Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Drept penal Noutăți legislative Opinii Proiecte legislative SELECTED

Avertisment privind dezincriminarea violului asupra adolescenților săvârșit prin abuz de autoritate sau încredere și a violului săvârșit de minori asupra copiilor mai mici sau mai vulnerabili

14 decembrie 2023 | Corina VOICU
Corina Voicu

Corina Voicu

Astăzi, România se află în riscul de a dezincrimina actul sexual cu un minor prin abuz de autoritate sau încredere, o categorie deosebit de vulnerabilă de victime copii, adolescenții cu vârsta între 16 și 18 ani, urmând să rămână fără protecție penală împotriva abuzatorilor familiali (părinți biologici sau vitregi, parteneri ai părinților, unchi, bunici, frați etc.) și a altor persoane care sunt în raport de putere față de copil (profesori, meditatori, antrenori, paznici, psihologi, asistenți sociali, persoane de îngrijire, personal medical, duhovnici sau așa-ziși lideri spirituali etc.).

Prin art. I pct. 17 din Legea nr. 217 din 10 iulie 2023[1], care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, art. 220 din Codul penal este abrogat integral. În ceea ce privește textul în prezent în vigoare al alineatului (3) al art. 220 Cod penal (spre deosebire de restul ipotezelor infracționale din acest articol), acesta nu este preluat de infracțiunea nou introdusă prin art. 218/1 – ”Violul săvârșit asupra unui minor”.

Prin urmare, intrarea în vigoare a Legii nr. 217/2023 fără o modificare sau completare corespunzătoare este de natură a conduce la dezincriminarea raportului sexual, actului sexual oral sau anal, precum și oricărui alt act de penetrare vaginală sau anală comise de un major cu un minor cu vârsta între 16 și 18 ani, inclusiv în acele ipoteze în care actul sexual se săvârșește prin abuz de autoritate sau de încredere, adică în situațiile în care:

a) minorul este membru de familie al majorului;

b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situația vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situații de dependență, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze;

c) fapta a pus în pericol viața minorului;

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.

Imediat după publicarea Legii nr. 217/2023 în Monitorul Oficial organizațiile neguvernamentale reunite în Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor[2], care are scopul de a promova drepturile femeilor și fetelor, de a proteja victimele violenței de gen și de a combate discriminarea de gen, a transmis către Ministerul Justiției și către Parlamentul României, în cadrul unor audiențe, dezbateri, întâlniri, conferințe, mesajul privind necesitatea completării Legii nr. 217/2023 cu două noi ipoteze de incriminare: ipoteza prevăzută de art. 220 alin. (3) Cod penal, precum și actul sexual cu penetrare între minori care nu sunt apropiați ca vârstă și nivel de dezvoltare.

Aceste demersuri au rămas o vreme fără rezultat concret. La începutul lunii octombrie 2023, am trimis Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României, în scris, solicitarea Asociațiilor ANAIS[3] și GRADO[4], inclusiv textul unui proiect de act normativ și expunerea de motive, în continuarea demersurilor de evitare a dezincriminării actelor sexuale cu penetrare săvârșite asupra minorilor cu vârsta între 16 și 18 ani, de către autorii care abuzează de autoritatea lor asupra copilului ori de poziția de încredere sau de o altă vădită stare de vulnerabilitate a minorului (fapte care sunt pedepsite penal în prezent).

În scrisoarea adresată Senatului se reamintea că și aceste victime cu vârsta între 16 și 18 ani sunt cuprinse în definiția copilului atât în Legea nr. 272/2004, în Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cât și în Convenția de la Lanzarote[5] și Directiva 2011/93/UE[6] privind abuzul sexual asupra copiilor, iar ultimele două reglementări impun statelor (semnatare[7], respectiv, membre UE[8]) să incrimineze toate actele sexuale cu un copil dacă se abuzează de o poziție recunoscută ca fiind de încredere, de autoritate sau de influență asupra copilului, inclusiv în cadrul familiei, precum și dacă se abuzează de o situație de vulnerabilitate deosebită a copilului, mai ales cauzată de un handicap psihic sau fizic ori de o situație de dependență.

Fostul ministru al justiției, domnul senator Robert Cazanciuc, după dialogul cu societatea civilă, și-a asumat inițierea unui proiect legislativ care să reintroducă în lege cele două ipoteze de infracțiuni sexuale în legătură cu care exista riscul de dezincriminare și să înlăture suprapunerile de reglementare. În consecință, la data de 18 octombrie 2023 se înregistra la Senat, prima cameră sesizată, inițiativa legislativă L591/2023[9]. De asemenea, la Senat se înregistrase și inițiativa L639/2023[10], prin care se propunea a se păstra în Codul penal infracțiunea de ”act sexual cu un minor”, prevăzută de art. 220, dar care avea drept conținut doar textul alineatului (3) în forma în prezent (încă) în vigoare. Ambele proiecte au fost supuse votului final în Plenul Senatului la data de 4 decembrie 2023, propunerea legislativă L591/2023 fiind adoptată de Senat, cu unele amendamente formulate în comisia de raport[11].

La Camera Deputaților propunerea legislativă aprobată de Senat a fost înregistrată la data de 5 decembrie 2023, însă abia la data de 11 decembrie i se alocă numărul Plx 757/2023[12]. În mod surprinzător, Biroul Permanent al Camerei Deputaților nu aprobă procedura de urgență, astfel că termenul de depunere a amendamentelor la Comisia de raport (Comisia juridică, de disciplină şi imunități) este stabilit la 20.12.2023 (termen depunere amendamente: 15.12.2023).

Conform art. 137 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților[13], orice lege adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată … se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgență, termenul este de două zile. Conform alineatului (5) al aceluiași articol, numai ”după împlinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnătura președintelui Camerei Deputaților, Președintelui României în vederea promulgării”.

Față de data până la care poate fi depus raportul și de calendarul ședințelor Plenului Camerei Deputaților în perioada 20 decembrie – 31 decembrie 2023, este improbabil ca propunerea legislativă să fie supusă votului final într-un termen rezonabil în acest interval, astfel încât să fie posibil să se parcurgă și intervalul de 5 zile pentru controlul anterior de constituționalitate, și promulgarea legii de către președintele României, și publicarea în Monitorul Oficial, precum și trecerea termenului imperativ de la publicarea unei legi, până la intrarea ei în vigoare.

În acest context trebuie să se aibă în vedere și faptul că articolul 12 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 (republicată) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că:

”(1) Legile și ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, și expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare”.

Nicio lege nu poate intra în vigoare înainte de trecerea termenului de 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial (așa cum este posibil în cazul ordonanțelor de urgență sau a actelor normative secundare sau terțiare).

Întrebarea care se pune este evidentă: există voința tuturor decidenților, în primul rând, de a reevalua necesitatea procedurii de urgență pentru această lege, cu consecința scurtării termenului impus pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale, apoi, de a aproba la timp în Plenul Senatului această lege de modificare a Legii nr. 217/2023, astfel încât acestea să intre în vigoare concomitent?

Va fi timp pentru ca Președintele României să promulge această lege cu cel puțin 3 zile înainte de sfârșitul anului, iar Monitorul Oficial să o publice înaintea aceluiași termen limită?

Este pregătit Guvernul României să aprobe o ordonanță de urgență prin care să amâne intrarea în vigoare a Legii nr. 217/2023 dacă legea ce ar putea deveni actuala propunere legislativă Plx 757/2023 nu va fi publicată în Monitorul Oficial înainte de 29 decembrie 2023?

Întârzierea publicării acestei legi de modificare a Legii nr. 217/2023, chiar și pentru o zi (o oră sau mai puțin de atât) după data de 31 decembrie 2023 ora 24, va conduce la dezincriminarea raportului sexual, actului sexual oral sau anal, precum și oricărui alt act de penetrare vaginală sau anală comise de un major cu un minor cu vârsta între 16 și 18 ani, inclusiv în acele ipoteze în care actul sexual se săvârșește prin abuz de autoritate sau de încredere, ori se abuzează de o situație de vulnerabilitate deosebită a copilului, mai ales cauzată de un handicap psihic sau fizic ori de o situație de dependență, inclusiv atunci când prin acest act sexual cu penetrare s-a produs vătămarea corporală[14] a copilului, precum și actul sexual cu penetrare între minori care nu sunt apropiați ca vârstă și nivel de dezvoltare.

Cine ”scapă”? În cazul în care Plx 757/2023 nu devine lege și nu se publică în Monitorul Oficial înainte de data de 29 decembrie 2023, în toate dosarele aflate pe rolul instanței și în cele de pe rolul parchetelor în care sunt cercetate penal astfel de acte sexuale cu penetrare se va constata dezincriminarea.

Din datele parțiale obținute de Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, în luna noiembrie 2023, ca urmare a unor cereri de informații de interes public formulate către parchetele de pe lângă judecătorii, rezultă că se află în curs de urmărire penală un număr de peste 120 de cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor prevăzută de art. 220 alin. (3) Cod penal.

La acestea se adaugă cauzele care se află, în prezent, în curs de judecată, pentru care nu deținem date, precum și cauzele cu autori minori, în orice fază a procesului penal. Autorii minori pot fi atât abuzatori de copii în mediul familial, cât și autorii abuzurilor sexuale în mediu instituțional (școli, instituții de ocrotire a copilului, centre de educare și detenție pentru minori etc.), precum și în orice alt context (prieteni sau cunoștințe ai copilului victimă, dar și străini).

Toate aceste persoane nu vor mai putea fi trase la răspundere dacă nu va fi adoptat Pl-x nr. 757/2023 în timp util. Adoptarea acestui act normativ ulterior lunii decembrie 2023 va avea efecte doar pentru viitor, toate faptele din trecut fiind dezincriminate.

În plus, prin aplicarea legii penale mai favorabile, vor fi eliberate toate persoanele care în prezent execută pedepse privative de libertate pentru infracțiunile prevăzute de ipotezele care vor fi dezincriminate, iar acești abuzatori de copii se vor întoarce în comunitate, chiar la victime, deoarece nu doar pedeapsa principală, ci și orice interdicții, pedepse complementare sau sancțiuni, vor fi șterse, prin dezincriminarea infracțiunilor.

Ponderea abuzatorilor sexuali care vor fi liberi nu este deloc neglijabilă, ba aș spune că este înspăimântătoare.

Raportul recent al Comisiei[15] franceze CIIVISE – Comisia independentă pentru incestul și violența sexuală împotriva copiilor a reconfirmat ceea ce statisticile și cercetările ONG-urilor din domeniu spuneau deja: agresorul sexual de copii este în copleșitoarea majoritate a cazurilor o persoană cunoscută copilului: în 81% din cazuri, atacatorul este un membru al familiei sau cineva apropiat copilului și părinților acestuia, în 11% din cazuri violența sexuală este comisă într-un cadru instituțional de către un adult (cel mai adesea) și abia în 8% din cazuri violența sexuală este comisă de un străin, în spațiu public (stradă, transport public etc.).

În 97% din cazuri, atacatorul este bărbat. În 81% din cazuri, acesta este major.

Cel mai adesea, agresorii sunt tații (27%), frații (19%), unchii (13%), prietenii părinților (8%) sau vecinii familiei (5%). În spațiul familial în mai mult de unul din patru cazuri (27%) atacatorul este în contact profesional cu copiii. În 6% din cazuri agresorul sexual este soțul sau fiul bonei.

În cadrul instituțional, atacatorul este cel mai adesea un om religios, cunoscut victimei de mai puțin de un an. Atacatorul este o persoană religioasă în 25% din situații, un profesionist din educație – în 19% din situații, antrenorul sportiv – în 8% din cazuri și chiar un prieten al copilului (17%).

Aceste concluzii ale comisiei franceze sunt concordante cu alte cercetări în domeniu și, cu mare probabilitate, reprezintă o imagine și a agresorilor sexuali din România. Se observă, deci, că agresorii sexuali care profită de poziția lor de încredere, de autoritate sau de influența pe care o au asupra copiilor sunt categoria cea mai reprezentată în totalul agresorilor sexuali, indiferent că vorbim de mediul familial sau despre o relație profesională cu copilul.


[1] Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicată în: Monitorul Oficial nr. 634 din 11 iulie 2023;
[2] Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor este formată din 25 de organizații neguvernamentale: 1. Centrul FILIA, 2. CPE – Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 3. Asociația FRONT, 4. Asociația E-Romnja, 5. Asociația Transcena, 6. Asociația GRADO, 7. Asociația SPICC, 8. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G, 9. Asociația Inovatrium, 10. Centrul de Mediere și Securitate Comunitară, 11. Asociația Pas Alternativ, 12. Asociația Psihosfera, 13. Asociația ANAIS, 14. Casa Ioana, 15. Asociația Femeilor împotriva Violenței – Artemis, 16. Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii,17. Asociația VIS Constanța, 18. Asociația Quantic, 19. Asociația Femeilor Universitare, 20. Societatea Doamnelor Bucovinene, 21. Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesule, 22. Fundația Sensiblu, 23. Asociația Atena Delphi, 24. Asociația Business Professional Women, 25. Asociația SEVA
[3] Asociația ANAIS este o organizație neguvernamentală cu peste 11 ani de activitate în promovarea și apărarea drepturilor femeilor, copiilor și tinerilor, asociație care a asigurat în București, pe parcursul mai multor ani, un centru de primire și cazare (adăpost) pentru victimelor violenței domestice, femei și copii, care a acordat consiliere de specialitate și sprijin multiplu pentru mai mult de 12.000 de victime ale violenței domestice și care acordă fără întrerupere încă din anul 2012 sprijin victimelor violenței domestice în cadrul Centrului de consiliere pentru prevenirea si combaterea violenței domestice; membră a grupului de lucru organizat de ANES pentru modificarea legislației în domeniul violenței domestice și de gen; parteneră în proiectul Proiectul “VioGen – RoJust” – acțiune strategică în scopul implementării efective a standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului, implementat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în calitate de Promotor al proiectului;
[4] Asociația GRADO, organizație neguvernamentală cu o vastă experiență în apărarea drepturilor omului, parteneră în proiectul Proiectul “VioGen – RoJust” – acțiune strategică în scopul implementării efective a standardelor Consiliului Europei privind drepturile omului, implementat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în calitate de Promotor al proiectului, traduce și publică hotărârile CEDO privind violența domestică și violența sexuală, pe site-ul ANES, elaborând și un Studiu privind jurisprudența CEDO relevantă pentru profesioniștii din domeniul judiciar și exemplele de bună practică
[5] Convenția de la Lanzarote (Convenția Consiliului Europei, din 25 octombrie 2007, pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, ratificată de România prin Legea nr. 252/14 decembrie 2010)
[6] Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile
[7] Convenția de la Lanzarote definește la art. 3 lit. a) termenul ”copil” ca fiind orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani”, iar în capitolul (VI) conținând dreptul penal material, art. 18 punctul 1 stabilește pentru fiecare parte semnatară obligația de a lua măsurile legislative pentru a se asigura incriminarea următoarelor fapte comise cu intenție:
a) activități sexuale cu un copil care, potrivit prevederilor în vigoare ale dreptului național, nu a împlinit vârsta legală pentru viața sexuală;
b) activități sexuale cu un copil dacă:
– se folosesc constrângerea, forța ori amenințările; sau
– se abuzează de o poziție recunoscută ca fiind de încredere, de autoritate sau de influență asupra copilului, inclusiv în cadrul familiei;
– se abuzează de o situație de vulnerabilitate deosebită a copilului, mai ales datorită unui handicap psihic sau fizic ori datorită unei situații de dependență.
[8] Art. 3 par. (5) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011, privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului impune statelor membre pedepsirea activităților sexuale cu un copil, inclusiv atunci când copilul a depășit vârsta consimțământului sexual dacă:
– se abuzează de o poziție recunoscută de încredere, autoritate sau influență asupra copilului,
– se abuzează de situația deosebit de vulnerabilă a unui copil, în principal ca urmare a unui handicap psihic sau fizic sau ca urmare a unei situații de dependență,
– se recurge la constrângere, forță sau amenințări;
[9] L591/2023 – Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002, inițiatori Cazanciuc Robert-Marius – senator; Tuşa Adriana-Diana – deputat, adoptată de Senat în ședința Plenului din 4 decembrie 2023;
[10] L639/2023 Propunere legislativă privind modificarea art. I pct. 17 din Legea nr. 217/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002, inițiatori: Berescu Monica-Elena – deputat; Ilie Victor – deputat; Ţoiu Oana-Silvia – deputat, respins de Senat în ședința Plenului din 4 decembrie 2023, având în vedere că în aceeași ședință a fost adoptat textul din L591/2023, care conținea și alte modificări ale Legii nr. 217/2023;
[11] https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L591CR.PDF?nocache=true
[12] https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=21383
[13] forma consolidată la 23.11.2023, accesibilă la: https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act4_1&par1=0
Regulamentul Camerei Deputaților a fost aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994, republicat ultima oară în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 3 august 2023, și a fost modificat şi completat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 72 din 22.11.2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1058 din 23 noiembrie 2023.
[14] Articolul 194 din Codul penal (Vătămarea corporală) prevede consecințele grave asupra victimei:
(1) Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecințe:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav și permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vieții persoanei, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Când fapta a fost săvârșită în scopul producerii uneia dintre consecințele prevăzute în alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(2^1) Limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) și (2) se majorează cu o treime atunci când:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este un minor;
c) fapta este săvârșită în public;
d) făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
[15] În ianuarie 2021, Emmanuel Macron anunța crearea unei comisii independente pentru incest și violență sexuală împotriva copiilor, prezidată judecătorul Edouard Durand, specializat în cauze cu copii, membru al Înaltului Consiliu pentru Egalitatea între Femei și Bărbați și de Nathalie Mathieu, fost director de unități medico-sociale. Înființată de Secretarul de Stat pentru Familie și Protecția Copilului la 11 martie 2021, comisia urma să desfășoare activitate o perioadă de doi ani, în scopul de a formula recomandări pentru a preveni violența sexuală și a proteja mai bine copiii victime, precum și de a lupta împotriva impunității atacatorilor.
[16] Cursurile HELP ale Consiliului Europei: The European Programme for Human Rights Education for Legal Professionals


Corina Voicu
Formator al Institutului Național al Magistraturii
Tutore pentru cursurile HELP[16] ale Consiliului Europei în materia ”Justiției pentru copii” și ”Violenței domestice”

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale