Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Opinii SELECTED

Istoria dreptului românesc (5). Concluziile capitolului „Dreptul în perioada 275 – sec. IX”

12 decembrie 2023 | Petre BUNECI​, Cristian MOȘNEANU
Petre Buneci​

Petre Buneci​

Cristian Moșneagu

Cristian Moșneanu

« Istoria dreptului românesc (4)

Concluziile Capitolului 4 – Dreptul în perioada 275 – sec. IX

Din relatările surselor bizantine, rezultă că această populaţie străromână, este din punct de vedere al legilor, obiceiurilor şi organizării la fel ca triburile dacilor liberi din timpul perioadei ocupaţiei romane și la fel ca geto-dacii de dinaintea ocupării Daciei de către Traian.

În acest sens putem vorbi de faptul că nu doreau să trăiască în robie, iar descrierea lor că erau bărbaţi dârzi care puteau trăi în orice condiții, reprezintă o descriere asemănătoare cu aceea făcută de Ovidiu geţilor din Pont.

Descrierea că sunt „blânzi și binevoitori şi îi duc acolo unde au nevoie” seamănă cu descrierea făcută de către Aristotel agatârşilor. Aceste caracteristici sunt asemănătoare şi cu atitudinea pe care au avut-o dacii la vederea lui Dios Cristostomes când acesta a mers la ei în timpul lui Decebal. Faptul că aveau o lege nescrisă a fi ospitalieri cu musafirii este asemănătoare tot cu obiceiurile geților-hiperoboreieni descrise de Herodot.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Din aceste descrieri, rezultă că tot o lege a ospitalităţii era aceea că un om care venea ca prieten la ei trebuia tratat cu respect, iar cel care se purta necuviincios cu musafirii era pedepsit de sfatul bătrânilor din comunitate.

Altă lege/regulă era aceea de a elibera prizonierii capturaţi în timpul unei lupte, mai târziu dându-le posibilitatea chiar să rămână printre ei, putând să stăpânească un petec de pământ și să îl muncească. Se poate vedea aici o paralelă cu atitudinea lui Dromichates faţă de Lisimah.

Aveau ca principală preocupare creşterea animalelor și cultivarea pământului, lucru care nu era specific nici uneia din populaţiile migratoare care a venit pe teritoriul Daciei. Cultivarea meiului este un alt argument că au moştenit obiceiurile dacilor.

Obiceiul sinuciderii femeii după moartea bărbatului este similar cu cel al tribului getic al misilor despre care ne vorbeşte Herodot. De asemenea, virtuozitatea femeilor lor este asemănătoare cu cea a geto-dacilor descrisă de Horațiu.

Din faptul că nu agoniseau peste măsură, rezultă că respectau o regulă/lege care se aplica și în timpul lui Deceneu, şi anume cumpătarea.

Rânduială democratică și de aceea treburile lor, atât cele prielnice cât și cele neprielnice, sunt totdeauna dezbătute de către obşte” – acest lucru se referă la faptul că forma de organizare este aceea a dacilor liberi care era și aceea pe care au avut-o dintotdeauna dacii anterior lui Burebista.

Credinţa monoteistă este asemănătoare cu aceea a carpilor şi implicit a geto-dacilor de dinainte. Asemănarea are legătură cu anumite reguli religioase care trebuiau respectate în caz de furtună.

Legat de străromâni, atestaţi prima oară ca anţi şi ausonii, cunoscuți mai târziu ca valahi, erau o populație mixto-dacică formată din dacii liberi, pătura cea mai săracă a dacilor din provincia Dacia Augusti (nobilii s-au făcut romani pentru a primi drepturi) amestecați cu populațiile aduse de romani din tot imperiul numit perigeni sau cives latini (şi mai puţin, soldaţi romani lăsaţi la vatră) și elementele migratoare care s-au integrat. Aici vorbim în principal de slavi, goți şi rămășițele hunilor care s-au retras în Transilvania după ce au fost decimaţi de romani.

Limba vorbită de străromâni o limbă înrudită cu latina, dar care nu era latină, putea fi vorba de latina vulgară care se vorbea în tot imperiul roman sau poate, conform unei teorii considerate fanteziste de către unii, limba dacică care se înrudea cu latina, acea „limba priscă”. Oricum ar fi, limba despre care avem dovezi clare că se vorbea începând cu secolul IV d.Hr. pe actualul teritoriu al României este cel mai bun argument şi de neclintit al faptului că nu suntem urmașii unor ciobani care au emigrat la nord de Dunăre prin secolul al VIII-lea d.Hr. așa cum susţin, din motive injuste, adepţii teoriei roesleriene.

Un proces de etnogeneză a existat. Dovezile sunt foarte clare: toate populaţiile care au venit, au adoptat stilul de viață al dacilor şi au adus doar mici influențe.

Rușinea faţă de comunitate şi faţă de Divinitate, făcea ca acela care nu respecta aceste legi să fie privit cu dezonoarea de locuitorii satului. Acest fapt prima înaintea judecății pe care o puteau face „organele” obștii sătești şi anume sfatul bătrânilor.

După cum am văzut, forma de organizare a străromânilor era obştia sătească care avea o vatră a satului şi care avea un forum legislativ şi judecătoresc format din bătrâni ai satului denumiţi și moşi.

Prof. univ. dr. Petre Buneci
Drd. Cristian Moșneanu

* Textul face parte din lucrarea Istoria dreptului românesc | Petre Buneci, Cristian Moșneanu, Editura Librex, 2021

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership