Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Întrebare preliminară cu privire la rata dobânzii și obligația de a primi salariul într-un anume cont (creditul de consum, clauze abuzive și practici comerciale neloiale)
18.02.2021 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: Banking, CJUE, Concurență, Dreptul Uniunii Europene, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul bulgar se întreabă cu privire la confluența dintre clauze abuzive, rata dobânzii și practici comerciale neloiale (protecția consumatorului de credit)(C-689/20 Banka DSK).

I. Obiectul și temeiul juridic al cererii de decizie preliminară

Valoarea dobânzii stabilită de banca creditoare în cadrul contractului de credit de consum depinde de aspectul dacă consumatorul a încheiat cu aceeași bancă un contract de servicii de plată conexe (denumite în continuare „servicii accesorii”). Potrivit instanței de trimitere, acest aspect creează incertitudini în privința aplicării, în cazul contractului menționat, a unei serii de dispoziții naționale în materie de concurență neloială. Acest lucru ridică o serie de probleme, mai precis dacă anumite practici de acordare a creditelor de consum în contextul unor reduceri de dobânzi oferite în cazul utilizării altor servicii accesorii ale băncii, aflate în legătură cu acordarea creditului de consum, pot fi considerate „neloiale” în sensul Directivei 2005/29 privind practicile comerciale neloiale, în ce măsură aceste practici trebuie considerate clauze abuzive în sensul Directivei 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii și dacă sunt respectate obligațiile de informare prevăzute de Directiva 2008/48 privind contractele încheiate cu consumatorii.

II. Situația de fapt

1 La 9 martie 2016, părțile din litigiul principal au încheiat un contract de credit de consum. În temeiul acestui contract, pârâtului i s-a acordat o sumă în cuantum de 5 000 de leva (BGN) (aproximativ 2 550 de euro) pentru o durată de 36 de luni. Creditul are o rată variabilă a dobânzii egală cu suma EURIBOR la șase luni și o marjă fixă de 7,606 %.

2 La momentul încheierii contractului, dobânda anuală efectivă era de 8,2 %. Creditul ar fi trebuit rambursat în 36 de rate lunare, fiecare în cuantum de 159,24 leva (BGN) (aproximativ 82 de euro).

3 La punctul 8 din contractul de credit se prevede că rata dobânzii inițiale, stabilită în contract, servește unor scopuri promoționale și este aplicabilă dacă pârâtul îndeplinește condițiile stabilite în anexa nr. 2 la contract. În cazul neîndeplinirii acestor condiții, marja fixă reprezentând rata dobânzii aferente creditului, se majorează de la valoarea inițială de 7,606 % la 14,356 % (și anume cu 6,75 %, dobânda anuală efectivă fiind astfel aproape dublată).

4 Pe lângă contractul de credit, s-a încheiat și un contract privind constituirea unei garanții asupra unei creanțe salariale, în cadrul căruia pârâtul a declarat că ar fi angajat la o întreprindere bulgară în temeiul unui contract de muncă pe durată nedeterminată.

5 În anexa nr. 2 la contractul din 1 martie 2016, semnată de asemenea de pârât, sunt indicate diferite tipuri de beneficii pentru creditele de consum.

6 Potrivit punctului 1.1.1 din această anexă, condițiile de utilizare a ratei dobânzii de 8,20 % care servește unor scopuri promoționale se aplică anual în cazul unui contract de credit de consum dacă împrumutatul:
а) își transferă salariul într-un cont deschis la „Banka DSK” EAD;
b) constituie o garanție asupra creanței sale salariale în favoarea „Banka DSK” EAD;
c) constituie o garanție asupra tuturor creanțelor sale din conturile deschise la „Banka DSK” EAD în favoarea băncii;
d) solicită eliberarea unui card de debit de către „Banka DSK” EAD;
e) participă la sistemul de servicii bancare online „DSK Direkt” furnizat de „Banka DSK” EAD;
f) primește cel puțin două tipuri de notificări prin mesaje text (SMS) și
g) plătește lunar cel puțin o factură de utilități publice (energie electrică, telefon, alimentare cu apă etc.), fără numerar, prin debitare directă efectuată de Banka DSK” EAD sau achită lunar o rată minimă de 10 leva (BGN) în fondul suplimentar de pensii facultative „DSK Rodina”.

7 Potrivit punctului 1.2.1 din anexa nr. 2, rata dobânzii este de 8,70 % pe an dacă împrumutatul îndeplinește doar condițiile prezentate la literele a)-c) de mai sus. În conformitate cu punctul 9.1.2 din anexa nr. 2, rata dobânzii aferente creditului este majorată cu 0,5 % începând cu următoarea rată lunară și se ridică, în mod efectiv, din nou la 8,70 %, în cazul în care serviciile menționate la literele d)-g) („servicii accesorii”) nu sunt utilizate timp de două luni consecutive, dar împrumutatul îndeplinește condițiile prevăzute la literele a)-c).

8 Punctul 9.1.1 din anexa nr. 2 prevede că, în cazul în care, în cursul a două luni consecutive, salariul împrumutatului nu este plătit în contul său deschis la „Banka DSK” EAD [mai precis, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la literele a) și b) de mai sus], dar rata creditului este achitată în cont, dobânda aplicată creditului începând cu următoarea rată va fi de 11,95 %. Potrivit punctului 9.1.3, în cazul întârzierii la plată a două sau mai multor rate, subvențiile la dobândă prevăzute în anexa nr. 2 sunt eliminate în totalitate.

9 Punctul 9.1.2 prevede că, în cazul unei amortizări regulate a creditului, subvențiile pot fi „restabilite” dacă împrumutatul îndeplinește din nou condițiile pentru a beneficia de acestea prin prezentarea unei declarații la „Banka DSK” EAD. Nu se precizează dacă și în ce condiții o astfel de restabilire are caracter obligatoriu.

10 Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cadrul procedurii, pârâtul a încetat să plătească ratele de credit la 24 octombrie 2016. Expertul precizează că, începând cu această dată, pentru valoarea capitalului restant neplătit, reclamanta a aplicat o rată anuală a dobânzii de 14,687 % până la 24 decembrie 2016, o rată anuală a dobânzii de 14,682 % până la 24 iunie 2017 și 14,624 % până la 9 noiembrie 2017. După această dată, a fost declarată exigibilitatea imediată a creditului și nu s-au calculat dobânzi contractuale. Pe baza informațiilor furnizate de bancă, datoria deschisă se ridică la un cuantum al capitalului de 4 105,27 leva (BGN); dobânzi contractuale în cuantum de 668,93 leva (BGN) și dobânzi de întârziere în cuantum de 84,07 leva (BGN).

11 Este de notorietate faptul că numeroase instituții de credit din Bulgaria oferă consumatorilor rate ale dobânzii mai scăzute atunci când aceștia își transferă salariul într-un cont deschis la banca creditoare. De asemenea, creditele sunt prezentate ca fiind mai atractive în raport cu condițiile pieței, în cazul cărora nu este necesar un „transfer al salariului” la banca creditoare. Se poate deduce din aceasta că, pe piața bancară din Bulgaria, este o practică răspândită ca împrumutații să fie obligați să își primească salariul într-un cont deschis la banca creditoare.

12 Reclamanta, „Banka DSK” EAD, este una dintre principalele instituții de credit active pe piață, cota sa de piață de aproximativ 10 % variind între poziția 1 și 2, potrivit mass-media. În litigiul principal, instanța de trimitere precizează că nu ar fi colectat informații cu privire la cota de piață deținută de reclamantă, întrucât nu ar fi clar dacă această împrejurare este pertinentă pentru soluționarea litigiului.

III. Ce a determinat-o pe instanța de trimitere să realizeze o trimitere preliminară? Ne spune chiar ea:

13 Potrivit instanței de trimitere, o problemă de aplicare a dreptului în litigiul principal este constituită de clauzele care figurează în anexa 2 la contractul de credit de consum în discuție.

Caracter abuziv al clauzelor contractuale

14 Mai întâi, instanța de trimitere ridică problema compatibilității clauzelor referitoare la utilizarea obligatorie a serviciilor accesorii cu cerința de bună-credință prevăzută la articolul 3 din Directiva 93/13, ținând seama de faptul că contractul de credit impune consumatorului o obligație împovărătoare care, în același timp, oferă un avantaj concurențial creditorului.

15 În special, instanța de trimitere are nevoie de o interpretare a formulării „în detrimentul consumatorului” prevăzute la articolul 3 din Directiva 93/13. Din punctul său de vedere, se ridică problema dacă obligația consumatorului de a-și primi salariul într-un cont deschis la banca la care a contractat un credit este în sine prejudiciabilă pentru consumator, precum și dacă condiția de a utiliza anumite servicii accesorii (care, parțial, nu sunt gratuite) pentru a obține o reducere a ratei aplicabile a dobânzii aferente creditului este întotdeauna sau numai în anumite cazuri în detrimentul său.

16 Instanța de trimitere ridică de asemenea problema dacă obligația de a transfera salariul într-un cont deschis la bancă este interzisă de dreptul Uniunii. Debitorul din litigiu este un resortisant al unui stat terț care lucrează pentru un angajator bulgar, dar care și-ar putea schimba reședința obișnuită. În acest context, obligația de a-și transfera salariul într-un cont bulgar ar putea constitui un obstacol în calea exercitării dreptului său prevăzut la articolul 15 alineatul (3) coroborat cu articolul 15 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, și anume angajarea într-un raport de muncă într-un alt stat membru al Uniunii Europene. În această privință, potrivit instanței de trimitere, trebuie să se țină seama de faptul că dreptul național prevede și un alt mijloc de a garanta băncii creanța, și anume constituirea unei garanții asupra salariului precum cea reglementată prin contract în litigiul principal.

17 În ipoteza în care dispozițiile Directivei 93/13 permit, în principiu, ca banca să impună consumatorului transferul salariului său într-un cont deschis la aceasta, se ridică următoarea problemă privind aspectul dacă asumarea unui astfel de angajament este abuzivă în raport cu cerința de a utiliza servicii accesorii.

(…)

Interpretare conformă cu dreptul Uniunii

20 În continuare, instanța de trimitere ridică problema interpretării normelor naționale împotriva concurenței neloiale în raport cu normele prevăzute de Directiva 93/13.

21 Normele privind interzicerea ofertelor comune prevăzute de ZZK bulgară au un caracter general, dar sunt precizate condițiile concrete de aplicare a unei astfel de interdicții. La articolul 36 alineatul (1) din ZZK, legiuitorul bulgar a prevăzut interdicția de a atrage cu rea-credință clienții, inclusiv prin încurajarea încheierii de oferte comune. Conform articolului 29 din ZZK, este interzisă și atragerea clienților prin practici neloiale în raport cu alte întreprinderi. Aceste interdicții au ca obiect, în esență, protejarea celorlalți comercianți care se află în concurență directă cu comerciantul autor al încălcării. Cu toate acestea, în măsura în care practicile comerciale neloiale sunt interzise și, având în vedere jurisprudența menționată mai sus, instanța de trimitere consideră totuși că ar trebui să țină seama și de această interdicție în cadrul aprecierii caracterului abuziv al unui contract încheiat cu un consumator.

22 În special, având în vedere posibilitățile largi de interpretare a articolului 29 și a articolului 36 alineatul (1) din ZZK, instanța de trimitere ridică problema dacă, în vederea aplicării interdicției concurenței neloiale prevăzute de dreptul național, această interdicție trebuie interpretată nu numai în contextul normelor privind caracterul abuziv al contractelor încheiate cu consumatorii, în conformitate cu Directiva 93/13, ci și în contextul cerințelor articolului 38 din Carta drepturilor fundamentale. Dacă ar exista obligația efectuării unei astfel de interpretări, instanța națională ar trebui să interpreteze interdicțiile consacrate de normele interne de concurență luând în considerare nu numai interesele concurenților, ci și pe cele ale consumatorilor.

(…)

Practici comerciale neloiale

24 Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (punctele 43 și 44 din Hotărârea pronunțată în cauza C-453/10, Pereničovà și Perenič, precum și punctele 48-50 din Hotărârea pronunțată în cauza C-109/17, Bankia), introducerea unei clauze contractuale ca urmare a aplicării unei practici comerciale neloiale, în sensul Directivei 2005/29, constituie un element de apreciere a caracterului abuziv în temeiul articolului 4 din Directiva 93/13.

25 Prin urmare, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă modul de redactare a trebuie să țină seama și de modul de redactare a condițiilor pentru utilizarea și eliminarea reducerilor de dobânzi, precum și de posibilitatea consumatorului de a înțelege un sistem de clauze astfel conceput.

26 Trebuie de asemenea să se răspundă la această întrebare pentru a stabili dacă o astfel de indicare a ratei dobânzii este permisă și de dispozițiile Directivei 2008/48 și în special de articolul 10 din aceasta.

(…)

28 Nu în ultimul rând, instanța de trimitere arată că în speță este vorba despre o practică răspândită pe piața băncilor, adică a persoanelor [juridice] care își procură fonduri prin intermediul depozitelor din partea publicului. În consecință, ar fi posibil ca marile bănci să atragă mai mulți împrumutați și să îi oblige să accepte condiții mai puțin favorabile. Problema care se ridică este dacă, în lipsa unei poziții dominante pe piață (în cadrul procedurii, o astfel de poziție nu este nici constatată, nici invocată în privința reclamantei), cota de piață ar putea fi relevantă pentru a aprecia caracterul neloial al unei practici comerciale.

(…)

Metoda de calcul al dobânzii anuale efective și consecințele unui eventual calcul eronat

32 Răspunsul la întrebarea dacă indicarea imprecisă a valorii dobânzii anuale efective trebuie asimilată lipsei indicării acestei dobânzi necesită, în contextul situației de fapt din litigiu, răspunsul la o altă întrebare, și anume: costurile precum cele aferente pachetului de servicii accesorii convenit în prezenta procedură trebuie incluse în formula utilizată pentru calcularea dobânzii anuale efective în cadrul unui contract de credit de consum? Stabilirea dobânzii anuale efective este pe deplin armonizată prin articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48 și revine, așadar, Curții sarcina de a stabili dacă calculul dobânzii anuale efective trebuie să includă cheltuieli aferente serviciilor accesorii precum cele convenite între părți prin contract.

33 În acest context, este important, în primul rând, să se stabilească dacă serviciile accesorii menționate constituie „o condiție obligatorie pentru obținerea creditului” sau „acordarea creditului rezultă din utilizarea” acestor servicii accesorii. Pentru a răspunde la această întrebare, Curtea ar trebui să țină seama de faptul că, deși în prezenta cauză nu s-a ridicat obiecția potrivit căreia pârâtul ar fi fost indus în eroare în legătură cu obținerea consimțământului său pentru prestarea unor servicii accesorii, modul în care sunt formulate clauzele referitoare la reducerile de dobânzi impune cunoașterea numeroaselor clauze din anexa nr. 2 la contract. În plus, trebuie amintit că contractul poate fi încheiat fără serviciile accesorii, dar în condiții substanțial diferite, precum și că o parte din aceste servicii (de exemplu, plata unor facturi pentru utilitățile publice prin intermediul unei aplicații de servicii bancare online) nu este direct legată de obiectul contractului de credit.

IV. Întrebările adresate

„1) Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE coroborat cu punctul 1 literele (e) și (f) din anexa la această directivă, precum și articolul 15 alineatele (2) și (3) din Carta drepturilor fundamentale trebuie interpretate în sensul că o clauză creează obligații în detrimentul consumatorului, cu încălcarea cerinței de bună-credință, atunci când crește semnificativ costurile suportate de acesta în temeiul unui contract de credit în cazul în care consumatorul nu își transferă lunar salariul [într-un cont deschis] la banca creditoare, având în vedere că, potrivit condițiilor contractuale, consumatorul este obligat să constituie o garanție asupra creanței sale salariale, indiferent de modul și de statul în care acesta își primește salariul?

2) În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE coroborat cu punctul 1 literele (e) și (f) din anexa la această directivă trebuie interpretat în sensul că o clauză creează obligații în detrimentul consumatorului, cu încălcarea cerinței de bună-credință, atunci când obligă consumatorul nu numai să își transfere salariul [într-un cont deschis] la comerciantul creditor, ci și să utilizeze efectiv alte servicii ale comerciantului creditor?

3) În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, pe baza căror criterii instanța națională trebuie, în principiu, să orienteze aprecierea caracterului abuziv? În special, trebuie să se țină seama de intensitatea legăturii dintre obiectul contractului de credit și serviciile accesorii pe care trebuie să le utilizeze consumatorul, de numărul serviciilor accesorii și de dispozițiile naționale privind limitarea ofertelor comune?

4) Principiul interpretării conforme cu dreptul Uniunii a dreptului național, astfel cum a fost definit la punctul 26 din Hotărârea 14/83, von Colson, se aplică și interpretării unor dispoziții naționale care reglementează alte domenii juridice (concret, norme privind concurența neloială), dar care sunt înrudite cu materia actului de drept al Uniunii Europene aplicat de instanța națională în litigiul cu care este sesizată (în speță, Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii)?

5) Articolul 7 alineatul (2) coroborat cu articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2005/29/CE și articolul 10 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2008/48/CE trebuie interpretate în sensul că, potrivit acestora, este interzisă indicarea unei rate inferioare a dobânzii aferente creditului în contractul principal de credit de consum atunci când acordarea creditului la această rată a dobânzii este supusă unor condiții prevăzute într-o anexă la contract? În cadrul acestei examinări, trebuie să se analizeze modul în care sunt formulate condițiile de reducere a ratei dobânzii aferente creditului, de eliminare a unei astfel de reduceri, precum și mijloacele care conduc la o nouă reducere?

6) Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2005/29/CE trebuie interpretat în sensul că, pentru a aprecia posibilitatea denaturării semnificative a comportamentului economic al consumatorilor, trebuie să se țină seama de cota de piață deținută de o bancă ce acordă credite de consum în contextul nevoilor consumatorilor care utilizează astfel de produse?

7) Articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE trebuie interpretat în sensul că costurile care decurg din contractele aflate în legătură cu un contract de credit de consum, pentru executarea cărora se acordă o reducere a dobânzilor aferente contractului de credit de consum, constituie o parte din dobânda anuală efectivă a creditului și trebuie incluse în calculul acestuia?

8) Articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE coroborat cu articolul 5 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, în cazul nerespectării obligațiilor care decurg din contractele aflate în legătură cu contractul de credit și care implică o majorare a ratei dobânzii aferente creditului, dobânda anuală efectivă trebuie să fie calculată și în funcție de rata dobânzii aferente creditului majorate în cazul nerespectării?

9) Articolul 10 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2008/48/CE trebuie interpretat în sensul că indicarea eronată a dobânzii anuale efective într-un contract de credit încheiat între un comerciant și un consumator în calitate de împrumutat trebuie considerată drept lipsă a indicării dobânzii anuale efective în contractul de credit și că instanța națională trebuie să aplice consecințele juridice prevăzute de dreptul național pentru lipsa indicării dobânzii într-un contract de credit de consum?

10) Articolul 22 alineatul (4) din Directiva 2008/48/CE trebuie interpretat în sensul că o sancțiune prevăzută de legiuitorul național sub forma nulității contractului de credit de consum, potrivit căreia numai capitalul acordat trebuie rambursat, este proporțională în cazul în care un contract de credit de consum nu conține o indicație precisă privind dobânda anuală efectivă?”

:: rezumatul cererii de decizie preliminară în limba română (17 pagini)

:: traducerea în franceză a întregului conținut al cererii de decizie preliminară (28 de pagini)

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti