Secţiuni » Mesaje de condoleanţe
Mesaje de condoleanţe
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Drepturile omului Life Mesaje de condoleanțe

Scriitorul și disidentul jurist Bujor Nedelcovici s-a stins. Mesaje de condoleanțe. In Memoriam

12 decembrie 2023 | JURIDICE.ro

Duminică, 10 decembrie 2023, Asociația „La Maison Roumaine” de la Paris a difuzat următorul mesaj de condoleanțe:

„Asociația ‘La Maison Roumaine’ anunță cu profundă tristețe decesul, la 18 noiembrie 2023, la Paris, la Spitalul Sf. Antoine, al scriitorului franco-român Bujor Nedelcovici, unul dintre cei mai prestigioși și fideli membri ai asociației noastre.

Slujba religioasă a avut loc la Catedrala Greco-Ortodoxă ‘Sf. Ștefan’, în strada Bizet din Paris, fiind oficiată de preotul român Valentin Bretan. Ulterior, o altă ceremonie în memoria sa a avut loc la casa funerară a Cimitirului Père Lachaise.
Urna, ne-a informat soția sa, doamna Carmen-Michaela Nedelcovici, va fi depusă în România în mormântul familiei aflat la Mănăstirea Ghighiu.

Născut la 16 martie 1936, la Bârlad, în Moldova (din care jumătate urma să fie ocupată de Uniunea Sovietică după sinistrul pact Hitler-Stalin din 1939), a cunoscut comunismul încă din prima copilărie.
Tatăl său a luptat ca ofițer în Armata Regală Română în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a fost, după ocupația sovietică a României, închis în gulagul românesc. Tânărul Bujor a urmat liceul în Ploiești și a studiat la Facultatea de Drept din București, pe care a absolvit-o în 1959, dar ulterior a fost împiedicat, de către comuniștii aflați la putere, să-și exercite profesia de avocat și a fost nevoit să-și câștige existența muncind pe diferite șantiere și fabrici din țară.

Abia în anul 1970 (într-o scurtă perioadă de relativă liberalizare a regimului comunist) a reușit să înceapă să publice, ceea ce i-a permis să-și câștige existența ca jurnalist și scriitor și să își dezvolte o carieră în acest domeniu. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor, iar din 1982 a fost redactor-șef al revistei ‘Almanahul literar’. Dar în anul următor, scrierile sale au început să fie cenzurate, iar faimosul său roman ‘Al doilea mesager’ a fost interzis de la publicare. A trimis manuscrisul la Paris, unde Albin Michel l-a publicat și unde a primit un premiu de la PEN Clubul Francez.

În 1987 a reușit să părăsească România și s-a refugiat în Franța, unde a colaborat cu prestigioasa revistă ‘Esprit’ și a fost membru al redacției acesteia. La Paris publică foarte mult: romane, articole, eseuri și este, de asemenea, scenarist și fotograf. După Decembrie ’89 a început să republice și la București, unde în primul deceniu al secolului XXI a apărut opera sa în ansamblu.

L-am cunoscut la sosirea sa în Franța și am avut șansa să-l cunosc mai bine după 2010, când a participat la conferințe organizate de Asociația ‘La Maison Roumaine’, al cărei președinte devenisem. Am beneficiat de tot sprijinul său moral și am putut să-i apreciez marile calități umane, în special onestitatea, generozitatea, discreția, luciditatea, respectul pentru valorile europene și determinarea cu care a denunțat toate formele de totalitarism, începând cu totalitarismul comunist şi cel al moștenitorilor săi de astăzi.

Am regretat enorm că am aflat cu o oarecare întârziere vestea tristă a morții lui Bujor Nedelcovici și că nu am fost prezent la ceremoniile de înmormântare la care au participat un număr mare de prieteni și colaboratori ai acestuia, inclusiv cei de la revista ‘Esprit’, printre care și Olivier Mongin, fost director, aceștia fiind cei mai numeroși.
Îi mulțumesc foarte mult doamnei Carmen Nedelcovici pentru că mi-a oferit aceste informații și mi-a transmis textele discursurilor celor care au vorbit la aceste ceremonii.

De asemenea, îi rog pe doamna Carmen Nedelcovici și pe Grégoire, soția și fiul regretatului scriitor, și pe ceilalți membri ai familiei să primească cele mai sincere condoleanțe din partea Asociației ‘La Maison Roumaine’ și a mea personal.

Odihnească-se în pace!

Alexandru Herlea

* * *

Scriitorul, publicistul și disidentul Dorin Tudoran a transmis următorul mesaj:

„În ziua de 23 noiembrie, fiica mea Alexandra a împlinit 47 de ani. Într-un album cu fotografii salvat din România se află și câteva făcute de Bujor, în urmă cu 42 de ani, într-o vacanță la Vama Veche. Sunt printre cele mai sugestive dintre cele care păstrează imaginea copilului de atunci.

Henri Cartier-Bresson spunea că ‘Este o iluzie să crezi că fotografiile sunt făcute cu aparatul de fotografiat… Ele sunt făcute cu ochiul, inima și creierul.’ Fotografiile făcute de Bujor de-a lungul timpului ilustrează acest adevăr.

De la considerabila distanță geografică la care ne-a așezat viața, mi l-am închipuit, uneori, în camera obscură pe care și-o amenajase în apartamentul din București. Mi-l imaginam developând peliculele și fredonând una din melodiile care-i plăceau foarte mult.

Nu suntem altceva decât pelicule într-o cameră obscură. Dacă cineva aprinde lumina până imaginile nu au prins viață, fotografiile au eșuat, clipa de viață surprinsă de aparat dispare definitiv. În ziua de 18 noiembrie, Dumnezeu a aprins lumina în miraculoasa cameră obscură în care s-a petrecut viața lui Bujor. Imaginea e clară. Destinul – coerent. Drumul – împlinit.

Spre deosebire de viață, moartea nu lucrează cu jumătăți de măsură, dar de ce n-am accepta că moartea poate fi și pseudonimul vieții care-i urmează? Preocupat de sacralitate și luptând cu scrisul și lentila fotografică împotriva barbariei distrugerii lăcașurilor bisericești, pe Bujor nu-l poate întâmpina în locul spre care a plecat decât lumina blândă în care a crezut fără ezitare.

Drum bun, prieten drag. Dumnezeu va fi cu tine.”

* * *

Sâmbătă, 25 noiembrie 2023, Uniunea Scriitorilor din România a dat publicității următorul ferpar:

„Uniunea Scriitorilor din România și Filiala București – Poezie anunță cu tristețe deosebită dispariția dintre noi a romancierului și scenaristului Bujor Nedelcovici.

S-a născut la 16 martie 1936 la Bârlad.

A absolvit în 1959 Facultatea de Drept din București.

A fost avocat la Baroul de Avocați din Ploiești, de unde a fost radiat din motive politice, după arestarea tatălui său, fiind obligat să muncească timp de 12 ani pe șantiere și în uzine.

A debutat ca romancier în anul 1970 cu volumul ‘Ultimii’.

În anul 1987 s-a stabilit la Paris, continuând să publice în România și în Franța romane și eseuri.

Dintre romanele sale amintim: ‘Fără vâsle’; ‘Noaptea’; ‘Grădina Icoanei’; ‘Zile de nisip’; ‘Somnul vameșului’; ‘Îmblânzitorul de lupi’ (după revoluție). În Franța a publicat: ‘Le Second Messager’; ‘Le matin d’un miracle’; ‘Le provocateur’. A mai publicat volume de teatru și eseuri.

Ca scenarist, a realizat filmele: ‘Întâlnirea’ (1982); ‘Faleze de nisip’ (după ‘Zile de nisip’, 1983) – în colaborare cu Dan Pița, film cenzurat la vremea apariției; ‘Somnul insulei’ (1994) – în colaborare cu Mircea Veroiu.

Pentru opera sa literară a primit premii ale Asociației Scriitorilor București, ale Uniunii Scriitorilor din România, ‘Premiul Libertății’, acordat de Pen Club Français (1986), pentru romanul ‘Al doilea mesager’.

A fost ‘Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres’, titlu acordat în Franța, în 1990.

Prin dispariția lui Bujor Nedelcovici, literatura română suferă o dureroasă pierdere.”

*

Potrivit publicației „Jurnalul”, care a citat și postat anunțul funerar al familiei îndoliate, serviciul religios a fost oficiat marți, 28 noiembrie 2023, ora 11:00, la Catedrala Greco-Ortodoxă „Sf. Ștefan” din Paris (7 rue Bizet).
Ceremonia de incinerare a avut loc în aceeași zi, la ora 14:30, la Crematoriul Père Lachaise.

*

In Memoriam. Remember „Faleze de nisip”

Filmul artistic „Faleze de nisip” – scenariul Bujor (Grigore Sergiu) Nedelcovici, regia Dan Pița, muzica Adrian Enescu, avându-i în rolurile principale pe actorii: Victor Rebengiuc, Gheorghe Visu, Carmen Galin și Marin Moraru – este o excelentă adaptare cinematografică după curajosul roman „Zile de nisip” al lui Bujor Nedelcovici, publicat în 1979 la Editura Cartea Românească – în ultimul an de meritoriu directorat al lui Marin Preda –, distins în același an cu Premiul Uniunii Scriitorilor și republicat în 2005 de Editura ALLFA București în cadrul seriei „Opere complete” (7 volume) a autorului acestuia.

Potrivit IMDb, acțiunea dramei ni-l înfățișează pe un influent chirurg (interpretat de Victor Rebengiuc), aflat la apogeul carierei și vieții sociale, încrezător în sine și bine conectat, care îl acuză, doar din cauza unei asemănări fizice cu hoțul adevărat, pe un ingenuu tânăr tâmplar (Gheorghe Visu) că i-a furat lucrurile personale (un radiocasetofon, câteva bijuterii și o sumă de bani) de pe o plajă de lângă stațiunea Mamaia, unde acesta venise a doua zi după producerea infracțiunii.
Miliția este chemată, medicul egoist, orgolios și nevrotic se implică abuziv în anchetă, conducând în cele din urmă interogatoriul, iar tânărul este trimis în judecată.
Deși iubita medicului (Carmen Galin) și prietenul acestuia (Marin Moraru) se îndoiesc de identitatea acuzatului, inflexibilul chirurg insistă în mod obsesiv și paroxistic, până în pânzele albe, să i se dea dreptate și reușește să determine o gravă și monstruoasă eroare judiciară, în urma unui proces totalmente inechitabil, trimițându-l la închisoare pe „Puștiul” nevinovat, tratat ca pe un „nimeni”, căruia îi sunt călcate în picioare, la propriu, cele mai elementare drepturi ale omului.

Alături de „Reconstituirea” lui Lucian Pintilie, „Faleze de nisip” este unul dintre cele mai tulburătoare filme judiciare și psihologice din cinematografia românească, însă diferența sa esențială în raport cu acesta constă, în opinia lui Bogdan Jitea, expert IICCMER, în „lipsa oricărui mobil politic al acțiunilor doctorului, dictate doar de un ego supradimensionat, la limita patologicului”.

„În toamna lui ‘82, filmul a fost văzut de Ion Traian Ştefănescu, vicepreşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, care îi sprijinea realmente pe tinerii cineaşti. El aranjase o vizionare în studioul Sahia şi nu în sala de proiecţie de la Casa Scânteii, plină de microfoane şi de generali. A fost prezent atunci şi Petru Enache, secretar al Comitetului Central cu propaganda. În timpul proiecţiei, Ştefănescu vorbea în şoaptă cu Enache, încercând să-i explice acestuia filmul şi să-l protejeze în acelaşi timp”, a mărturisit regizorul Dan Piţa, citat de jurnalistul Adrian Epure în ziarul „Adevărul”.

După o serie de amânări generate de cenzură, filmul – al cărui scenariu era scris de un avocat ce fusese trecut pentru 12 ani la „munca de jos” – a reușit să aibă premiera pe 31 ianuarie 1983, la cinematograful „Scala”, unde a rulat timp de doar câteva zile, în care a suferit mai multe amputări, după care, în urma criticilor lui Ceaușescu, a fost interzis și scos de pe ecrane, fiind exclus și din filmografia oficială a regizorului Dan Piţa.

„Mă întorceam de la Geneva, acolo unde locuia fratele meu. Era cred a doua zi după premieră şi am văzut un afiş imens expus la ‘Scala’. Mi-am zis cu mândrie: ‘Uite, domnule, a meritat să revin în ţară, în loc să cer azil la Geneva, cum mă sfătuise fratele meu’. Peste vreo două zile, am vrut să intru şi să văd filmul. Nu mai era! Bineînţeles că am întrebat pe toată lumea, mi s-a spus doar că a fost un ‘ordin de sus'”, şi-a reamintit Bujor Nedelcovici, citat de jurnalistul menționat.

Cu „mânie proletară”, dictatorul comunist a lansat un atac furibund la adresa filmului, în cuprinsul cuvântării pe care a susţinut-o la „Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative” desfășurată pe 3 august 1983, la Mangalia (când s-au adoptat celebrele „Teze” de tristă amintire), apreciind că acesta „prezenta deformat realitatea socialistă”.

„Ceaușescu a intuit nu povestea în sine, ci simbolul. Un muncitor se revolta împotriva unui doctor, care reprezenta puterea, și care îl acuza pe nedrept de furt. Acel muncitor îl ucide pe doctor. Ucide puterea. Ceaușescu n-a admis ca un reprezentant al clasei muncitoare să omoare un reprezentant al puterii politice”, a spus regretatul scriitor într-un memorabil interviu acordat în 2007 lui Ovidiu Șimonca pentru „Observator cultural”.

Bujor Nedelcovici a fost urmărit informativ de Securitatea comunistă: „Dosarul cuprinde două volume, în total vreo opt sute de pagini (…), (…) a fost deschis în anul 1972, chiar dacă pe copertă este menționat 1976, și a fost clasat când am rămas în Exil în Franța, adică în 1987”, a menționat acesta într-un alt interviu apărut în revista „22” și în care a evocat și faptul că la Facultatea de Drept a Universității București, promoția 1959, a fost coleg cu regretatul judecător Paul Florea.

Interzis timp de șapte ani de cenzura regimului represiv comunist, „Faleze de nisip” a fost rulat în cinematografe și difuzat de televiziuni abia după 1989, când această capodoperă a artei cinematografice, a rezistenței prin cultură și a disidenței noastre anticomuniste a fost distinsă cu Marele Premiu al Asociației Cineaștilor (ACIN) pe anul 1990, ce i-a fost acordat pentru muzică și montaj.

Filmul „Faleze de nisip” remasterizat (full HD) poate fi vizionat aici.

* Documentarea pentru acest material a fost realizată de Răzvan Constandache.

Creditul fotografiei scriitorului Bujor Nedelcovici aparține publicației „Ziarul Financiar”.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership