« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Uniunea Internațională a Avocaților se alătură, fără rezerve, avocaţilor români în denunțarea cazului avocatului Robert Roșu
23.02.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

Joi, 18 februarie 2021, Institutul pentru Statul de Drept din cadrul Uniunii Internaționale a Avocaților (UIA-IROL), și-a exprimat profunda îngrijorare față de cazul avocatului Robert Roșu, potrivit unui comunicat.

Textul integral:

„În 2016, protestam împotriva condiţiilor în care ofiteri ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) percheziționaseră, pe data de 8 decembrie 2015, sediul firmei de avocatură Ţuca Zbarcea & Asociații. Acea percheziție a fost urmată, la data de 10 decembrie 2015, de arestarea lui Robert Roşu, avocat coordonator în cadrul firmei Tuca Zbarcea & Asociații.

În declarația anterioară, am amintit de principiile fundamentale care guvernează protecția confidențialității și condițiile de efectuare a perchezițiilor la birourile avocaților.[1]

Astăzi, luăm act de faptul că, în România, asaltul împotriva colegului nostru, Robert Roşu, și asupra întregii profesii de avocat, continuă.

Potrivit informaţiilor noastre, Robert Roşu a fost recent condamnat la 5 ani de închisoare, fiind găsit vinovat de simplul fapt de a-si fi exercitat profesia. Acesta se află, în momentul de faţă, în închisoare, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti care a fost denunțată ca greşită şi abuzivă atât de către reprezentanții profesiei de avocat, cât şi de un număr important de colegi.

Anterior acestei decizii, după punerca sa sub acuzare, în 2015, pentru pretinse infracțiuni de corupție și arestarca sa la domiciliu pentru o perioadă de trei luni, Robert Roşu a fost pus în libertate de un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție, cea mai înaltă instanţă din România. Judecătorii Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie au decis atunci că toate actele şi faptele pe care procurorii le considerau „penale” nu erau decât activităţi tipice exercițiului profesiei de avocat, încadrându-se în limitele activităţilor desfăşurate în mod normal de orice avocat. Ca urmare, ordinul de arest la domiciliu a fost invalidat, prin hotărâre judecătorească, pe 11 martie 2016.

Cu toate acestea, DNA a decis să continue, chiar şi în aceste condiții, urmărirea penală împotriva lui Robert Roşu. Cazul a fost trimis în instanţă. Rechizitoriul menținea acuzaţiile de formare a unui grup infractional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu rezultând în beneficii injuste pentru o altă persoană – toate acestea, pentru aceleaşi „fapte infracţionale” enumerate şi în Ordonanța din 2015, adică activități profesionale.

După aproape patru ani de urmărire penală şi proces, Robert Roşu a fost achitat de toate acuzațiile aduse de DNA. În hotărârea pronunţată la 29 iunie 2019, Curtea de Apel Braşov a reţinut că niciuna dintre probele administrate în timpul urmăririi penale ori în fața instanţei de judecată nu conţinea vreun indiciu că Robert Roșu ar fi comis vreuna dintre infracțiunile de care era acuzat.

Curtea de Apel a reţinut că „Toate probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești relevă faptul că inculpatul Roşu Robert Mihăiță a desfăşurat o activitate normală de avocat al societății Reciplia SRL, fără să fi comis vreo faptă de pretindere ori primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă functionarii publici competenti să dispună restituirea bunurilor revendicate de inculpatul Al Romaniei Paul Philippe […]”.

Dar, în ciuda faptului că Robert Roşu fusese deja de două ori găsit nevinovat, de două instante separate, procurorii nu au vrut să renunţe. Dimpotrivă, aceştia au formulat apel împotriva sentinței, susţinând, în esenţă, că Robert Roşu ar fi format un grup infracțional organizat pentru că a organizat întâlniri cu clienții la sediul firmei şi că ar fi fost complice la pretinsele infracțiuni ale clienților săi prin Țsimpla prezență” alături de aceştia în faţa unei comisii administrative, unde a folosit, un volum important de informații conținând terminologie juridică” și a făcut susţineri excesiv de „convingătoare”.

Pe baza acestor argumente, la data de 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Justiție și Casaţie l-a găsit pe Robert Roșu vinovat de formarea unui grup infracțional organizat şi de complicitate la abuz în serviciu, condamnându-l la 5 ani închisoare.

UA-IROL este şocată de această recentă răsturnare de poziţie la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, considerând această decizie discutabilă din mai multe motive:

– Ordonanța DNA din 10 decembrie 2015 arată foarte limpede că Robert Roșu a fost pus sub urmărire penală pentru simplul fapt de a-și fi practicat în mod legitim profesia de avocat. Potrivit DNA, acuzațiile procurorilor se bazau pe argumentul că rolul lui Robert Roşu ar fi fost unul esențial în activitatea grupului şi atingerea obiectivelor acestuia; că acesta și-ar fi folosit profesia şi imaginea ca avocat coordonator la una dintre firmele de avocatură renumite din România; că ar fi efectuat proceduri de notificare către mai multe instituții publice; că ar fi încheiat actele şi procurile necesare pentru atingerea obiectivelor grupului. In esență, argumentul procurorilor este acela că, fiind convingător, persuasiv și sârguincios în reprezentarea intereselor clienților săi, Robert Roşu – un avocat competent şi de succes – s-ar fi aliniat, cumva, cu aceştia şi ar fi devenit complice la infracțiunile de care aceştia sunt acuzați.

Faptul că Robert Roșu este, în realitate, urmărit penal pentru că este un avocat convingător reiese şi mai clar din motivele de apel. Potrivit informaţiilor primite, motivele de apel conțin afirmații de tipul:
– complicitatea poate îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a persoanei alături de infractor, ceea ce îi dă acestuia garanţia ori încrederea că va reuşi în acțiunile sale;
– prin faptul că a apărut personal alături de inculpatul al României în fața comisiei administrative a ICDPP, prin faptul de a fi prezentat un mare volum de informații conținând terminologie juridică greu de înțeles pentru cei fără pregătire juridică, inculpatul ar fi influenţat major decizia luată de membri prezenți.

În esenţă, procurorii îşi întemeiază acuzațiile pe o interpretare distorsionată a serviciilor de asistență și reprezentare pe care orice avocat le acordă în mod uzual clientilor săi. În plus, identificându-l pe Robert Roşu cu cauzele clienților pentru care acesta acționa ca avocat, procurorii încalcă în mod flagrant unul dintre principiile fundamentale ale profesiei de avocat, care interzice identificarea avocatului cu clientul său.

– DNA a chemat ca martori doi judecători care au pronunţat hotărâri definitive care confirmă legalitatea restituirii proprietăților. DNA i-a interogat pe aceşti judecători cu privire la raționamentele pe care şi-au bazat respectivele hotărâri şi cu privire la legalitatea hotărârilor pronunţate. Aceştia au fost supuşi la presiuni pentru a-şi repudia propriile hotărâri, definitive şi acest lucru constituie o încalcare gravă a independenței și libertăţii judecătorilor, care garantează independența justiţiei.

– Discrepanța dintre recenta decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, pe de o parte, propria sa decizie anterioară în favoarea lui Robert Roşu, precum şi, pe de altă parte, hotărârea Curţii de Apel Braşov (şi aceasta favorabilă) este inexplicabilă, având în vedere motivarea acesteia din urmă precum și absența oricăror noi elemente de probatoriu prezentate de procurori.

În fața Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu s-a prezentat nicio probă nouă care să susțină pretinsa vinovăție a lui Robert Roşu. Prin urmare, ÎCCJ l-a condamnat pe acesta în condiții care par, la prima vedere, improprii, având în vedere jurisprudența CEDO, care este foarte critică la adresa deciziilor din apel care răstoarnă deciziile de achitare ale instanţelor inferioare fără să analizeze cu atenție toate probele relevante, fără să asculte martorii relevanţi, inclusiv inculpatul şi/sau reclamantul.[2]

Din cauza complexității cauzei, motivarea acestei decizii, care trebuia publicată pe data de 18 ianuarie 2021, a fost amânată pentru 30 de zile. Această amânare duce în mod necesar şi la amânarea şansei lui Robert Roşu de a-şi recâştiga libertatea, întrucât acesta va rămâne în închisoare până la motivare. Aşa cum corect remarca UNBR, cum poate cineva să Îl acuze pe un avocat de abuz în serviciu pe motiv că „activitățile de complicitate pot îmbrăca orice formă, inclusiv simpla prezență a persoanei alături de infractor, pentru a-i da acestuia siguranța sau încrederea că acțiunile sale vor reuși”, ori să işi bazeze acuzațiile pe faptul că avocatul a folosit termeni juridici, a prezentat situaţia în mod convingător şi a predat documente in sprijinul afirmaţiilor sale?

Decizia care îl condamnă pe Robert Roşu se cere desființată pentru că acuzațiile aduse acestuia sunt lipsite complet de orice temei. Apărarea ar trebui să primească imediat motivarea deciziei, pentru ca Robert Roșu să poată ataca decizia de condamnare – la un tribunal internațional, dacă va fi necesar.

UIA-IROL se alătură fără rezerve Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) si avocaţilor români în denunțarea cazului lui Robert Roșu. De asemenea, suntem alături de colegii noştri români în apărarea statului de drept, a dreptului la un proces echitabil, a libertății avocaţilor de a-şi practica profesia în mod independent şi a independenței justiției, care sunt, toate, amenințate astăzi în România.”


[1] We referred to the CCBE Code of Conduct for European Lawyers:
“Confidentiality is […] a primary and fundamental right and duty of the lawyer.
The lawyer’s obligation of confidentiality serves the interest of the administration of justice as well as the interest of the client. It is therefore entitled to special protection by the State.
The confidentiality of lawyer-client communications and lawyers’ files is protected in international human rights law as part of the right to a fair trial, as well as the prohibition of arbitrary interference with correspondence, privacy and (in this case) home “(Article 2.3).
We also recalled Recommendation R. No. (2000) 21 of the Committee of Ministers of the Council of Europe to Member States on the freedom of exercise of the profession of lawyers states on the respect of the confidentiality of the lawyer-client relationship and the fact that exceptions to this principle should be allowed only if compatible with the rule of law” (Principle I, 6)
[2] See for exemple Arrêt Paixão Moreira Sá Fernandes c. Portugal, requête n°78108/1


PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.