Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Fiscalitate Noutăți legislative Opinii SELECTED

Nou impozit minim pe cifra de afaceri pentru societățile mari și impozite suplimentare pentru instituțiile de credit și pentru societățile din industria de petrol și gaze începând cu 2024

7 decembrie 2023 | Filip Justin CUCU
Filip Justin Cucu

Filip Justin Cucu

Începând cu 2024, politica fiscală a României se va modifica semnificativ pentru marii plătitori de impozit de profit. Această nouă abordare va introduce un impozit minim pe cifra de afaceri pentru contribuabilii cu cifre de afaceri peste 50.000.000 lei și un impozit suplimentar pentru acei contribuabili instituții de credit și din industria de petrol și gaze.

Legea nr. 269/2023, care a fost publicată la finalul lunii octombrie 2023 și care produce deja efecte juridice pentru anumite obligații fiscale, aduce o repoziționare fiscală semnificativă a României prin introducerea unor noi tipuri de impozite datorate de contribuabilii mari. Noua strategie fiscală a autorităților va avea efecte adverse, cum ar fi încetinirea creșterii economice, descurajarea investițiilor, o reducere a competitivității României pe piața globală și chiar migrarea activității către alte țări mai favorabile din punct de vedere fiscal.

Se introduce un impozit pe cifra de afaceri pentru societățile mari

Societățile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro vor fi obligate din 2024 să plătească un impozit pe cifra de afaceri (IMCA) de 1%, dacă în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât IMCA. Noul impozit va fi datorat chiar și în situațiile în care companiile se regăsesc în poziția de pierdere fiscală sau înregistrează profit, dar se află în perioade de recuperare a unei pierderi fiscale.

IMCA se va aplica inclusiv acelor societăți cu an fiscal modificat sau celor care aplică sistemul de impozit pe profit cu plăți anticipate.

Formula de calcul pentru noul impozit va fi IMCA = 1%*(VT – Vs – I – A), unde:

VT = venituri totale;

Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenții, veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii);

I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă anului de calcul);

A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024.

Așa cum se poate observa chiar din formula de calcul oficializată de autoritățile române, modul de calcul al noului impozit adaugă o complexitate sporită raportărilor de obligații fiscale, incluzând elemente care depășesc cifra de afaceri tradițională. Această formulă complicată poate genera confuzie și necesită o atenție și mai mare a consultanților fiscali pentru a evita erorile în calculul impozitelor datorate.

Pentru grupurile fiscale, fiecare membru va calcula individual acest impozit minim, iar suma totală va fi comparată cu impozitul pe profit al grupului, urmând să achite valoarea maximă dintre cele două.

Legea nr. 269/2023 introduce și o serie de impozite suplimentare pe anumite domenii de activitate. Astfel, instituțiile de credit vor plăti din 2024 un impozit pe cifra de afaceri, suplimentar față de cel pe profit, iar pentru anumite companii din industria de petrol și gaze, nemenționate în Lege sau în alte acte normative subsecvente publicate la momentul redactării, s-a reglementat de asemenea un impozit temporar, care va fi plătit în perioada 2024-2025, care ulterior va fi înlocuit de impozitul pentru companiile cu CA de peste 50 de milioane de euro.

Impozitul suplimentar aplicabil instituțiilor de credit va fi datorat trimestrial de către instituțiile de credit, persoane juridice române, precum și de sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine. Cota de impozitare va fi de 2% în perioada 2024 – 2025 și de 1% începând din 2026.

Impozitul se va aplica asupra cifrei de afaceri începând cu data de 1 ianuarie 2024, iar pentru contribuabilii cu an financiar diferit de cel calendaristic, impozitul va fi datorat începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Impozitul suplimentar va reprezenta cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

În ceea ce privește impozitul suplimentar introdus în industria de petrol și gaze (ICAS), acesta va fi datorat temporar în perioada 2024 – 2025 de către companiile active în sectoarele petrol și gaze naturale, care în anul precedent au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Societățile care vor datora acest impozit suplimentar vor fi stabilite de Ministerul Finanțelor prin ordin emis în 60 de zile.

Cota stabilită este de 0,5%, iar formula de calcul va fi:

ICAS = 0,5% x (venituri totale – venituri scăzute – valoarea imobilizărilor în curs de execuție – amortizarea contabilă).

Potrivit Legii, din 2026, ICAS nu va mai fi aplicabil, societățile plătitoare trecând și ele la sistemul aferent IMCA, pentru societățile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro.

Filip Justin Cucu, Junior Tax Consultant BIRIŞ GORAN

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership