Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Fiscalitate Noutăți legislative Proiecte legislative

OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice

17 decembrie 2023 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1139 din 15 decembrie 2023 a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

Intrare în vigoare: 15 decembrie 2023

***

Miercuri, 13 decembrie 2023, Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.

Schimbări preconizate

Având în vedere contextul economic actual, care a determinat în principal o scădere a puterii de cumpărare cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei precum și faptul că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii ani conform prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune majorarea cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

De asemenea, prin excepție, cuantumul salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum și ale personalului nedidactic se majorează în anul 2024 cu 20% în două tranșe, respectiv cu 13% începând cu luna ianuarie, diferența fiind acordată începând cu luna august.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

În același timp, se propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

– menținerea în anul 2024 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

– în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;

– neacordarea în anul 2024 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, în anii 2024 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

– menținerea în anul 2024 a anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2023;

– menținerea în anul 2024 a cuantumului compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

– numărul maxim de posturi finanțat în anul 2024 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități;

În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice.

Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.

Pentru posturile pentru care s-a care s-a afișat selecția dosarelor și pentru posturile unice, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată.

Tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plății eșalonate, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal- bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ş i completările ulterioare, precum și tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc eșalonat sau se pot converti în titluri de stat cu valoarea nominală de 1.000 lei, începând cu anul 2024, în tranșele prevăzute pentru acest an.

Aceste prevederi se aplică şi în ceea ce priveşte tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reglementate prin actele normative prevăzute la același alineat.

– pentru a avea un tratament unitar în ceea ce privește plata drepturilor de natură salarială și a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătorești, este necesar ca și plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2023;

– neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare;

– majorarea în anul 2024, cu 13,8%, a următoarelor drepturi și indemnizații:

– indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;

– drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia indemnizaţiilor prevăzut la art. 1 alin. (1) din această lege;

– drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare;

– indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare;

– indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.

– ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;

– indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;

– menţinerea în anul 2024 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023 a următoarelor drepturi:

– indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;

– cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;

– cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole ș i Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;

– cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;

– drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.

Se propune ca în anul 2024, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, să se acorde în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2023.

Se propune prorogarea până la data de 1 ianuarie 2025 a termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Se propune ca în anul 2024, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, să se menţină la nivelul din luna decembrie 2023, de 6.240 lei.

Se propune ca în anii 2024-2025 să se acorde reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de următoarele acte normative:

a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) art 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;

c) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) şi (4), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1), (2) şi (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare.

Se propune continuarea măsurii de disponibilizare la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a minim 10% din valoarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament aprobate pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, care la data de 31 octombrie înregistrează în execuția bugetară la unele titluri din clasificația economic ă ale unui capitol bugetar, cu excepția cheltuielilor aferente finanțării externe nerambursabile, plăți sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate.

Se propune interzicerea, în anul 2024, a achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare.

Prevederile art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în anul 2024.

În situații temeinic justificate din punct de vedere economic și social, prin excepție de la prevederile alin. (1), Guvernul poate aproba, prin memorandum încheierea de angajamente legale pentru categoriile de proiecte care intră sub incidența prevederilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu încadrare în bugetul aprobat.

În vederea finalizării obiectivelor de investiții pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/2022, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziția autorităților locale.

Se propune ca în anul 2023 ordonatorii principali de credite cu rol de beneficiari să fie autorizați să modifice în proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, anexe la buget, creditele de angajament şi creditele bugetare aferente anilor anteriori, cu încadrarea în valoarea totală a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.

Întrucât prevederile art. XII^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2018 și-au atins scopul, este necesară abrogarea acestui articol.

Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare prim-ministrul şi ministrul finanțelor semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea şi integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024 – 2026.

De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanțelor semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2024 şi perspectiva 2025 – 2027 în țintele, obiectivele şi prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024 – 2026.

Termenul prevăzut la articolul 11 din Legea nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 15 iulie 2019, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2025.

Se propune prorogarea, până la data de 1 ianuarie 2025 a termenului de intrare în vigoare a prevederilor art. III din Legea nr. 210/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri şi pentru stabilirea unor măsuri necesare aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Se propune prorogarea până la data de 1 ianuarie 2025 a termenului de intrare în vigoare a prevederilor art. 32^1 alin. (1), (2), (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Se propune ca prevederile art. XXI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023 să fie aplicabile și bugetelor activităților finanțate integral din venituri proprii.

Prin derogare de la prevederile art. 134 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare și ale art. 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, în anul 2024 finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, minimum ….% din cheltuielile bugetului general consolidat.

Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţific ă şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2025.

În aplicarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. f), art. 63 alin. (4), art. 78 alin. (8), art. 83 alin. (15), art. 131 alin. (11), art. 138 alin. (5), (6), (7) și (9), art. art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3) și (7), art.179 alin. (7), art. 207 alin. (4) lit. e) și g), alin. (5), (9) și (11), art. 217 alin. (3), art. 218 alin. (4) și (6) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, în anul 2024, prin ordin al ministrului educației se aprobă derularea de programe-pilot, în limita fondurilor aprobate prin legea bugetară anuală.

Prevederile art. 139 alin. (1), (2) lit.a) – c), (4) și (9) – (16) din Legea nr. 198/2023, cu modificãrile ulterioare intrã în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Finanțarea Programului-pilot aprobat în aplicarea prevederilor art. 77 alin. (4) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului București, în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă în anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2024. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrative-teritoriale ș i pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului-pilot, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației.

Prevederile art. 216 alin. (19) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, se aplică începând cu anul universitar 2025-2026.

Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2025.

Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură până la data de 1 ianuarie 2025.

Se propune prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2025.

Se propune suspendarea aplicării Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, până la 1 ianuarie 2025.

Se propune suspendarea, începând cu data de 1 ianuarie 2024 și până la 1 ianuarie 2025, a aplicării prevederilor 34-35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar.

Se propune prorogarea până la 1 decembrie 2024 a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

La elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în completarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, finanțarea măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, finanțarea cheltuielilor de funcționare ale unităților de îngrijire la domiciliu, ale centrelor de zi de îngrijire și recuperare, ale căminelor pentru persoane vârstnice, precum și pentru finanțarea indemnizațiilor îngrijitorilor informali și a drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din surse proprii, cel puțin la nivelul cotelor stabilite de dispozițiile legale, diferența de fonduri necesare finanțării integrale a acestor cheltuieli.

Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

În anul 2024, cuantumul ecotichetului acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 – 2024 este în sumă maximă de 10.000 lei.

În anul 2024, cuantumul primei de casare acordate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 este în sumă de maxim 3.500 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 5.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate. Prima de casare se acordă numai în cazul în care beneficiarul deține în proprietate autovehicolul uzat pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

În anul 2024, finanțarea care se acordă prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională este în sumă de 10.000 lei/ solicitant.

Modalitatea legală de modificare, prin notificare, în scopul prelungirii duratei proiectelor și al clarificării obligațiilor părților în contextul declarării acestora ca nefuncționale și nefinalizate, va face obiectul unor instrucțiuni emise de autoritățile de management, pana la data de 31 decembrie 2023. Fiecare AM va clarifica aceste aspecte în funcție de program și nevoi, acționând în termeni de eficiență și cu respectarea condițiilor și dispozițiilor prevăzute în contracte/decizii/ordinele de finanțare si legislația aplicabilă.

Se prorogă până la data de 31 iulie 2024, următoarele termenele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023:

– Termenul de 31 decembrie 2023 până la care autoritățile de management ale programelor 2021 – 2027 trebuie să încheie contracte de finanțare/să emită decizii de finanțare pentru etapa II a proiectelor/operațiunilor care îndeplinesc cerințele de etapizare, cu asigurarea continuității implementării astfel încât să asigure continuitatea implementării acestora cu data de 1 ianuarie 2024 şi pentru a evita eventualele blocaje ce ar fi generate din întreruperea finanțării.

– Termenul de 31 decembrie 2023 până la care contractele de finanțare pentru proiectele etapizate trebuie încheiate de către autoritățile de management ale programelor regionale 2021 – 2027.

Măsurile aferente procesului de închidere a programelor operaționale 2014-2020 reprezintă obiective de importanță strategică pentru România, iar pentru aceasta procedurile aferente trebuie să permită maximizarea absorbției fondurilor alocate în această perioadă de programare.

Măsurile de prorogare sunt necesare în vederea eliminării riscului de blocaj financiar la nivelul beneficiarilor cu consecințe negative asupra fluxului financiar la nivelul proiectelor, în condițiile în care data de 31 decembrie 2023 reprezintă termenul limită pentru eligibilitatea din fonduri europene nerambursabile a cheltuielilor efectuate și plătite de beneficiari în cadrul proiectelor finanțate prin programele operaționale din cadrul financiar multianual 2014-2020.

În vederea corelării termenului de utilizare a sprijinului, respectiv 12 luni de la data fiecărei alimentări cu data ultimei tranșe acordate în cadrul măsurii de sprijin, respectiv decembrie 2023, este necesară abrogarea termenului expres instituit pentru semnarea deciziei de finanțare, având în vedere faptul că autoritatea de management a Programului Incluziune şi Demnitate Socială, în virtutea atribuțiilor sale, poate încheia decizia de finanțare și în lipsa instituirii unui termen expres prin raportare la reglementările europene aplicabile. În acest sens, se abrogă alin. (3) al art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă, suportate parţial din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestuia, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit informațiilor comunicate de către Ministerul Afacerilor Interne privind sumele decontate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor cu măsurile imediate acordate cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, este necesară suplimentarea alocării financiare care poate fi decontată pe bază de cost unitar din cadrul Programului operaţional Capital uman 2014-2020 cu cel puțin 29.000.000,00 milioane euro contribuție UE, astfel încât impactul bugetar asupra bugetului de stat sa fie semnificativ redus.

Suplimentarea alocării financiare care poate fi decontată pe bază de cost unitar din cadrul Programului operaţional Capital uman 2014- 2020 este efectuată în baza economiilor estimate la nivelul proiectelor finalizate și/sau care se află în derulare la nivelul Programului operațional Capital Uman 2014-2020.

În acest sens, pentru utilizarea resurselor financiare disponibile din alocarea REACT-EU, a fost introdus ă în Programul operațional Capital Uman 2014-2020 o nouă axă prioritară (AP 11 – REACT EU CARE – Măsuri imediate pentru acordarea de sprijin cetățenilor proveni ți din zona conflictului armat din Ucraina), cu o alocare de 29.000.000 euro, reprezentând 100% contribuție din partea Uniunii Europene.

Astfel, va fi valorificată flexibilitatea prevăzută de Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022, prin care pot fi finanțate cheltuieli cu persoanele strămutate din Ucraina, prin realocarea rapidă a fondurilor disponibile pentru acest sprijin de urgență, în contextul în care nu sunt posibile transferuri între programe.

Având în vedere necesitatea asigurării unei mai bune conformări a contribuabililor din perspectiva îndeplinirii obligațiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022, necesare continuării activității cu efect direct atât în ceea ce privește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat al statului, cât și în ceea ce privește sus ținerea unei economii active, iar pe de altă parte, protejarea bugetului de stat prin împiedicarea efectuării unor operațiuni cu rea-credință în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prevăzute de lege, prin proiectul de act normativ se propun următoarele:

Redefinirea monitorizării transporturilor rutiere pe teritoriul național a bunurilor cu risc fiscal ridicat, și a transporturilor rutiere internaționale de bunuri.

Astfel: – transportul rutier pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat – transportul rutier la nivel naţional pe drumurile publice, având punctul de plecare și punctul de sosire pe teritoriul României, al bunurilor stabilite ca fiind din categoria celor cu risc fiscal ridicat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, indiferent de modul de organizare a transportului

– transportul rutier internațional de bunuri – transportul rutier de bunuri de pe teritoriul unui stat membru sau de pe teritoriul unei țări terțe către teritoriul național și transportul de bunuri inițiat pe teritoriul național către teritoriul unui stat membru sau către teritoriul unei țări terțe;

Completarea Art. 4 cu privire la introducerea în cadrul componentelor care fac parte din Sistemului RO e-Transport, după cum urmează:

Art. 4 alin (1) lit. a^1) module informatice puse gratuit la dispoziție organizatorului transportului de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare din cadrul Ministerului Finanţelor, pentru a furniza informații cu privire la poziționarea mijlocului de transport prin utilizarea dispozitivelor de tip terminal de telecomunicații

Art. 4 alin (1) lit. b^1) dispozitive care transmit date de geolocalizare a mijlocului de transport, dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care este instalat software-ul furnizat de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare, utilizat pentru monitorizarea traseului de transport al bunurilor

Pentru a se asigura transmiterea datelor de poziționare a autovehiculului, au fost stabilite responsabilități și măsuri coercitive, astfel:

Operatorul de transport rutier este obligat să echipeze vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit în situația în care vehiculul de transport nu este dotat cu echipamente proprii de poziționare.

Conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național, și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.

Având în vedere observațiile rezultate din activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală au fost stabilite obligații suplimentare operatorului de transport să pună la dispoziția conducătorului auto codul UIT primit conform prevederilor art. 8 alin (2) din OUG nr. 41/2022 și conducătorul vehiculului de transport să prezinte, la solicitarea organelor competente codul UIT aferent transportului.

Deși obligațiile prevăzute în prezenta modificare a OUG 41/2022 intră în vigoare la data publicării, se propune ca sancțiunile contravenționale să se aplice începând cu data de 1 iulie 2024.

Prevederi referitoare la consolidarea fiscală

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și art. III din Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung

Impozitul pe profit

1. Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale

Se propune:

– eliminarea sintagmei „care nu sunt cuprinse în indicatorul I” referitoare la veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;

– clarificarea determinării cifrei de afaceri pentru grupul fiscal;

– introducerea unei reguli antiabuz pentru înstrăinarea imobilizărilor/activelor luate în calculul impozitului minim și impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale prin instituirea unei obligaţii de a păstra în patrimoniu activele care intră in formula de calcul a impozitului minim sau suplimentar cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. Aceasta regulă se propune a fi instituită pentru evitarea situațiilor in care cuantumul impozitului este influențat de indicatorul ”valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024”, indicator care diminuează baza impozabilă.

2. Aplicarea facilității scutirii de impozit a profitului reinvestit pentru aparate de marcat electronice fiscale

Abrogarea prevederilor art. 22 alin. (10^1) din Codul fiscal, referitoare la interdicția de aplicare a facilității fiscale pentru profitul reinvestit în cazul achizițiilor de aparate de marcat electronice.

Pentru achiziția de aparate de marcat electronice fiscale încetează neaplicarea facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, începând cu data de 1 ianuarie 2024, luând în considerare faptul că începând cu această dată costul de achiziție al aparatelor respective nu se mai scade din impozitul pe profit, urmând ca acesta să se înregistreze pe cheltuieli sau să se recupereze prin amortizarea fiscală.

3. Regimul fiscal al cheltuielilor privind creșele, grădinițele și educația timpurie

Se propune includerea cheltuielilor privind funcționarea creşelor și grădiniţelor, precum și a decontărilor privind cheltuielile aferente educației timpurii pentru copiii angajaților în cadrul dispozițiilor aplicabile cheltuielilor sociale. Totodată, sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare, se limitează la nivelul sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

1. Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și reparațiile locuințelor de serviciu și a celor aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice

Se propune modificarea regimului de deducere limitată, la calculul rezultatului fiscal, pentru cheltuielile de funcționare, întreținere și reparare a locuințelor de serviciu corespunzătoare suprafeţei construite prevăzute de lege pentru locuințele de serviciu, prin eliminarea majorării, în cotă de 10%, a suprafeței respective.

Se propune modificarea regimului de deducere limitată, la calculul rezultatului fiscal, pentru cheltuielile de funcționare, întreținere ș i reparare a unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice care este folosită și în scop personal, de la deducerea corespunz ătoare suprafețelor puse la dispoziția contribuabilului în baza contractelor încheiate între părți, la deducerea în limita a 50% din valoarea acestora.

2. Sediile sociale achiziționate în clădiri individuale de locuit/ansambluri de locuințe situate în zone rezidențiale

Se reglementează deducerea la calculul rezultatului fiscal a 50% din cheltuielile de funcționare, întreținere, reparații și amortizare aferente unui sediu social, care sunt înregistrate în legătură cu sediile sociale achiziționate de contribuabili în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, definite potrivit prevederilor legale, sedii sociale care nu sunt utilizate exclusiv pentru desfășurarea activității economice a acestor contribuabili.

Totodată, în cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, de către acţionari sau asociaţi, se clarifică faptul că aceste cheltuieli sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

3. Eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit a cheltuielilor reprezentând burse private, a mecanismului de redirecționare a sponsorizărilor/actelor de mecenat/ burselor private/altor mijloace financiare, precum și eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private, din cadrul bunurilor, mijloacelor financiare şi serviciilor acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și altor organizații internaționale

Se propune reducerea impactului cheltuielilor cu bursele private asupra impozitului pe
profit. Bursele private nu se mai scad din impozitul pe profit și se deduc în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, precum și în limita unei sume de 1.500 lei pentru fiecare bursă acordată.

Totodată, se propune eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit datorat prin redirecționarea valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările și actele de mecenat, privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și altor organizații internaționale.

7. Schimbarea regimului fiscal al achiziției aparatelor de marcat electronice fiscale Începând cu data de 01.01.2024, cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la data punerii în funcțiune, potrivit legii, vor fi cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal. Costul lor de achiziție nu se mai scade din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care contribuabilii datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit. Sumele reportate potrivit prevederilor în vigoare până la 31.12.2023 se vor putea scădea doar din impozitul fiscal al anului 2023.

8. Regulile fiscale privind determinarea cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile

Se propune ca, pentru determinarea ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor, potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară şi care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opţiunii irevocabile de a recunoaşte astfel titlurile de participare, să ia în calcul și sumele reprezentând diferenţe din evaluare/reevaluare care se regăsesc în creditul conturilor de rezerve ca urmare a vânzării/cesionării titlurilor de participare.

9. Ajustările pentru deprecierea creanțelor comerciale

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se propune deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale și, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, în limita unui procent de 30% din valoarea acestor ajustări, concomitent cu restrângerea categoriilor de creanțe pentru care se aplică această limită de deducere.

10. Ajustările pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare deținute de instituţiile financiare nebancare și sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, instituțiile de credit, instituţiile de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, instituţiile emitente de monedă electronică

Se propun modificări privind categoriile de active financiare deținute pentru care se vor acorda deduceri aferente ajustărilor pentru pierderi așteptate.

Pentru instituţiile financiare nebancare și pentru sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare, persoane juridice străine înscrise în Registrul general, se reglementează categoriile de active pentru care se deduc ajustările pentru pierderile așteptate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară aplicabile, respectiv:

– credite acordate clientelei, alta decât instituțiile de credit, cu excepția operațiunilor fără recurs;
– valori de recuperat de la clientelă (alta decât instituțiile de credit);
– creanțe aferente operațiunilor reverse repo efectuate cu clientela (alta decât instituțiile de credit);
– creanțe din operațiuni de leasing financiar, cu excepția celor care sunt în relație cu instituțiile de credit.

Aceste modificări vor fi luate în considerare inclusiv la definitivarea anului fiscal 2023. Pentru instituțiile de credit persoane juridice române și pentru sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine se reglementează activele financiare pentru care se deduc ajustările pentru pierderi așteptate.

Având în vedere aceste modificări pentru instituțiile financiare nebancare, sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare – persoane juridice străine și instituțiile de credit se impune efectuarea unor corelări tehnice referitoare la deducerea ajustărilor efectuate, potrivit legii de organizare și funcționare, de către celelalte instituții, respectiv: instituții de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, instituții emitente de monedă electronică, persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată. Astfel, pentru aceste categorii de contribuabili se mențin regulile actuale referitoare la deducerea ajustărilor efectuate potrivit legii de organizare și funcționare. Această modificare este de natură tehnică.

11. Mecanismul de recuperare a pierderilor fiscale

Din necesități de consolidare bugetară se propune pentru pierderea anuală:
– reducerea perioadei de recuperare din profiturile impozabile obținute, de la 7 ani consecutivi la 5 ani consecutivi, începând cu cea stabilită în anul 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024,
– limitarea la 70% inclusiv din profiturile impozabile ale perioadei fiscale respective.

12. Raportul Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind alocarea profiturilor către sediile permanente /sediile permanente desemnate

Având în vedere faptul că, România urmează să adere la OCDE, este necesară completarea prevederilor art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (3) din Codul fiscal cu o referință la aplicarea prevederilor cuprinse în Raportul 2010 al OCDE privind atribuirea profiturilor sediilor permanente.

13. Reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a /altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Pentru costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operațiuni care nu finanțeazã achiziția/producția imobilizãrilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9) și care sunt efectuate cu persoane afiliate, definite potrivit art. 7 pct. 26, se propune a fi deduse, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Totodată, se propune ca valoarea costurilor totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operațiuni efectuate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, să nu depășească plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Diminuarea plafonului deductibil la echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro, în condițiile menționate, are în vedere necesitățile impuse de consolidarea bugetară și de susținere a procesului investițional pentru mediul de afaceri.
De asemenea, pentru aplicarea celor două plafoane deductibile, au fost introduse reguli de alocare a costurilor totale excedentare ale îndatorării reportate pe tranzacții/operațiuni efectuate cu persoane afiliate care nu finanțeazã achiziția/producția imobilizãrilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9), respectiv cu persoane neafiliate.
Plafonul de 500 000 euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate nu se aplică instituțiilor de credit –persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit –persoane juridice străine, instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții definite potrivit legii.

14. Reguli privind rezultatul fiscal consolidat în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală

Pentru clarificarea perioadei de recuperare a rezultatului fiscal consolidat anual negativ înregistrat în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală și pentru reducerea riscului de neconformare, se propune ca rezultatul fiscal consolidat negativ să se recupereze potrivit regulilor generale prevăzute la art. 31 din Codul fiscal.

După desființarea grupului, se propune ca rezultatele fiscale consolidate negative, înregistrate și nerecuperate în perioada consolidării fiscale, să se recupereze de către persoana juridică responsabilă, potrivit art. 31, pe perioada rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani/5 ani.

Ca urmare a propunerii de abrogare a măsurii privind impozitul specific unor activități, precum și a celei de eliminare a prevederilor privind scăderea din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private, acordate potrivit legii, se modifică regulile fiscale care se corelează cu aceste noi prevederi.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Condiția de deținere de către asociați/acționari a trei microîntreprinderi

În scopul întăririi regulilor de prevenire a fragmentării afacerilor prin care se urmărește accesul la aplicarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, se extinde analiza condiției actuale de deț inere directă de către asociaţ i/acţionari a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă.

În același timp, pentru că sistemul de impozitare este unul favorabil se propune și reducerea numărului de microîntreprinderi deținute de un acționar/asociat, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare la o singură microîntreprindere.

Măsura propune restrângerea sferei de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor având în vedere necesitățile de consolidare bugetară precum și respectarea de către România a termenelor și jaloanelor stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul reformei fiscale.

2. Condiția privind depunerea situațiilor financiare anuale

Se propune instituirea unei condiții legate de obligația depunerii la termen a situațiilor financiare anuale pentru încadrarea în sistemul fiscal al microîntreprinderilor. Verificarea aplicării condiției se efectuează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

3. Situația întreprinderilor legate

Se reglementează ca în cazul în care o microîntreprindere se g ăsește în relații speciale, cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate», definite potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, condiția legată de stabilirea valorii plafonului de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condițiilor de microîntreprindere.

4. Microîntreprinderile din domeniul HoReCa

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se abrogă prevederile speciale referitoare la persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa.

Se propune ca aceste persoane juridice române să aplice regulile generale ale sistemului de impunere pentru microîntreprinderi, inclusiv în ceea ce privește verificarea condițiilor de încadrare sau de ieșire din sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.

Întrucât pentru anul fiscal 2023 microîntreprinderile din domeniul HoReCa au fost exceptate, potrivit legii, de la îndeplinirea condițiilor de încadrare în acest sistem, se propune ca microîntreprinderile care au desfășurat activități în domeniul HoReCa, până la data de 31 decembrie 2023, să aplice condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.

5. Activităţi de intermediere în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor

Se propune introducerea, pentru persoanele juridice române care realizează venituri conexe din activități de asigurare şi reasigurare, unei reguli pentru păstrarea acestora în sfera de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situația în care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale.

7. Inactivitatea temporară

Se propune o regulă fiscală pentru persoana juridică aflată în inactivitate temporară, respectiv că acestea rămân în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate, urmând ca la data înscrierii în Registrul Comerțului a mențiunii de reluare a activității, să verifice dacă îndeplinește condițiile prevăzute pentru aplicarea acestui sistem.

8. Redirecționarea sponsorizărilor, eliminarea scăderii din impozitul pe veniturile microintreprinderilor a sponsorizărilor, a burselor acordate elevilor școlarizați în învățământul profesional – dual și a aparatelor de marcat electronice fiscale

Se propune:
– eliminarea redirecționării valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările;
– eliminarea scăderii din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sponsorizărilor, burselor acordate elevilor școlarizați în învățământul profesional – dual și a aparatelor de marcat electronice fiscale.

9. Măsuri tehnice

Sunt propuse și măsuri tehnice, necesare pentru corelarea legislativă a modificărilor reglementate.

Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

1. În cazul contribuabililor pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se propune eliminarea din categoria cheltuielilor deductibile limitat a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii. Totodată, se reglementează faptul că acestea nu sunt cheltuieli deductibile.

2. Având în vedere numeroasele solicitări formulate de contribuabili și organele fiscale, se clarifică categoria de furnizori care pot oferi abonamente care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic și, după caz, servicii medicale, în nume propriu, respectiv în calitate de intermediari. Astfel, în cazul contribuabililor care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sunt deductibile sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale.

Totodată, se propune modificarea plafonului anual de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro, în cazul acestor abonamente.

3. Se propune abrogarea prevederii referitoare la nedeductibilitatea cheltuielilor efectuate cu costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, puse în funcțiune în anul respectiv, potrivit legii. Aceste cheltuieli fiind efectuate în cadrul activității pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se supun condițiilor generale pe care trebuie să le îndeplinească o cheltuială pentru a putea fi deductibilă.

În corelare cu această măsură se abrogă reglementarea privind deducerea din impozitul datorat de persoanele fizice care realizează venituri pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate a sumelor reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, puse în funcțiune în anul respectiv.

4. Se propune introducerea în categoria cheltuielilor nedeductibile în cazul venitului realizat din activități pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, a cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă, care au fost dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii. Sumele astfel constatate majorează venitul brut, conducând la recalcularea obligațiilor fiscale datorate.

Măsura are în vedere faptul că, în procesul de aderare al României la OCDE, este necesar să fie efectuate demersurile ce se impun pentru a adera la Convenția OCDE privind combaterea corupției funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997 și intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 (Convenția anti-mită), precum și de a adera la o serie de instrumente juridice ale OCDE, între care se regăsește Recomandarea Consiliului OCDE pentru măsuri fiscale în vederea combaterii în continuare a coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale [OECD/LEGAL/0371].

5. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune clarificarea modalității de determinare a plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații, pentru indemnizațiile de delegare, detașare, inclusiv în cazul indemnizației specifice detașării transnaționale și prestațiile suplimentare, precum și pentru deplasarea în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în cazul în care aceste situații cuprind perioade din luni succesive. Astfel, plafonul se calculează distinct pentru fiecare lună prin raportarea celor 3 salarii/remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.

Plafonul lunar astfel determinat, se utilizează și la stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale, al bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate și al bazei de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă.

Măsura are în vedere clarificarea modului de calcul al plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații având în vedere solicitările contribuabililor și cele ale organelor fiscale.

6. Având în vedere încetarea situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se propune abrogarea prevederilor potrivit cărora sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă, reprezintă venit neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii cu încadrarea în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii.

7. Având în vedere numeroasele solicitări formulate de contribuabili și organele fiscale, se clarifică categoria de furnizori care pot oferi abonamente care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic și, după caz, servicii medicale, în nume propriu, respectiv în calitate de intermediari.

Totodată, se propune reducerea plafonului anual de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro, în cazul acestor abonamente, atât în situația în care acestea sunt suportate de angajator pentru angajații proprii, cât și în situația în care sunt suportate de angajat, în nume propriu sau pentru persoanele aflate în întreținerea sa.

În vederea acordării deductibilității contravalorii acestor abonamente, la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul în care acestea sunt suportate de suportate de angajat, în nume propriu sau pentru persoanele aflate în întreținerea sa, pentru a permite particularizarea documentelor depuse în vederea acordării deducerii, în funcție de situația proprie a fiecărui contribuabil, documentele justificative nu sunt prevăzute și/sau prezentate limitativ și nu sunt formulare tipizate. Cu titlu de exemplu, documentele trebuie să ateste dovada achitării de către angajat a contravalorii abonamentului la care se face referire, încadrarea activității furnizorului de servicii în codurile CAEN expres prevăzute de lege, beneficiarul serviciilor furnizate, respectiv angajatul sau persoana aflată în întreținere. Acestea se păstrează de către angajator, în vederea prezentării entităților cu atribuții de control.

Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.

8. Se propune includerea în plafonul lunar neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, sau din solda lunară/salariul lunar a următoarelor venituri/avantaje:

– sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unități de educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat;

– diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

În cazul sumelor acordate angajaţilor proprii pentru plasarea copiilor acestora în unități de educaţie timpurie se aduc următoarele clarificări:
– sumele plătite direct de către angajat pentru plasarea copiilor în unități de educaţie timpurie, se decontează de către angajator pe baza documentelor justificative prezentate de angajat, în limita aceluiași plafon de cel mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator.

9. Se propune modificarea regimului fiscal aplicabil în cadrul categoriei de venituri din cedarea folosinței bunurilor, în sensul simplificării acestuia.

Măsuri propuse:
a) reglementarea cheltuielilor deductibile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea;

b) reducerea cotei forfetare de cheltuieli de la 40% la 20%, în cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole;

c) eliminarea obligației de trecere la aplicarea sistemului real de impunere, prin calificarea acestora ca venituri din activități independente, în cazul derulării unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal și introducerea modalității de determinare a venitului net anual, prin aplicarea cotei forfetare de cheltuieli, indiferent de numărul de contracte care generează astfel de venituri;
Astfel, în cazul contribuabililor care la sfârșitul anului fiscal 2023 realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere, începând cu anul fiscal următor, acestea sau, după caz, plătitorii de venit stabilesc venitul net anual prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.

d) eliminarea dreptului la opțiune pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate pentru veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor;

Astfel, începând cu veniturile aferente anului 2024, în cazul contribuabililor care au exercitat opțiunea pentru determinarea venitului net anual în sistem real și se află în perioada celor 2 ani fiscali consecutivi de aplicare a acesteia sau, după caz, li se aplică prevederile referitoare la reînnoirea opțiunii, venitul net anual se stabilește de către aceștia sau plătitorii de venit, după caz, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.

e) introducerea aplicării reținerii la sursă a impozitului pe venit în toate situațiile în care există un plătitor, persoană juridică sau altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă.

Măsura se aplică în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, venitul net se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia. În cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole acest regim se aplică indiferent de calitatea juridică a arendașului;

f) eliminarea obligației privind completarea și depunerea „Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate” (formular 212), pentru venitul estimat, în vederea determinării impozitului pe venit, de către contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, de la plătitori persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. Obligația se menține în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, începând cu veniturile aferente anului 2024, venitul net se determină prin aplicarea cotei forfetare și în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor pentru care în anul fiscal precedent contribuabilii au optat sau, după caz, au avut obligația determinării venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În cazul veniturilor obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, se mențin regulile fiscale în vigoare.

Măsurile propuse au ca obiectiv aplicarea unui regim fiscal unitar și simplu în cadrul categoriei de venituri din cedarea folosinței bunurilor, fapt ce conduce la simplificarea administrării impozitului rezultat din această activitate și la creșterea conformării voluntare a contribuabililor.
De asemenea, măsurile propuse au condus la efectuarea unor corelații de natură tehnică precum și la instituirea unor dispoziții tranzitorii.

10. Având în vedere modificările și completările aduse art.100 și 101 din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vederea corelării prevederilor acestor articole, se propune clarificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din pensii private, în sensul în care, pentru aceste venituri se aplică cota de impozitare de 10% asupra venitului impozabil reprezentat de partea care depășește contribuțiile nete ale participanților la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil.

11. Având în vedere Acordul de servicii de consultanță rambursabile încheiat între Ministerul Finanțelor și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în îndeplinirea angajamentului de reformare a cadrului legislativ din domeniul dezvoltării proprietății, asumat de Guvernul României prin P.N.R.R., în cazul Investiției I7 – Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal parte a Componentei C8. ”Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii” s-a prevăzut ca ș i măsură ”un sistem informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților”.

Din analizele efectuate în acest sens și, ținând cont de faptul că notarii publici au un rol esențial legat de impozitul pe transferurile de proprietăți, a rezultat, așa cum a precizat și Banca Mondială în recomandările din Livrabilul 2(a) – ”Raport conținând inventarierea și analiza datelor disponibile ș i a surselor de informații relevante pentru administrarea impozitelor pe proprietate și evaluarea proprietăților”, necesitatea cuprinderii în Declarația informativă privind impozitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimonial personal (D208), a unor informații suplimentare cu privire la numărul cadastral al proprietății imobiliare, precum și modificarea frecvenței de transmitere, respectiv lunar.

12. Se propune reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei în care se recuperează pierderea fiscală înregistrată în cazul veniturilor/câștigurilor realizate din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care venitul net anual impozabil se determină în sistem real, respectiv câștiguri nete anuale din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din câștiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii. Totodată se propune compensarea sumelor reprezentând pierdere, cu veniturile nete anuale obținute din aceeași sursă de venit, în limita a 70%.

Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile/câștigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile/câștigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.

Pierderile anuale se reportează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani sau, după caz, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.
13. De la 01 ianuarie 2024, se propune menținerea prevederilor potrivit cărora contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume, reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat, în vederea susținerii entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, numai în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor din România sau care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor din străinătate.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2024 contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, în cazul în care obțin venituri din România sau din străinătate, din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din pensii.

În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, precum și venituri din pensii, se menține dreptul de a redirecționa această sumă din impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023.

În situația în care contribuabilii, alții decât cei care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor și care, potrivit legii, aveau dreptul de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit anual datorat, anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, au solicitat distribuirea sumei de 3,5% pentru o perioadă de 2 ani, pot redirecționa această sumă din impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023. Pe cale de consecință, începând cu impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2024, opțiunea privind distribuirea sumei de 3,5% pentru o perioadă de 2 ani rămâne valabilă doar în cazul în care a fost exercitată de contribuabili care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, nemaifiind aplicabilă în cazul contribuabililor care realizează alte venituri pentru care era prevăzută posibilitatea exercitării acestei opțiuni.

În corelare cu această măsură se propune abrogarea din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a prevederilor referitoare la posibilitatea redirecționării unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul din pensii datorat, în vederea susținerii entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.

Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.

14. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și creare de programe pentru calculator, se reglementează posibilitatea renunțării la opțiunea privind plata integrală a contribuției de asigurări sociale și revenirea la facilitatea fiscală, respectiv cota redusă cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Regulile privind exercitarea, respectiv renunțarea la opțiune, se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.

15. Prevederile referitoare la exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a studenţilor-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, se modifică în corelare cu prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023. În situația în care aceștia realizează venituri precum cele din salarii, activități independente și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuţie.

16. Se propune instituirea unui regim fiscal pentru stabilirea, declararea și plata contribuţiei de asigurări sociale, a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției asiguratorie pentru muncă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în bani și/sau în natură primite de la terți, similar regimului fiscal aplicabil avantajelor salariale primite de persoanele fizice de la alte entități decât angajatorul, ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz.

Calculul, reţinerea, declararea şi plata contribuţiei de asigurări sociale, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv a contribuției asiguratorie pentru muncă datorate potrivit legii, revin angajatorului rezident fiscal român, plătitorilor de venituri sau persoanelor fizice, după caz.

17. Se propune includerea în categoria veniturilor supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate a sumelor reprezentând indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.

18. Clarificări/Corelări de natură tehnică

În cazul persoanelor care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor, atât pentru calculul impozitului, cât și pentru stabilirea bazei de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, se propun:

– clarificări cu privire la modul de determinare a plafonului lunar de 10.000 de lei, până la care se acordă facilitățile fiscale prevăzute de Codul fiscal în situația în care în cursul unei luni, persoanele fizice realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și creare de programe pentru calculator, la locul unde se află funcția de bază, pentru o fracție de lună.

– corecție tehnică a prevederii de la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. v) din Codul fiscal, prin înlocuirea trimiterii la art. 77 alin. (3), cu art. 77 alin. (5), întrucât textul vizează persoanele în întreținere.

Totodată, se propune reglementarea unor aspecte tehnice prin care se aduc clarificări cu privire la luna/perioada în care se consideră venituri impozabile/neimpozabile și care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordat/acordată potrivit legii, unele avantaje acordate de angajator. Se propune clarificarea modului de determinare a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, deductibile la calculul impozitului pe venit datorat în cazul determinării în sistem real a venitului net anual impozabil realizat din activități independente, respectiv a contribuției de asigurări sociale datorată deductibilă la determinarea în sistem real a venitului net anual impozabil obținut din drepturi de proprietate intelectuală.

Se clarifică nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat în aplicarea unor prevederi din cuprinsul Titlului V – Contribuții sociale obligatorii din Codul fiscal.

Ținând seama de modificarea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată, în cursul anului 2023, pentru aplicarea unitar ă a prevederilor Titlului V – Contribuții sociale obligatorii din Codul fiscal, în cazul veniturilor din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Titlului II sau Titlului III, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiţii și din alte surse, se propune clarificarea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat la stabilirea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, pentru acest an fiscal.

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

1. Se propune ca, după obținerea unei derogări de la aplicarea Directivei 2006/112/CE, să se limiteze la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

2. Având în vedere că unul dintre obiectivele politicii fiscal-bugetare îl constituie creşterea eficienţei colectării obligațiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată, se propune eliminarea facilității de amânare de la plata în vamă a TVA pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obținut certificat de operator economic autorizat conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Măsura eliminării acestei facilități ar conduce la reorientarea acestor operatori către utilizarea cu preponderență a procedurilor simplificate de vămuire, respectiv depunerea unei declarații vamale prin utilizarea vămuirii centralizate sau a înscrierii în evidențele declarantului, cu efecte asupra facilitării comerțului și asupra reducerii timpilor de așteptare în vamă.

3. Se propune ca, în vederea obținerii certificatului de amânare de la plata TVA în vamă, pentru anumite obligații bugetare restante solicitanții să pună la dispoziția autorității vamale o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu înregistrează astfel de obligații.

Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

1. Se propune eșalonarea în două etape a actualizării cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, a nivelului accizelor pentru produsele de la nr. crt. 10 – 12 din anexa nr. 1 la titlul VIII – Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal, aplicabil în anul 2024.

2. Prin proiectul de act normativ se propune completarea art. 345 alin. (3) din Codul fiscal, în sensul în care, pe lângă produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a) – e) din Codul fiscal, și în cazul vinurilor spumoase, băuturilor fermentate, altele decât bere și vinuri, cu excepția celor pentru care este prevăzut un nivel de accize zero, produselor intermediare și alcoolului etilic, livrarea din antrepozite fiscale ori din locaţia în care acestea au fost recepţionate de către destinatarul înregistrat să se efectueze numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată.

3. În vederea conformării cu cele sesizate de către Comisia Europeană cu privire la unele neconcordanțe de natură tehnică referitoare la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare), se impune modificarea prevederilor de la art. 406 alin. (2) și (3), art. 408 alin. (2) și art. 418 alin. (2) din Codul fiscal.

4. Prin proiectul de act normativ se propune ca valabilitatea atestatului de destinatar certificat, precum și a atestatului de expeditor certificat să înceapă de la data emiterii, după ce autoritatea competentă a aprobat cererea de înregistrare ca destinatar certificat sau expeditor certificat, după caz.

5. Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 31/52 din 14.02.2022, a fost stabilit un nou marcator fiscal comun, cu denumirea comercială ACCUTRACE™ PLUS, utilizat pentru marcarea motorinelor și a kerosenului, în sensul Directivei 95/60/CE privind marcarea fiscală a motorinelor și a kerosenului.

Decizia stabilește o perioadă de tranziție de 24 de luni, care se încheie la data de 18 ianuarie 2024, în decursul căreia se permite statelor să utilizeze fie solventul Yellow 124, fie ACCUTRACE™ PLUS. Această perioadă de tranziție are în vedere o implementare facilă a noului marcator și posibilitatea statelor membre de a epuiza stocurile existente de Solvent Yellow 124 până la data de 18 ianuarie 2024.

Proiectul de act normativ vizează implementarea în legislația națională a prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/74 a Comisiei, prin înlocuirea actualei substanțe folosite pentru marcarea motorinei utilizate în scopul scutit de la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, respectiv Solvent Yellow 124, cu noul Euromarcator, cu denumirea comercială ACCUTRACE™ PLUS.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se prevede o perioadă de tranziție, în decursul căreia, operatorii economici utilizează pentru marcarea motorinei scutite de la plata accizelor în temeiul art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, atât marcatorul Solvent Yellow 124 cât și marcatorul ACCUTRACE™ PLUS, astfel încât începând cu 18 ianuarie 2024, motorina să fie exclusiv marcată cu marcatorul ACCUTRACE™ PLUS.

6. Prin proiectul de act normativ se propune completarea prevederilor privind exceptarea de la plata accizelor pentru produsele prevăzute la art. 439 din Codul fiscal, în situația în care acestea sunt acordate în mod gratuit în scop de reclamă în cadrul campaniilor promoționale, ca mostre pentru încercarea produselor sau pentru demonstrații la punctele de vânzare, accizele plătite putând fi restituite la cererea operatorului economic.

7. Se propune modificarea prevederilor privind obligația operatorilor economici plătitori de accize prevăzuți la art. 444 din Codul fiscal de a evidenția distinct acciza în factură, în sensul că aceasta intervine doar în situația operatoriilor economici care produc și comercializează în România produsele prevăzute la art. 439 și care au obligația de a emite factură conform art. 319 din Codul fiscal, având în vedere faptul că există situații în care nu este obligatorie emiterea unei facturi.

8. În vederea asigurării efectivității măsurii instituite prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, de aplicare a unei accize nearmonizate pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat începând cu 1 ianuarie 2024, se propune instituirea unei excepții de la faptul generator și exigibilitatea accizelor în cazul băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat aflate în stoc la data de 1 ianuarie 2024..

Alte măsuri fiscale

1. Se propune prelungirea perioadei privind suspendarea depunerii declarațiilor informative prevăzute la art. 324 alin. (4), (5) și (6) din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2026, având în vedere că începând cu anul 2021 s-a modificat metodologia de calcul a Bazei TVA și vor avea loc inspecții din partea Comisiei Europene pentru anii anteriori, ceea ce va putea permite, relativ ușor, reintroducerea obligației de depunere a acestor declarații informative (392A, 392B și 393).

2. Se propune exceptarea de la obligația de raportare/transmitere în/prin sistemul național privind factura electronică RO e – Factura a facturilor simplificate, a facturilor emise pentru operațiuni efectuate către persoane impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, precum și a facturilor ce nu fac obiectul normelor de facturare din România. Totodată, se propune stabilirea unor amenzi egale pentru emitent și destinatar, în cazul în care factura nu este emisă/primită prin sistem, respectiv 15% din valoarea totală a facturii.

3. Se propune stabilirea unor soluții în situația în care nu funcționează sistemul național privind factura electronică RO e – Factura.

4. Se propune ca impozitul pe veniturile din pensii, din dobânzi, din jocuri de noroc și din dividende, datorat de persoanele fizice, încasat la bugetul de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să nu se redistribuie și să se rețină integral în același buget pentru acoperirea necesităților de finanțare potrivit legii.

5. Se propune eliminarea din definiția zahărului adăugat a zaharurilor din sucuri de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate.

Referitor la obligația operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale

Având în vedere că la această dată operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, riscă să fie sancționați pentru nerespectarea obligaţiei de dotare a acestora cu aparate de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care obligaţia nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive care nu le sunt neimputabile, se impune adoptarea măsurilor necesare astfel încât sancțiunile prevăzute de lege să nu poată fi aplicate pentru o perioadă limitată de timp.

Astfel, se propune amânarea aplicării sancțiunii prevăzute la art. 11 alin.(1) lit.f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 1 octombrie 2024.

După expirarea acestui interval, sancțiunea poate fi aplicată doar pentru faptele săvârșite începând cu data de 1 octombrie 2024.

Măsura are în vedere amânarea cu nouă luni a aplicării sancțiunii prevăzute de lege pentru nedotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale ( raportat la termenul obligatoriu de dotare în vigoare la această data), pentru a permite producerea, achiziționarea și fiscalizarea acestor dispozitive.

De asemenea, se clarifică faptul că, în cazul operatorilor economici care desfăș oară și alte activități pentru care legea prevede obligativitatea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, măsura se aplică exclusiv pentru activitatea de livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede.

În condițiile în care la această dată,

– cadrul legal necesar implementării aparatelor de marcat electronice fiscale specifice automatelor comerciale este complet,

– Ministerul Finanțelor a început eliberarea autorizațiilor de distribuție pentru modele de aparate de marcat dedicate echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, se impune păstrarea termenului obligatoriu de dotare a operatorilor economici prevăzut de legislația în vigoare.

Considerăm că, o nouă modificare a termenului care marchează momentul obligării la dotarea cu aparate de marcat, ar putea genera un ritm de implementare redus, iar acest aspect ar afecta negativ impactul pe care această măsură îl poate avea în combaterea fenomenului de evaziune fiscală în domeniul comerțului cu amănuntul și a prestărilor de servicii către populație și implicit asupra veniturilor încasate la bugetul de stat.

Prin promovarea acestei măsuri, legiuitorul arată că este determinat să definitiveze, într-un termen realist, dar cât mai scurt, procesul de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale a operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale.

Întărirea disciplinei financiare

În vederea evitării apariției unor disfuncționalități în activitatea marilor rețele comerciale, cât și în activitatea specifică a unor contribuabili, se propune modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plat ă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

– definirea supermagazinelor și hipermagazinelor prin completarea art. 2, concomitent cu stabilirea unui plafon diferențiat în cazul acestor entități prin modificarea art. 4^2 alin. (1), astfel încât activitatea acestora să nu întâmpine dificultăți din perspectiva utilizării infrastructurii existente;

– stabilirea unui plafon zilnic de 5000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare, în vederea corelării cu prevederile art. 3 alin.(4), în cazul plăților din avansuri spre decontare;

– modificarea art. 4 alin.(1) și (4), astfel încât operațiunile de primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, să se realizeze numai prin instrumente de plată fără numerar, corelativ cu instituirea unei sancțiuni pentru nerespectarea acestei prevederi prin completarea art. 12;

– abrogarea art. 7 și completarea art. 8, în vederea realizării unor corelări tehnice cu măsurile propuse și prevederile existente.

Creșterea capacității administrative

Constituirea posibilității de a se suplimenta numărul de posturi, inclusiv al celor de conducere, la nivelul Ministerului Finanțelor peste numărul de posturi aprobat, respectiv peste procentul de posturi de conducere stabilit la nivelul instituției, în vederea consolidării capacității administrative și instituționale a acestei instituții, astfel încât exercitarea sarcinilor rezultate din angajamentele, recomandările internaționale formulate de instituții financiare internaționale precum: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional etc, și din obiectivele majore ale politicii externe a României, cum ar fi OCDE, să se realizeze în mod corespunzător.

Referitor la Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

Prin prezentul proiect se propune completarea legii contabilității prin introducerea obligativității

întocmirii unei declarații de către persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, indiferent de valoarea cumulată a acestora. Aceasta însoțește situațiile financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.

Prin introducerea acestei obligativități se creează condiții pentru creșterea încrederii în calitatea raportărilor financiare întocmite de entitățile vizate de completarea propusă a fi adusă la legea contabilității.

În plus, sunt create condițiile pentru o analiză exhaustivă atât a surselor de finanțare primite de entitățile respective, cât și a sumelor utilizate.

Spre exemplu, în perioada 2019-2022 sumele declarate de către operatorii economici cu titlu de sponsorizare se ridică la valoarea de 8,8 miliarde lei.

De asemenea, se propune actualizarea sancțiunilor contravenționale prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

:: Proiectul
:: Nota de fundamentare

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership