« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Noi reglementări lansate în dezbatere publică de Comisia Europeană: Digital Services Act și Digital Markets Act. Sunt Regulamentele o necesitate pentru crearea unui mediu digital european sigur și de încredere?
15.02.2021 | Costin BURDUN

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Costin Burdun

Costin Burdun

Vă prezint câteva considerații care ar putea părea cumva destul de banale și de la sine înțelese, dar din experiența mea personală, a ultimilor 2-3 ani, mie mi se pare că, la nivelul țării noastre, nu par a fi deloc de la sine înțelese.

Și mă refer aici la nevoia de reglementare în domeniul transformării digitale și la cât de mult este ea înțeleasă de către actorii din acest moment. Mă refer la faptul că am observat că, pe de o parte se clamează cât de importantă este digitalizarea, transformarea digitală, dar atunci când se aduc în discuție Regulamente europene care se ocupă de reglementarea diverselor aspecte legate de transformarea digitală și, mai ales, în ceea ce privește securitatea sau legate de încrederea în mediul digital, în foarte multe rânduri am fost surprins să văd poziții care s-au dus până la a se aprecia că deja se instaurează o birocrație a mediului digital prin astfel de Regulamente.

Eu aș vrea să subliniez faptul că o piață unică digitală europeană nu poate fi construită fără:
– Standarde tehnice;
– Soluții și platforme tehnologice certificate, verificate, auditate, desigur pe baza principiului proporționalității;
– Reguli clare pentru un acces echitabil la nivelul pieței al tuturor actorilor respectându-se principiile fundamentale de funcționarea a pieței libere;
– Controlul și supravegherea jucătorilor.

“Birocrația” aceasta la nivel european prin intermediul acestor Regulamente este singura cale prin care să se poată asigura interoperabilitatea, precum și ușurința și siguranța în comunicare în mediul digital.

Inițiativa JURIDICE.ro este de apreciat, faptul că dezbatem pe marginea unor drafturi de Regulament este o abordare foarte corectă. Pentru că discutarea încă din această etapă, ar putea ajuta la o implementare corectă, în cunoștință de cauza și la timp, la nivel național, al acestor Regulamente.

Legat de implementarea la timp a Regulamentelor, avem o experiență neplăcută… Avem un Regulament important, care stă la baza securității medului digital, Regulamentul 910/2014 care, deși este în vigoare din 2016, în România încă sunt mari probleme în aplicarea sa. Și mai grav, actorii principali reglementați de acest Regulament sunt considerați, cum ziceam mai sus, “birocrați” și “deținători de monopol”(!), pentru simplul motiv că ei se conformează cerințelor Regulamentului 910/2014.

Nici Regulamentul GDPR nu a avut parte de o implementare foarte facilă, dar a fost un pic mai ușor pentru că GDPR-ul “a venit” de la Bruxelles cu niște amenzi serioase, lucru care, coroborat cu faptul că domeniul de adresare este mult mai larg a dus la un impact mult mai mare și, în consecință la o presiune mult mai mare pentru implementarea la nivel național al acelor elemente prevăzute de Regulament să fie reglementate la nivel național. Presiune care ar fi putut fi lesne evitată, având în vedere că au trecut ani de zile de la momentul punerii în dezbatere a GDPR și până la intrarea lui efectivă în vigoare.

Digital Services Act și Digital Markets Act vin pentru a rezolva niște probleme care se conturează deja că fiind acute. Dar este foarte important să subliniem că aceste Regulamente se bazează pe ceea ce există deja implementat sau ce se presupune că ar trebui să existe deja implementat la nivel național. Și, din păcate, suntem și aici în urmă. Un foarte mic exemplu, Digital Services Act prevede la art. 22, utilizarea identității electronice, așa cum este definită În Regulamentul 910/2014 în scopul urmăririi trasabilității activității trader-ilor. Și România încă nu are o legislație națională cu privire la identificarea electronică și identitatea electronică sau mijlocul de Identificare electronică, cum este termenul utilizat de Regulamentul 910. S-a văzut în anul 2020 cât de multă nevoie am fi avut de identități electronice de încredere, care să permită înrolarea de la distanță, în diversele servicii on-line, pe de o parte și pe de altă parte care să permită mult mai facil tuturor cetățenilor să își obțină certificate digitale calificate pentru semnătură electronică. În paranteză fie spus, ironiile de genul “trebuie dosar cu șină că să obții semnătură electronică” pot fi de înțeles și de ajutor, dar numai dacă scopul lor este de a se face presiune pentru a aplică Regulamentul 910 care prevede încă din 2014 o gama largă de alternative la “dosarul cu șină” cum ar fi utilizarea mijloacelor de identificare electronică sau orice alte metode de identificare la distanță, certificate că fiind echivalente cu prezența fizică.

Digital Services Act și Digital Markets Act sunt încă în stadiul de dezbatere. Vor mai trece ani până când ele vor fi în vigoare, pentru că este nevoie de timp pentru construcții solide, zic eu. Alții ar zice pentru că așa e “birocrația” europeană care, iată, se instaurează și în mediul digital. Dar oricum ar fi, trebuie totuși să ne decidem ce facem noi, la nivel național cu acest timp. Pentru că dacă ne păstrăm abordarea de până acum, atunci când la Bruxelles construcția se va fi terminat, la noi în țară nu vom avea decât surpriza că au mai venit peste noi niște Regulamente “birocratice” și complicate, deși vor fi fost voci care vor fi încercat în tot acest timp să explice și utilitatea și necesitatea Regulamentelor și ce trebuie făcut că să fim pregătiți când vor intră în vigoare.

Închei prin a sublinia din nou un lucru de la sine înțeles: reglementarea este unica direcție și, în nici un caz, o abordare de tip experimental nu are cum să fie soluția pentru o construcție sigură, de încredere a pieței unice digitale.

Costin Burdun, Expert digitalizare, ANSSI

* Opinie susținută în legătură cu dezbaterea Actul legislativ privind serviciile digitale și piețele digitale: cuvinte ce antamează acțiuni?, ediția 434, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.