Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Drept penal SELECTED

Manipularea psiho-emoțională, mijloc prin care se realizează violența domestică

11 decembrie 2023 | Maria PĂDURARU
Maria Păduraru

Maria Păduraru

„Dacă ești dependent de aprobarea celorlalți, comportamentul tău este la fel de ușor de manipulat ca al unui drogat. Tot ce trebuie să facă un manipu­lator este un proces simplu în doi pași: să-ți dea ce-ți dorești și apoi să te amenințe că ți-l ia. Orice traficant de droguri din lume joacă așa.”  – Harriet B. Braiker

În sensul Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, violența domestică se referă la orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență psihologică, fizică, sexuală, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic, ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

Efectul actelor de violență domestică exercitate asupra victimei este abuzul psiho-emoțional, fizic, sexual, economic, social, spiritual, cibernetic – prin raportare la forma de violență practicată. Măsura juridică care se poate lua într-un caz de violență domestică este emiterea unui ordin de protecție.

În mod distinct, Codul penal prevede infracțiuni ce privesc violența în familie, care se referă la fapte foarte grave săvârșite asupra unui membru de familie (omor, omor calificat, lovire sau alte violențe fizice, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte) și sunt sancționate penal. 

Violența psihologică – formă a violenței domestice.

Acest articol face referire la forma de violență domestică psihologică manifestată prin exercitarea unor acte de manipulare ilicită în relațiile dintre soți sau foști soți, între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă manipulatorul agresor locuiește sau a locuit împreună cu victima.

Articolul urmărește să identifice și să tragă un semnal de alarmă asupra acelor acțiuni sau inacțiuni manipulative ilicite care sunt îndreptate împotriva stării psiho-emoționale ale unei persoane, prin impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, șantaj, neglijare, controlul vieții personale, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar. De asemenea, articolul urmărește ca prin informare să prevină abuzurile în cadrul relațiilor domestice dintre parteneri.

Titularul actelor de manipulare ilicită este neutru, violența domestică psihologică fiind realizată în egală măsură atât de femei, cât și de bărbați.

Opiniile personale din acest articol se întemeiază pe concepțiile specialiștilor din domeniul psihologiei și psihiatriei, precum și pe o cazuistică profesională proprie în domeniul soluționării conflictelor prin metode alternative și tradiționale.

Manipularea psiho-emoțională manifestată în contextul violenței domestice.

Într-o viziune[1] progresivă și mai puțin toxică, în relațiile dintre parteneri (soți sau foști soți, actuali sau foști parteneri) poate fi constatată o tendință a acestora pentru jocurile pe vertical, prin care partenerii urmăresc recunoașterea superiorității și autorității, în detrimentul jocurilor pe orizontal ce pune accent pe cooperare. În aceeași notă se poate identifica conceptul de joc psihologic între adulți[2], care nu reprezintă decât niște manevre repetitive ce combină tactici defensive și ofensive, utilizate de parteneri în scopul de a obține un rezultat individual profitabil.

Conceptul de joc psihologic nu face însă obiectul acestui articol, deoarece acesta tinde să exprime un comportament relațional sănătos; subiectul analizei noastre este înțelegerea manevrelor bolnăvicioase, a strategiilor manipulative cu caracter ilicit utilizate de către un partener pentru a obține controlul asupra celuilalt partener în relațiile domestice.

Termenul de „manipulare” este descris de dicționar ca reprezentând „control, influență, folosirea avantajelor, exploatare. Nu orice act de manipulare are însă un caracter ilicit (deoarece, în genere, toate relațiile sunt fundamentate pe un grad de persuasiune sau influențare), ci doar acele acțiuni sau inacțiuni realizate în scopul conștient toxic de a modifica, în virtutea obținerii propriului interes, comportamentul unei alte persoane, încălcându-i cu intenție drepturile și libertățile și producându-i stări și efecte bolnăvicioase.

Esența din spatele intenției actului de manipulare este următoarea: „Cei care-i manipulează pe ceilalți fac asta din două motive: pentru a câștiga bani și pentru a obține putere. E simplu ca <bună ziua>”.[3] În concluzie, la baza manipulării stă intenția ilicită a manipulatorului de a obține bani și putere prin orice mijloace de la partenerul său.

Manipulatorul narcisist ascuns – cel mai întâlnit în relațiile domestice.

Manipulatorul narcisist ascuns este întâlnit în mod frecvent în relațiile domestice, psihiatria recunoscându-l în manualele sale ca fiind o persoană care suferă de o tulburare de personalitate narcisică. Pe parcursul articolului îl vom denumi „manipulatorul”.

Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale IV al Asociației Americane de Psihiatrie (DSM-4) definește tulburarea de personalitate narcisică (TPN) drept un „pattern pervaziv de grandoare (în fantezie și comportament). Tiparul acestui manipulator este prezent atunci când implică următoarele „deficite în funcționarea interpersonală“:

– empatie: abilitatea redusă de a recunoaște sau a se identifica cu sentimentele și nevoile altora; excesiv de adaptat la reacțiile altora, dar numai dacă sunt percepute ca relevante pentru sine, în contextul în care poate obține control sau bani.

– intimitate: relațiile sunt în mare parte superficiale și există doar pentru a servi stimei de sine; reciprocitatea este constrânsă de puținul interes real față de experiențele altora și predomină nevoia de câștig personal (bani sau putere).

Potrivit DSM-5, tulburarea de personalitate are aceste „trăsături de personalitate patologice:

– grandiozitate: sentimente de îndreptățire, fie directe, fie ascunse; centrarea pe sine; credința fermă că este mai bun decât alții; atitudine superioară față de alții.

– căutarea atenției: încercări excesive de a atrage și de a fi în centrul atenției altora; dorința de a fi admirat și de a controla pe cei din jur.

Clinicienii[4] observă că unii oameni sunt mai vulnerabili decât alții la contaminarea emoțională creată de acest tip de manipulator: „Oamenii sensibili tind să reacționeze la emoțiile altora, în loc să le ignore, să se considere ca fiind în relație cu alții, și nu complet independenți, se pricep să descifreze comportamentul emoțional nonverbal sau mesajele precum vocea și gesturile, tind să copieze expresiile corporale ale altora când vorbesc cu ei, sunt conștienți de sine și reactivi emoțional. Altfel spus, cei hiper empatici sunt cei mai înclinați să „se contamineze“ și să fie copleșiți de emoțiile acestui tip de manipulator.

Conform unui studiu popular[5], manipulatorul suferă de sindromul grandomanului, fiind o persoană dominantă interpersonal, neclintită în hotărârea sa, cu un sens al sinelui exagerat, excesiv de încrezătoare în deciziile sale, incapabilă să învețe din propriile greșeli.

Ronningham (2005)[6] a descris grandomania ca fiind „un sentiment nerealist de superioritate – o perspectivă durabilă despre sine ca un individ mai bun decât alții care îl face pe manipulator să îi privească pe cei din jur cu dispreț sau să îi considere inferiori – precum și un sentiment de unicitate – convingerea unui individ că foarte puțini au ceva în comun cu el și că nu poate fi înțeles decât de câțiva oameni sau de persoane foarte speciale”.

Wolven (2015)[7] arată că, atunci când acest tip de manipulatori experimentează sau percep posibile amenințări la adresa scopului lor, reacționează printr-un comportament de minimalizare sau/și devalorizare față de ceilalți. Solicitând să li se recunoască îndreptățirile prin tactici pasiv-agresive (în general), manipulatorii sunt capabili să conteste orice slăbiciuni observabile și orice infirmări ale opiniilor lor exagerate despre sine.

Manipulatorul este un maestru al travestiului, pozând în imaginea unei persoane altruiste, dar în taină fiind una egoistă, calculată, autoritară, furioasă și foarte invidioasă. El poate să se comporte deosebit de empatic și încurajator cu cei din jur, în paralel nutrind un sentiment de dispreț și dezgust pentru persoana vizată. Acest manipulator va avea mereu inițiativă și va sări mereu în ajutorul persoanei vulnerabile vizate, acordându-i un sprijin indispensabil nesolicitat, folosindu-se de situație pentru a obține ceea ce și-a propus; în cazul în care nu reușește, reacționează într-o manieră conflictuală și dă vina pe aceasta pentru neajunsurile și eșecul său.

O asemenea persoană le știe pe toate, iese în evidență printr-un comportament agitat și expansiv, radiază o falsă încredere și o falsă determinare, cu singurul scop de a primi recunoaștere, laude și confirmare de la cei din jur. Diferența dintre o persoană obișnuită căreia îi place să fie în centrul atenției și acest manipulator, este stabilită de scopul care antrenează dorința. Dacă o persoană obișnuită are scopul exclusiv de a fi admirată, un manipulator are scopul diabolic de a obține controlul asupra unei alte persoane prin intermediul confirmării admirației.

Fiind ascuns, manipulatorul este obsedat de controlul intimității și a vieții personale, selectându-și un cerc restrâns de oameni asupra cărora să-și exercite actele toxice. Manipulatorul ascuns detestă ca lumea din exterior să-i cunoască identitatea, deoarece nutrește în permanență frica de a nu-i fi demascate planurile machiavelice. În acest sens, își va controla cu disperare orice acțiune exterioară care este susceptibilă să atragă atenția publicului, preferând să acționeze total undercover, urmărindu-și persoana vizată fără a fi observat, analizând din umbră profilul acesteia, trecând la atac doar când strânge suficient material despre vulnerabilitățile și slăbiciunile acesteia. Acest tip de manipulator este foarte discret în privința mascării motivațiilor sale egocentrice. El se ferește să facă paradă pentru a nu-l observa publicul, întocmai ca lumea exterioară (care nu face parte din cercul său ales) să nu îi disturbe planurile machiavelice. Acesta este tipul de manipulator care reușește cel mai bine să îi păcălească pe cei apropiați să creadă că este un om integru, sincer, altruist, empatic; explicație este că, nefiind în vizorul publicului, deține suficient de mult timp și energie pentru a-și perfecționa tehnica spălării creierului.

Cu privire la relațiile disfuncționale în care se implică manipulatorul, studiile arată că o variațiune comună a acestui tip este părintele care petrece o bucată excesivă de timp și energie doar pentru a avea grijă de toate aspectele vieții copiilor lui. Acești indivizi sunt admirați și puși la loc de cinste pentru ceea ce par a fi eforturile lor neobosite și devotate pentru a fi cei mai buni părinți cu putință. Văicărelile lor frecvente legate de costurile personale și emoționale ale sacrificiilor lor sunt stratageme manipulatoare orchestrate pentru a avea parte de atenție și laude, precum și pentru a deține controlul. Pentru lumea exterioară, par asemenea unor părinți darnici și generoși în mod necondiționat, dar în realitate toate acțiunile lor sunt calculate cu atenție din cauza unei nevoi insațiabile de recunoaștere și respect. Nevoile emoționale ale copilului trec până la urmă pe locul al doilea, după propriile lor necesități narcisiste de validare, confirmare și atenție”.[8]

Astfel, acest părinte manipulator alocă excesiv de mult timp îngrijirii copiilor săi cu intenția preventivă machiavelică de a-și folosi copiii ca arme împotriva celor care nu vor vrea să se supună controlului său. Acesta este motivul pentru care, în momentul în care o persoană care are o legătură emoțională cu acești copii, va manifesta acte de rebeliune în raport cu manipulatorul, refuzând să se mai supună acestuia, manipulatorul își va scoate la înaintare armele (copiii) și va restabili liniștea, constrângând în mod coercitiv, ori pasiv-agresiv, victima să accepte „de dragul copiilor”, „pentru copii” o situație pe care nu ar fi acceptat-o în alt context.

Când întâlnește pe cineva de care este interesat, manipulatorul face presiuni pentru „intimitate imediată“. El se grăbește să includă pe cineva în lumea lui falsă (de exemplu, vrea să se căsătorească după o primă întâlnire), odată realizată dorința devenind obsedat de a o păstra, indiferent dacă este sau nu dorit.

Pentru acest manipulator nu sunt importante sentimentele sau dorințele partenerului, acesta este motivul pentru care va minimaliza sau nega existența oricărei nevoi sau dorințe ce ține de sfera  sa psiho-emoțională, dacă aceasta este contrară scopului său machiavelic; modul în care o face este prin repetarea în mod excesiv a mesajelor de tipul: „exagerezi”,nu s-a întâmplat nimic rău”, „totul este doar în mintea ta”, „nu contează nimic altceva decât că suntem împreună/o familie” ș.a.

Manipulatorul urăște semnele de autonomie normală la partenerul-victimă și comite „infracțiuni“ interpersonale folosind cuvântul dragoste ca pe o unealtă sau ca pe o armă.

Trăsăturile manipulatorului ascuns[9]:

– Se consideră superior, crede cu sinceritate și într-un mod exagerat în propria importanță, fără să se bazeze pe realitate, fapte sau expertiză personală.

– Se consideră special și solicită un tratament special și privilegii fără muncă; adesea este perceput ca fiind genul de persoană care „caută cearta cu lumânarea”, deoarece devine temperamental dacă i se contestă unicitatea.

– Este obsedat de statutul/calitatea râvnită/deținută, făcând orice pentru a o obține/menține.

– Își atribuie toate succesele celor din jur. Devine în mod excesiv de mândru de realizările celor apropiați, amintindu-le frecvent acestora că au reușit datorită susținerii și sacrificiului său.

– Este autoritar prin natura sa, tonul prin care dispune este unul de comandă.

– Este obsedat de păstrarea intimității, ștergându-și orice urmă prin care ar putea fi demascat.

– Se consideră perfect, nu greșește niciodată, știe întotdeauna totul mai bine decât oricine, are întotdeauna soluții pentru orice, nu acceptă niciodată definitiv un alt punct de vedere.

– Te provoacă să îl înșeli, dându-ți o libertate exagerată, explicându-ți cât de perfect este și câtă încredere are în tine, așteptând momentul să greșești și să te pedepsească cu cruzime.

– Este victimă eternă, îți inoculează sentimentul că ești responsabil pentru tot ce i se întâmplă.

– Este tot timpul nemulțumit de tine, indiferent dacă acționezi sau nu potrivit indicațiilor sale.

– Se arată ca fiind o fire caritabilă, ocazional face acte de caritate pentru a-ți dovedi cât de bun, altruist, săritor este.

– Mereu face totul pentru tine din proprie inițiativă și fără a te întreba în prealabil dacă dorești, apoi îți reproșează că nu apreciezi niciodată ceea ce face, amintindu-ți permanent câte sacrificii a făcut pentru tine și cum tu nu ai apreciat niciodată.

– Îți induce frica de abandon prin amenințări frecvente la adresa vulnerabilităților tale.

– Armele sale preferate de manipulare sunt copiii și familia. Când depistează un pericol, își scoate armele la înaintare, exprimând mesaje de genul: „familia este totul!”, „ești un tată rău/mamă rea dacă nu faci sacrificii pentru familie, în detrimentul plăcerilor tale”, „viața este grea, trebuie să facem sacrificii împreună pentru copii, pentru familie”, „copiii sunt totul, nu poti să renunți la ei pentru plăcerile proprii”, „nu te gândești niciodată la copii, doar la tine”.

– Îți identifică slăbiciunile și fricile și le folosește împotriva ta când simte că nu mai procedezi conform cerințelor sale de pe etichetă.

– Este evitant, face orice să nu rezolve problemele apărute și „ascunde mizeria sub preș”, amintindu-ți că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic tragic și că „totul va fi bine”.

Tehnici utilizate de manipulatorul ascuns.

În scopul obținerii controlului, manipulatorul utilizează tehnici specifice de manipulare, construind cu o neobosită perseverență cadrul ideal pentru trăirea abuzului emoțional. Strategiile sale manipulative au la bază dorința machiavelică de a influența (coercitiv sau pasiv-agresiv) deciziile, sentimentele și starea psiho-emoțională a victimei. Redăm câteva din tehnicile utilizate de manipulator[10] în relația cu partenerul său victimă.

1. Tehnica iluminării cu gaz.

Atunci când se confruntă cu probleme, conflicte, greșeli apte să le submineze controlul, manipulatorul devine defensiv și neagă flagrant realitatea. Oricât de dramatică ar fi situația, va utiliza un limbaj specific pentru a dezamorsa și induce în eroare victima, de genul „hai, că nu s-a întâmplat nimic rău”, „nu a fost chiar așa rău”, „nu s-a întâmplat chiar așa”, „a trecut, să ne continuăm viața la fel ca și cum nu s-a întâmplat”, „s-a întâmplat, nu mai putem schimba nimic, hai să ne vedem de viață ca și până acum”.

Această tehnică este utilizată de către manipulator pentru a schimba percepția victimei asupra realității, atunci când realitatea îi este defavorabilă și există riscul de a pierde controlul. Efectul practicării acestei tehnici este că victima va începe să considere că este ceva în neregulă cu persoana sa deoarece vede lucrurile deformat, că este „defectă”, că exagerează o situație care nu există, că nu are dreptate deoarece nu există nicio problemă de rezolvat.

2. Tehnica libertății fără limite.

În relație, manipulatorul îi va dărui victimei toată libertatea din lume, arătându-i ce partener ideal este, dovedindu-i că nu mai este nimeni ca el; îi va repeta frecvent că nu o va constrânge niciodată să facă ceva nedorit, deoarece scopul existenței lui pe acest pământ este să o slujească și să îi fie alături la bine și la greu.

Manipulatorul va aștepta cu neobosită răbdare ca victima să calce strâmb; când acest moment se va petrece, manipulatorul va aborda o atitudine agresivă, manifestată prin reproșuri violente că i-a dăruit totul, dar ea nu a apreciat nimic, respectiv prin solicitări interminabile de reparație a greșelii. Acesta este momentul de glorie suprem al îndeplinirii fanteziei sale machiavelice, deoarece abia acum va putea să-și deposedeze victima de toate resursele financiare de care dispune; abia acum va solicita și va primi totul de la victimă, deoarece răul trebuie pedepsit, iar iubirea pierdută trebuie recâștigată.

Manipulatorul își va secătui victima de toate resursele financiare, deoarece manipulatorul este un materialist prin definiție, scopul său suprem în viață fiind să obțină bani și putere (aici intră admirația, recunoașterea ș.a.). Fiind un materialist convins, pune accent doar pe valorile și lucrurile pâmântești, superficiale. Nu-l va interesa să rezolve problemele psiho-emoționale ale partenerului său; nu-l va interesa actul propriu-zis de trădare decât în subsidiar, în contextul în care îl poate folosi pentru obținerea unui folos material; nu-l va interesa niciodată cu prioritate sentimentul de iubire trădată, deoarece manipulatorul nu privește decât în mod tranzacțional relațiile pentru obținerea beneficiilor materiale; nu-l va interesa să identifice și să repare problema care a adus relația în acest punct, deoarece nu este interesat de o soluție benefică ambelor părți. De dragul aparențelor (pentru că este obsedat să-și păstreze masca de persoană perfectă) și pentru a scufunda victima și mai adânc în puțul vinei, posibil să o oblige să participe la ședințe de terapie în familie, chiar dacă el, manipulatorul, nu este deloc interesat să-și cunoască sinele; va aștepta apoi răbdător ca victima să îi conteste decizia, să se împotrivească, pentru a-i reproșa furtunos că „deși doar tu ai greșit, eu fac în continuare totul pentru tine, dar tu nu depui niciun efort pentru noi/pentru familia noastră”.

3. Tehnica retrăirii basmului.

Manipulatorul îi va reaminti victimei ce bine și frumos a fost la începutul relației, ca într-un basm. Îi va acorda dragoste și atenție excesivă pentru a obține confirmarea și recunoașterea controlului. Această tehnică este deosebit de eficientă pentru persoanele care au avut o relație anterioară sau traume de familie, deoarece creează nostalgia „unei a doua șanse”.

4. Tehnica triangulării.

Manipulatorul va aduce o a treia persoană în cadrul conflictului, folosindu-se de aceasta pentru a-i crea victimei un disconfort, pentru a o determina să creadă că inclusiv a treia persoană îi susține opiniile. Tehnica este una foarte eficientă, mai ales dacă a treia persoană are un istoric comun pozitiv cu victima, efectul strategiei fiind că va reduce victima la tăcere, forțând-o, nu doar să revină în mediul abuziv, ci inclusiv să facă orice pentru a-i recâștiga încrederea manipulatorului.

5. Tehnica victimizării și a învinuirii.

Manipulatorul va juca rolul victimei, îndreptând orice atenție asupra sa, inoculând partenerului concepția că doar el este vinovat de ceea ce s-a întâmplat. Tehnica pasării responsabilității și a învinuirii victimei are efectul spălării pe creier, deoarece este practicată în mod obișnuit de manipulator, chiar în absența unui conflict între parteneri. Deși un conflict între două persoane nu poate exista decât prin participarea ambilor, manipulatorul va afișa masca de sacrificiu a unei victime eterne, arătându-se întotdeauna ca fiind perfect, imaculat, un standard de moralitate și perfecțiune, prin contradicție cu omul cel rău și imperfect.

6. Tehnica „ascunderii mizeriei sub preș”.

Manipulatorul va nega întotdeauna existența unei probleme grave, dacă această realitate îi este defavorabilă. Negând existența problemei, viața va decurge pe modul normal, adică în conformitate cu cerințele manipulatorului. Tehnica manipulatorului prezintă efecte pe termen scurt, deoarece problema rămâne și va reveni, de altfel, cu o intensitate și mai mare; cu atât mai mult cu cât există și alte probleme nesoluționate în palmaresul vieții victimei.


[1] Este vorba despre viziunea specialistului A. Adler asupra relației de cuplu, care poate fi studiată în Problems of neurosis (1929), New York, Harper Torchbook, 1964; în Complex compulsion as part of personality and neurosis (1935); în Superiority and social interest, Ed. by H.L.&Rowena R. Ansbacher, 3rd ed. New York, Viking Compass, 1973, pp. 71-80.
[2] Conceptul de joc psihologic între adulți a fost descoperit de către Eric Berne într-un studiu efectuat pe analiza tranzacțională a relațiilor. A se vedea punctul său de vedere în Transactional analysis in psychoterapy, New Tork, Grove Press, 1961; în Games people play, New York, Grove Press, 1964.
[3] Citatul este redat în traducere din bestsellerul internațional ce aparține autorului în psihologia comportamentală Thomas Eriskson, în Surrounded by Psychopaths, or How To Stop Being Exploited by Others, 2020, pp. 108.
[4] Se face referire, în special, la clinicianul Nina Brown, care a studiat paternul manipulator narcisic în The Destructive Narcissistic Pattern, Westport, CT: Praeger Publishers, 1998, pp. 121.
Pe aceeași temă, a se vedea şi Elaine Hatfield, John C. Cacioppo şi Richard L. Rapson, Emotional Contagion: Studies in Emotion and Social Interaction, Paris: Cambridge University Press, 1993.
[5] Este vorba despre studiul realizat de Universitatea Emory, denumit The Double-Edged Sword of Grandiose Narcisism: Implications for Successful and Unsuccessful Leadership Among US Presidents, (Watts, 2013).
[6] A se vedea lucrarea lui Jake Ronningham, Stalking, Threatening, and Attacking Public Figures: A Psychological and Behavioral Analysis (2005).
[7] A se vedea cercetarea lui Katherine E. Wolden, Grandiose and Vulnerable Narcissism: Where Do the Emotional Differences Lie? (2015).
[8] A se vedea concepția psihoterapeutului Ross Rosenberg despre relațiile disfuncționale în The Human Magnet Syndrome – Why We Love People Who Hurt Us.
[9] A se vedea Sam Vaknin și Lidija Rangelovska, Toxic Relationships. Abuse and itsAftermath, 2018.
[10] A se vedea Sam Vaknin și Lidija Rangelovska, MindGames: Short Fiction about Bizarre Mental Health Disorders, 2013.


Avocat Maria Păduraru

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership