anterioară de promovare în funcții de execuție, cu  cele două alternative, promovarea efectivă și promovarea pe loc.

Asigurarea resursei umane suficiente care să permită soluționarea unui volum de cauze din ce în ce mai complexe și mai diversificate, crearea unui cadru normativ mai stabil, asigurarea raportului de 2 grefieri la un judecător sau măcar de 1 grefier la un judecător, asistentul de judecător, toate acestea sunt nevoi stringente.

Specializarea este absolut necesară mai ales la nivelul de jurisdicție unde majoritatea hotărârilor rămân definitive.

Digitalizarea, accesul la programele legislative cele mai performante, simplificarea procedurilor judiciare, degrevarea de activități administrative, toate acestea ar conduce la creșterea calității vieții noastre profesionale cu consecința firească și nu forțată prin eforturi inumane, a livrării unui act de justiție de calitate.

Promovarea în funcții de execuție, în funcții de conducere și inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui, în mod categoric, să se facă sub semnul meritocrației.

Alina Matei: Dar sistemul judiciar? 

Ramona Grațiela Milu: Așteptările sistemului judiciar de la Consiliu coincid în mare măsură cu cele ale judecătorilor de la nivelul curților de apel, așa că nu mă voi repeta.

Voi puncta doar că problema crizei de resursă umană este mai acută la acest moment la judecătorii și la tribunale.

Cu toții reclamăm mai multă transparență, competitivitate și obiectivitate în ce privește politica de transferuri, delegări, detașări. Cu toții avem nevoie de un Consiliu care să ne fie mai aproape, care să intervină din oficiu atunci când se impune, să fie dispus să ne cunoască problemele și să ne ofere soluții în timp  util. Cu atât mai mult, avem nevoie de un Consiliu care să ne soluționeze cererile în mod eficient și cu maximă celeritate. Un Consiliu care să ne asculte și ne răspundă, un partener de dialog, un partener de drum! Un Consiliu care să ne respecte!

Alina Matei: Aproape toți candidații s-au referit la regimul aspru de incompatibilități al magistraților. Pe de altă parte, când se mai poate face și altă profesie, când ești judecător sau procuror, profesia fiind una de vocație? Am văzut ca v-ați referit în proiect la nemulțumirile colegilor cu privire la interpretările Comisiei nr. 1 în ceea ce privește incompatibilitățile..

Ramona Grațiela Milu: Am spus-o și în proiectul propus colegilor, dar și cu alte ocazii, regimul disciplinar al magistratului român este unul dintre cele mai drastice din Europa. Literele alfabetului sunt aproape epuizate pentru a enumera abaterile disciplinare pentru care ne poate fi atrasă răspunderea.

Pe lângă acest cadru legislativ destul de dur, avem o practică neunitară a organismelor angrenate în mecanismul răspunderii disciplinare: Inspecția Judiciară, secțiile Consiliului în materie disciplinară, completul de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cred că se impune mai multă transparență, publicarea acestei cazuistici sistematizată și anonimizată, astfel încât să fie predictibilă optica instanței disciplinare pentru o serie de fapte care, cel puțin din ce se vehiculează în spațiul public, nu par a fi apreciate cu aceeași unitate de măsură.

Transparența ar putea contribui la creșterea rolului preventiv al mecanismului răspunderii disciplinare, dar și la orientarea justițiabilului care accesează acest mecanism cu mare apetență.

Din categoria practicilor discutabile ale actualului Consiliu sunt și aceste opinii în materie de ce este permis sau nu unui magistrat să întreprindă, opinii exprimate în Comisia nr. 1. Pe de o parte, sunt legitime întrebările colegilor care sunt precauți și doresc să aibă o garanțe că nu li se va angaja răspunderea pentru încălcarea regimului interdicțiilor și incompatibilităților pentru diverse activități concrete (sancțiunile fiind exclusiv cele mai grave pentru această abatere: excluderea din magistratură sau retrogradarea). Pe de altă parte, opiniile acestei comisii nu au forță juridică, nefiind  acte administrative. În realitate, efectul acestor opinii este unul disuasiv, realizându-se o extindere fără temei legal a sferei de interdicții și incompatibilități. Sunt de notorietate opiniile exprimate în sensul că este permis să fii mason, dar nu poți fi președinte al asociației părinților la scoală, ori că nu poți participa la competiții sportive cu premii în bani, ori nu poți scrie cărți despre nutriția bebelușului…

Mai mult, se pune problema și a faptului că uneori Consiliul, din oficiu, sesizează această problemă, iar dezlegarea din comisie va fi examinată de același organism în disciplinar ceea ce ridică problema, poate, a unei antepronunțări.

E necesară gândirea unei soluții a acestei probleme, cu asigurarea mai multor garanții de legalitate, în primul rând…

Alina Matei: Vorbiți în proiect de calitatea vieții profesionale a magistraților. Inima CSM ar trebui să poarte grija constantă pentru calitatea vieții profesionale a corpului magistraților. Care sunt pașii care ar trebui făcuți de Consiliu în această direcție?

Ramona Grațiela Milu: Am răspuns mai sus la această întrebare și nu aș vrea să mă repet.

Aș adăuga, însă, că este necesară mai multă inițiativă din partea Consiliului, un rol activ care să reflecte preocuparea reală față de starea justiției.

Consiliul nu trebuie să rămână un vârf greu accesibil al unei structuri ierarhice, care trebuie abordată procedural prin parcurgerea unor formalități și formalisme, ci Consiliul trebuie să fie centrul unei rețele, chiar cum ați spus-o dumneavoastră foarte plastic, o inimă, care să pulseze din și în interiorul sistemului. De aceea, Consiliul trebuie să păstreze contactul cu sistemul și nu să se (auto)izoleze într-un turn de sticlă (mă refer la sediul actual,) păstrând o distanță nefirească față de corpul magistraților.

Alina Matei: De ce să vă voteze colegii pentru un mandat în CSM?

Ramona Grațiela Milu: Îmi doresc foarte mult să mă voteze acei colegi, și știu că sunt foarte mulți, care rezonează cu valorile pe care eu mi le-am asumat atunci când am devenit magistrat și care cred că sunt reflectate de tot ce am făcut pentru binele sistemului, pentru binele nostru al tuturor, în cei 20 de ani de magistratură: integritate, imparțialitate, independență.

M-am angajat în acest proiect cu toate puterile sub cupola unui principiu în care cred și care consider că mă caracterizează: TOTUL SUB SEMNUL INTEGRITĂȚII!

Alina Matei: În filmul ”Odrasle răsfățate”, difuzat pe Netflix, personajul principal – tatăl – spune la un moment dat ”am dorit să dau o lecție copiilor mei și am avut eu de învățat din ea”. Aveți doi copii – Andrei și Matei. Care este ultima lecție învățată de la copiii dumneavoastră?

Ramona Grațiela Milu: Îmi place întrebarea dumneavoastră și mai sțiu doi care vor zâmbi când o vor citi! Cei doi ”apostoli”, Andrei și Matei, sunt cei mai exigenți profesori ai mei, iar procesul de învățare este, vă asigur, unul continuu. Lecția care viața mi-o predă prin intermediul lor este cea mai grea, pentru un perfecționist ca mine, este lecția iubirii necondiționate!

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.

Ramona Grațiela Milu: Pentru că suntem între noi, ultimii cititori, într-o epocă a “din în ce mai scurt metrajelor”, vă mulțumesc că îmi sunteți companie într-un veac ce pare a se așterne, al singurătății.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Ramona Grațiela Milu: Eu vă mulțumesc!

Citeşte mai mult despre Alexandru Serban, Alina Matei, Angela Harastasanu, CSM, judecatori, Nicoleta Țînț, Ramona Grațiela Milu! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.