« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

De-a dreptul și cinematografia: procesul adversarial
19.02.2021 | Lavinia TEC

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Lavinia Tec

Lavinia Tec

La Editura Universității de Vest din Timișoara a apărut volumul De-a dreptul și cinematografia (coordonatori: Lavinia Tec, Florentin Țuca).

Încheiem astăzi publicarea unor extrase din contribuțiile invitaților din cadrul secțiunii Actorii dreptului.

Filmul și procesul adversarial

Valentin Constantin

 ”Am petrecut mai mulți ani într-un cineclub din Arad, un mic teritoriu cultural destul de cunoscut în epoca național-comunistă. Membrii comunicau cu alți autori de filme de scurt-metraj din Timișoara, cu cîțiva critici de film cunoscuți din București, cu intelectuali din București care erau modele pentru cîțiva dintre noi, sau cu generația de tineri scriitori din Iași, al căror lider a fost, după părerea mea, Luca Pițu. În 1984, s-au proiectat 10 filme produse la Arad la cenaclul din Tei, la București și la Casele de cultură ale studenților din Iași și Cluj. Cineclubul a avut o istorie și după 1989, însă nu am făcut parte din ea[1]. ”

(…)

”Cum a pătruns totuși dreptul pe ecranele cinematografelor și pe micile ecrane? Foarte simplu. Structura de stat care aproviziona sălile de cinematograf (în general cu o premieră pe săptămînă) a început să importe în anii ‘70 o mulțime de filme americane. Acestea umpleau sălile cinematografelor și garantau venituri mult mai mari decît cele ale filmelor provenite din țările comuniste sau din orice alte țări. Cei însărcinați cu achizițiile de filme făceau o cenzură ideologică superficială, și, eventual, ameliorau dialogurile. Traducerile (subtitrări) foloseau oricum un limbaj ad usum delphini. Existau scandaluri legate de achiziții, provocate de cerberii cenzurii de partid, însă erau rare și se ajungea la compromisuri, eventual prin mici amputări ale unor scene contestate.”

(…)

În contrast cu procesul inchizitorial, procesul adversarial ilustrează un mod de căutare al adevărului foarte spectaculos. Poate doar practica maieuticii la Socrate a fost de-a lungul timpului un spectacol intelectual la fel de dramatic, cum era procesul adversarial. Acest tip de proces a devenit în toate țările în care se resimțea preeminența culturii americane (bineînțeles, în sensul de cultură de masă), modul în care nespecialiștii percepeau procesului judiciar în genere.”

(…)

”De ce am ales tocmai acest personaj colectiv în jurul căruia gravitează celelalte personaje ale procesului? Deși nu a fost cazul meu, mai mulți tineri mi-au povestit că au decis că trebuie să devină avocați sau procurori seduși fiind de spectacolul intelectual pus în scenă pentru juriu de avocații din America. Nu conta că aproape toți știam în avans adevărul, aventura clădirii propriilor probe și a demolării probelor celeilalte părți era irezistibilă. ”

(…)

”Filmul american are meritul de a fi atras sute de mii de tineri din lumea întreagă într-un paradis al căutării adevărului pe care poate că nu-l vor găsi niciodată. Situația îmi amintește un fragment din poemul unui mare poet american (jurist de profesie), Wallace Stevens, despre o mamă care citește o poveste, dacă îmi amintesc bine, fiului său: ”El nu va călări niciodată calul roșu pe care ea îl descrie”, spune Wallace Stevens.

Două chestiuni pot fi și merită să fie discutate despre procesul adversarial cu jurați și despre juriu. Prima este chestiunea simplă. În ce constă forța de atracție a procedurii adversariale, cea care implică juriul? Secunda, este cea pe care îndrăznesc să o numesc chestiunea complicată. Poate ar trebui să răspundem și poate mai precis decît s-a încercat pînă acum la următoarea întrebare: de ce procesul adversarial cu jurați este singurul în armonie cu statutul unor oameni liberi? Altfel spus, de ce este singurul care poate fi numit due process of law? Sau, subsecvent, de ce reprezintă el principala garanție constituțională a libertății?”

(…)

”Părțile cele mai dramatice ale procesului adversarial sînt interogatoriile martorilor. După interogatoriul direct, urmează ceea ce americanii numesc redirect examination, cross-examination și re-cross examination. Spre deosebire de procesul nostru continental, în care martorii sînt la dispoziția judecătorului (inchizitorul), în procesul american martorii sînt la dispoziția avocaților. Proprii martori fac obiectul a ceea ce americanii denumesc interogatoriul direct (evident, prietenos, chiar cald). Martorii adversarului fac obiectul interogării adverse (rece, și potențial intimidantă). Aceasta din urmă este cunoscută sub numele de cross-examination. Într-un proces din 1980 un tribunal american a spus: ”principalul obiectiv al lui cross-examination, este acela de a testa dacă declarantul a fost sincer atunci cînd a povestit ceea ce credea că este adevărat, dacă declarantul a perceput și și-a amintit cu acuratețe ceea ce a relatat și dacă sensul urmărit de declarant este comunicat în mod adecvat prin limbajul pe care l-a folosit”[2]. Cel mai mare autor american în materia probelor, John Wigmore, spunea următoarele: ”cross-examination este cel mai important instrument juridic pentru descoperirea adevărului inventat vreodată”[3].”

(…)

Să obții informații cît mai valoroase, să discreditezi martorii sau depozițiile lor, să susții credibilitatea persoanelor care vor să discrediteze martorii și declarațiile lor, aceasta nu este o listă prea lungă a scopurilor. Avocații și asistenții lor verifică cu acribie dacă un martor înclină sau nu spre una dintre părți. Dacă are sau nu legături de familie, financiare, sau dacă martorul și partea fac parte sau nu din aceeași organizație.

Desigur, spectacolul procesului acuzatorial nu se reduce la interogarea martorilor. Aventura aflării adevărului este susținută de reguli de procedură rafinată. Pedigree-ul majorității regulilor este în common law. Iar common law este prin excelență depozitarul înțelepciunii seculare a judecătorilor britanici. Regula de aur în common law? Nimic valoros din gîndirea înaintașilor nu trebuie abandonat fără un motiv serios. Sistemul nostru de civil law are un credo ceva mai simplist: să inovăm, să experimentăm, să nu păstrăm nimic din ceea ce nu pare să susțină cursul actual al cunoașterii. ”

(…)

”Poporul, care nu are nici un rol în procesul penal real, își revendică partea sa de proces. Nu are nici o importanță că procesul popular este imaginar și că soluția lui nu va fi susținută de organele statului. Ceea ce contează pentru public este chestiunea aflării adevărului. Veți găsi de toate în procesele organizate de televiziuni: veți găsi martori, experți, clarvăzătoare, și desigur, jurați. Pentru că juriul acestui proces sînt telespectatorii, juriul este opinia publică. Acest proces nu este doar o deliberare extinsă, este uneori chiar delirul unei deliberări. ”

(…)

”Stindardul sub care defilează media peste tot are înscris pe el interesul superior al publicului de a afla informații adevărate. Însă în Marea Britanie există o reacție sănătoasă la amestecul presei în procesele penale și civile.

Există acolo o regulă de common law care interzice sfidarea unui tribunal (contempt of court). Sfidarea curții este o infracțiune. Iar faptul de a judeca în avans un proces, în media, prin publicarea de informații de natură să influențeze o soluție judiciară, este o formă de sfidare a tribunalului.”

(…)

”Fără îndoială că nu toate normele de common law sînt sau ar trebui să fie intangibile. Însă o normă care protejează integritatea unui proces judiciar, protejează de fapt dreptul la un proces echitabil. Iar dreptul la un proces echitabil nu a fost inserat în Convenția Europeană ca un drept oarecare. Este unul dintre puținele drepturi inderogabile. De ce? Pentru că reprezintă condiția care face posibil exercițiul tuturor celorlalte drepturi fundamentale.

Iar motivul pentru care trebuie să interzicem cu orice preț amestecul presei în desfășurarea unei anchete judiciare sau a unui proces judiciar a fost explicat minunat de unul din marii judecători englezi contemporani, Lordul Reid, care a judecat cazul Sunday Times în Camera Lorzilor.

Lordul Reid a arătat că publicul nu trebuie învățat că este simplu să ajungi la adevăr. Că nu trebuie să disprețuim virtuțile procedurii judiciare care a fost construită în scopul aflării adevărului și că, în momentul în care oamenii se vor obișnui cu ideea că presa este îndreptățită să judece, persoanele mai puțin simpatice și cauzele nepopulare vor avea de suferit[4].

Am dat acest exemplu final ca să arăt o convergență dintre o normă fundamentală care protejează procesul anglo-saxon și virtuțile tehnicii adversariale. Protejînd metoda judiciară de stabilire a adevărului, anglo-saxonii protejează libertatea politică pe care, de fapt, au inventat-o.”


[1] Grupul, sub numele Kinema Ikon, a creat multe evenimente locale, naționale și internaționale, animat fiind de profesorul Gheorghe Sabău și de Călin Man.
[2] v. Ohio vs. Roberts, 448 US, 56, 71 (1980).
[3] v. 5 J. Wigmore, Evidence, § 1367 (James Chadbourn, rev. 1974).
[4] v. Sunday Times vs. Regatul Unit, hotărîrea din 26 aprilie 1979, parag. 29.


Av. conf. univ. dr. Lavinia Tec
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

 
Secţiuni: Content, Opinii, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD