Secţiuni » Arii de practică » Business » Asigurări
Asigurări
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Asigurări Jurisprudența ÎCCJ-RIL SELECTED

Considerații cu privire la efectele recursului în interesul legii admis prin Decizia nr. 18/2023 privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 21 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 132/2017

11 decembrie 2023 | Danny Gabriel BÂRDAN-RAINE
Danny Gabriel Bârdan-Raine

Danny Gabriel Bârdan-Raine

I. Din cuprinsul considerentelor Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 prin care s-a admis recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 21 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 132/2017, cu precădere din corelarea paragrafelor 102, 103, 104, 105 și 109, rezultă faptul că soluția curgerii penalităților începând cu a 11 – a zi are în vedere exclusiv situația în care despăgubirea se stabilește de către instanța de judecată sau de către entitatea de soluționare a litigiului ca urmare a evaluării / a verificării ofertei de despăgubire care a fost comunicată părții prejudiciate de către asiguratorul RCA sau ca urmare a verificării motivelor pentru care asigurătorul RCA a respins cererea prin care partea prejudiciată a solicitat să i se comunice o ofertă de despăgubire.

Relevant în acest sens este și penultimul paragraf al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023, mai exact paragraful 109 prin care se  se clarifică cu ocazia finalizării considerentelor hotărârii judecătorești o situație intermediară până la care se calculează penalitățile de întârziere în raport de momentul la care se formulează „oferta de despăgubire”.

Așadar, criteriile pentru stabilirea unei oferte de despăgubire justificate sunt prevăzute de art. 23 – 28 din Norma ASF nr. 20/2017, cu excepția art. 25 din Norma ASF nr. 20/2017 referitor la lipsa de folosință,  iar elementele acesteia sunt stabilite prin art. 29 din Norma ASF 20/2017, așa cum se reține și prin paragraful 103 al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023.

De subliniat faptul că oferta de despăgubire justificată pentru acoperirea costurilor de reparație ale autovehiculului avariat corespunde modalității de despăgubire a părții prejudiciate constând în formularea unei cereri de despăgubire prin care se solicită o plată anticipată efectuării serviciului de reparație, astfel cum se precizează la art. 24 alin. (5) din Norma ASF 20/2017. Până la momentul efectuării serviciului de reparație constând în readucerea vehiculului la starea anterioară producerii accidentului, plata anticipată are valoarea unei oferte de despăgubire care se circumscrie art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2017.

Conceptul juridic de „ofertă de despăgubire justificată” din art. 21 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, art. 23 – 24 și art. 26 – 29 din Norma ASF 20/2017 exclude situația în care despăgubirea solicitată de către partea prejudiciată constă în contravaloarea costurilor de reparație ale autovehiculului avariat stabilită potrivit art. 11 alin. (3) lit. c), art. 14 alin. (2) teza a II – a, alin. (3) din Legea nr. 132/2017, deoarece art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 prevede faptul că: „Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.”

De asemenea, conceptul juridic de „ofertă de despăgubire justificată” din art. 21 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, art. 23 – 24 și art. 26 – 29 din Norma ASF 20/2017 exclude și situația în care despăgubirea solicitată de către partea prejudiciată constă în contravaloarea lipsei de folosință a autovehiculului avariat stabilită potrivit art. 11 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 132/2017 și art. 25 din Norma ASF 20/2017, întrucât art. 25 alin. (1) din Norma ASF 20/2017 prevede faptul că despăgubirea în acest caz se acordă „pe baza documentelor justificative care dovedesc prejudiciul suferit ca urmare a imposibilității utilizării vehiculului avariat”.

Astfel, partea prejudiciată are următoarele posibilități:

– de a depune o cerere de despăgubire  prin care solicită să i se comunice o ofertă de despăgubire justificată în cazurile și în condițiile prevăzute de Legea nr. 132/2017 și Norma ASF nr. 20/2017 clarificate mai sus, iar asigurătorul RCA este obligat să răspundă părții prejudiciate potrivit art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2017, prin a comunica acesteia o ofertă justificată (motivată) de despăgubire atunci când „se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat”; sau

– de a depune o cerere de despăgubire prin care indică o anumită sumă de bani pe care o consideră ca fiind o despăgubire justificată, cuvenită în baza unor înscrisuri doveditoare în cazurile și în condițiile prevăzute de Legea nr. 132/2017 și Norma ASF nr. 20/2017 clarificate mai sus, iar asigurătorul RCA este obligat să răspundă părții prejudiciate la această cerere de despăgubire potrivit art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2017 acceptând în tot sau în parte suma solicitată ori poate respinge motivat cererea de despăgubire (așa cum se reține și prin paragraful 104 al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023).

Dacă partea prejudiciată acceptă oferta de despăgubire comunicată de către asiguratorul RCA potrivit art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2017, atunci art. 21 alin. (4) teza I din Legea nr. 132/2017 ne arată că „despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) (…)”.

Dacă asiguratorul RCA respinge în parte cererea de despăgubire formulată de către partea prejudiciată prin care indică o anumită sumă de bani pe care o consideră ca fiind o despăgubire justificată în situația prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2017 ori dacă asiguratorul RCA comunică o ofertă de despăgubire în ipoteza prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2017 și „părțile nu se înțeleg asupra cuantumului despăgubirii, suma care nu face obiectul litigiului este plătită de către asiguratorul RCA înainte ca acesta să să se fi soluționat prin negocieri, prin soluționarea alternativă a litigiilor sau de către instanța judecătorească” potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 132/2017. Cu privire la această suma care nu este în litigiu, instanța supremă prin paragraful 105 al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 statuează că: „scadența intervine după împlinirea termenului de 10 zile de la primirea hotărârii judecătorești definitive sau a acordului entității de soluționare a litigiului.”

În continuare, art. 23 alin. (6) din Legea nr. 132/2017 ne arată că în situația în care despăgubirile (ce au avut la bază o ofertă de despăgubire potrivit celor arătate mai sus) „se stabilesc prin soluționarea alternativă a litigiilor sau prin hotărâre judecătorească, asiguratorul RCA acordă despăgubiri în baza acordului rezultat în urma soluționării alternative a litigiului sau în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă”. În aceeași ordine de idei, art. 21 alin. (4) din Legea nr. 132/2017 ne arată că „despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data (…) la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligată să o plătească.”

În esență,  în cazurile menționate mai sus în care nu a intervenit, în tot sau în parte, un acord al părților cu privire cuantumul despăgubirii, NU ne aflăm în prezența unui prejudiciu cert potrivit art. 1533 Cod civil, motiv pentru care întinderea acestuia se determină de instanța de judecată sau prin soluționarea alternativă a litigiului. Mai exact, hotărârea judecătorească pronunțată de către instanța de judecată sau,  după caz, acordul entității de soluționare alternativă a litigiului produc efecte constitutive de drepturi în ceea ce privește despăgubirea stabilită pe această cale.

În concluzie:

Din prima parte a paragrafului 102 al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 rezultă următoarele:

– în situația în care asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligația de plată a ofertei de despăgubire în termenul prevăzut la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 132/2017 și anume 10 zile de la data acceptării de către partea prejudiciată a ofertei de despăgubire, atunci asigurătorul RCA este obligat începând cu a 11 – a zi la plata penalităților de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 în cuantum de 0,2% calculate asupra despăgubirii acceptate de către partea prejudiciată;

– în situația în care asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligația de plată a despăgubirii stabilite de către instanța de judecată sau de către entitatea de soluționare a litigiului în termenul prevăzut la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 132/2017 și anume 10 zile de la data primirii hotărârii judecătorești definitive sau, după caz, de la data primirii acordului entității de soluționare a litigiului, atunci asigurătorul RCA este obligat începând cu a 11 – a zi la plata penalităților de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 în cuantum de 0,2% calculate asupra despăgubirii stabilite de către instanța de judecată sau de către entitatea de soluționare a litigiului;

– în situația în care asigurătorul RCA își îndeplinește defectuos obligația prevăzută de art. 23 alin. (5) din legea nr. 132/2017, mai exact nu își îndeplinește obligația de plată a sumei care nu face obiectul litigiului în termen de 10 zile de la acordul părților, atunci asigurătorul RCA este obligat începând cu a 11 – a zi la plata penalităților de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 în cuantum de 0,2% calculate asupra despăgubirii cu privire la care a intervenit acordul părților; (a se vedea în acest sens și paragraful 105 al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023).

Din paragraful 102 partea finală a Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 rezultă că dacă asigurătorul RCA își îndeplinește defectuos obligația prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 132/2017, mai exact asigurătorul RCA nu „formulează în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat”, atunci atunci asigurătorul RCA este obligat la plata penalităților de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 în cuantum de 0,2% calculate asupra „despăgubirii cuvenite” „de la expirarea celor 30 de zile în care asigurătorul trebuia să răspundă cererii părții solicitante”.

Din paragraful 102 partea finală și paragraful 107 ale Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 rezultă că dacă asigurătorul RCA își îndeplinește defectuos obligația prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2017, mai exact asigurătorul RCA notifică părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, suma de bani pe care partea prejudiciată o consideră ca fiind o despăgubire cuvenită, dar motivele asigurătorului RCA „sunt de ordin formal, în scopul exclusiv de a se produce efectul de amânare a curgerii penalităților datorate” atunci asigurătorul RCA este obligat la plata penalităților de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 în cuantum de 0,2% calculate asupra „despăgubirii cuvenite” „de la expirarea celor 30 de zile în care asigurătorul trebuia să răspundă cererii părții solicitante”.

Din paragrafele 92, 93, 102 partea finală și 108 ale Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 rezultă că dacă asigurătorul RCA își îndeplinește defectuos obligația prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2017 în sensul că „nu a notificat persoanei prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire” „prin corespondență transmisă cu confirmare de primire”, atunci asigurătorul RCA este obligat la plata penalităților de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 în cuantum de 0,2% calculate asupra „despăgubirii cuvenite” „de la expirarea celor 30 de zile în care asigurătorul trebuia să răspundă cererii părții solicitante”.

II. Situația juridică a momentului de la care se calculează penalitățile de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 este distinctă față de cele reținute în Decizia Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023, în cazul în care ne aflăm în prezența unei despăgubiri stabilite potrivit legii (art. 11 lit. c) și d), art. 14 alin. (2) teza a II – a și alin. (3) din Legea nr. 132/2017, respectiv art. 19 alin. (12) și art. 25 din Norma ASF 20/2017) și ce rezultă din documentele justificative emise de către un operator economic, în speță documentele justificative emise de către unitatea reparatoare din care rezultă contravaloarea costurilor de reparație sau documentele justificative emise de către o entitate autorizată având ca obiect de activitate închirierea de autovehicule din care rezultă contravaloarea lipsei de folosință a autovehiculului avariat.

Așadar, în această situație ne aflăm în prezența unei prejudiciu cert ce rezultă din documentele justificative emise de către operatorul economic, iar hotărârea judecătorească pronunțată într-un litigiu având ca obiect despăgubirea stabilită potrivit celor arătate anterior produce efecte declarative de drepturi, deoarece prin această hotărâre judecătorească se confirmă o situație de fapt și de drept preexistentă la momentul sesizării instanței.

În art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 este reglementată ipoteza potrivit căreia asigurătorul R.C.A. este obligat la plata penalitățile de întârziere „inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea”. Această ipoteză și anume diminuarea unei despăgubiri este posibilă doar atunci când prejudiciul aferent are un caracter cert.  O despăgubire poate fi diminuată numai atunci când aceasta este stabilită în raport de un prejudiciu cert. În situația în care nu avem un prejudiciu cert, Legea nr. 132/2017 și Norma ASF 20/2017 stabilesc că asigurătorul RCA comunică părții prejudiciate o ofertă de despăgubire.

De asemenea, ipoteza prevăzută de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 potrivit căreia asigurătorul RCA este obligat la plata penalităților atunci când „întârzie achitarea despăgubirii” are în vedere situația în care asigurătorul acceptă cuantumul despăgubirii dovedit cu documente justificative și solicitat prin cererea de despăgubire de către partea prejudiciată, dar nu îl achită în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de art. 21 alin (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 132/2017.

Această concluzie se desprinde și din paragraful 102 al Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 prin care instanța supremă reține ca fiind incidente în soluționarea recursului în interesul legii pentru a stabili momentul de la care se calculează penalitățile de întârziere doar următoarele ipoteze:

– situația neîndeplinirii obligației de plată a despăgubirii de către asigurătorul R.C.A. „în termenul prevăzut la alin. (4)”, mai exact a art. 21 alin. (4) din Legea nr. 132/2017;

– situația în care asigurătorul RCA își îndeplinește defectuos obligațiile, mai exact „obligațiile vizate fiind cele de la art. 21 alin. (1) și (2), precum și cea de la art. 23 alin. (5)” din Legea nr. 132/2017;

Foarte important! Nicăieri în cuprinsul Deciziei Î.C.C.J. nr. 18/23.10.2023 pronunțată în dosarul 1025/1/2023 nu sunt analizate efectele juridice ale ipotezei prevăzute de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 prin care asiguratorul RCA „diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii”.

Pe cale de consecință, în cazul litigiului ce are ca obiect despăgubirea pentru contravaloarea costurilor de reparație ale autovehiculului avariat sau despăgubirea pentru contravaloarea lipsei de folosință a autovehiculului avariat, penalitățile de întârziere aferente despăgubirii se acordă potrivit art. 21 alin (5) din Legea nr. 132/2017 de la expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 21 alin (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 132/2017.

Caracterul justificat sau nejustificat al diminuării despăgubirii de către asigurătorul RCA produce efecte juridice în ceea ce privește cuantumul despăgubirii solicitate prin cererea înaintată asigurătorului RCA, iar implicit potrivit accesorium sequitur principale se produc efecte juridice și cu privire la penalitățile de întârziere.

Avocat Danny Gabriel Bârdan-Raine 

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership