« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Chestiunea prealabilă extrapenală și încălcarea dreptului la un proces echitabil
22.02.2021 | Dan-Constantin MIHĂESCU

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Dan-Constantin Mihăescu

Dan-Constantin Mihăescu

În 17 februarie 2021, CCR a admis excepția de neconstituționalitate a sintagmei „cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii” din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. 3 Cpp. Până la prezentarea in extenso a argumentelor reținute în motivarea soluției, judecătorii constituționali au dat publicității esența criticilor aduse dispozițiilor prevăzute la art. 52 alin. 3 Cpp și anume lipsa de claritate, precizie și previzibilitate pe de o parte și, pe de altă parte, încălcarea principiului securității raporturilor juridice și al autorității de lucru judecat. Având în vedere jurisprudența CEDO, incertitudinea juridică are drept consecință încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenție.

În forma actuală, art. 52 alin. 3 Cpp prevede că „hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii”.

În practica judiciară, această formulare eliptică a pus adeseori în dificultate magistrați, organele de cercetare penală și ceilalți subiecți procesuali în  înțelegerea conceptului de chestiune prealabilă cât și în perceperea deosebirilor majore dintre dispozițiile art. 28 alin. 2 Cpp (privind autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale aferentă acțiunii civile soluționate în procesul penal) și reglementările prevăzute la art. 52 alin. 3 Cpp (referitoare la autoritatea de lucru judecat a hotărârile extrapenale).

Noțiunea de chestiune prealabilă nu este nouă în dreptul nostru procesual penal. În Codul de procedură penală din 1968, art. 44 alin. 3 avea următorul conținut: „Hotărârea definitivă a instanței civile, asupra unei împrejurări ce constituie o chestiune prealabilă în procesul penal, are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale”.

Din analiza literară a celor două texte de lege prevăzute la art. 44 alin. 3 VCpp și art. 52 alin. 3 NCpp, observăm că reglementarea actuală nu mai conferă autoritate de lucru judecat pentru hotărârea definitivă a instanței civile referitoare la împrejurările care privesc existența infracțiunii și care constituie o chestiune prealabilă în procesul penal.

De exemplu, despărțirea soților reprezintă o împrejurare juridică constatată printr-o hotărâre definitivă de divorț care însă, potrivit art. 52 alin. 3 Cpp, nu are autoritate de lucru judecat în procesul penal având ca obiect judecarea infracțiunii de bigamie; această hotărâre judecătorească de divorț constituie actualmente temei pentru soluția de achitare, dar nu o cauză de încetare a procesului penală cf. art. 16 alin. 1 lit. i) Cpp.

Prin urmare, ar fi fost de dorit ca legiuitorul să dea dovadă de consecvență și să accepte coexistența indisolubilă a celor două elemente fundamentale pentru aflarea adevărului: fapta și împrejurările cauzei. Acest principiu fundamental de drept, consacrat de art. 5 alin. 1 Cpp, își pierde însă consistența în contextul ipotezei normative de la art. 52 alin. 3 Cpp  prin care legiuitorul distinge între împrejurările cauzei care privesc infracțiunea și împrejurările cauzei care nu privesc infracțiunea, toate fiind însă încadrate formal și imprecis în categoria chestiunilor prealabile soluționării cauzei penale. Rezultatul acestei harababuri juridice? Organul judiciar penal a fost pus deseori în situația de a califica, cerceta și judeca eronat/arbitrar fie infracțiunea (îndeosebi infracțiunile ce impun situații premisă ori existența unor cerințe esențiale), fie împrejurările circumscrise noțiunii de chestiune prealabilă.

La momentul adoptării art. 52 art. 3 din Legea nr. 135/2010, legiuitorul a avut de ales între înlăturarea caracterului de infracțiune al faptei în temeiul unei chestiunii prealabile extrapenale și încălcarea principiului securității raporturilor juridice. Rezultatul alegerii sale a devenit vizibil odată cu trecerea timpului. Ca urmare a impreciziei normative, art. 52 alin. 3 Cpp s-a transformat într-un obstacol major în acceptarea autorității de lucru judecat a hotărârii judecătorești civile de către organul judiciar penal, cu toate consecințele negative implicite din perspectiva apărării  drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De exemplu, în cauza penală nr. 91/P/2017, procurorii au cercetat un funcționar al Primăriei Orșova pentru fapta de a întocmi în aprilie 2015 o adeverință prin care a confirmat calitatea de proprietar a SGCL SA Orșova asupra unui imobil în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate în noiembrie 1994 de Judecătoria Orșova și a certificatului de atestare a proprietății emis în anul 1995 de Consiliul Județean Mehedinți. În februarie 2016, imobilul respectiv a fost adjudecat la licitația publică organizată de lichidatorul judiciar al SGCL SA Orșova-în faliment. În anul 2020, procurorul a dispus clasarea cauzei precum și (oricât de incredibil ar părea) desființarea adeverinței Primăriei cu toate actele subsecvente: încheierile judecătorului sindic și ale lichidatorului judiciar de organizare a licitației publice, contractul de adjudecare a imobilului la licitație, înscrierile în cartea funciară. Spre șansa adjudecatarului și a dreptului său la un proces echitabil, procurorul ierarhic superior a desființat această soluție și a dispus reluarea urmăririi penale.

În temeiul art. 52 alin. 3 Cpp, în cauza penală nr. 345/64/2016, Curtea de Apel Brașov a constatat că au autoritate de lucru judecat hotărârea civilă nr. 132/06.02.1955 pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona cu privire la calitatea inculpatului Al României Paul Philippe de moştenitor al fostului Rege Carol al II-lea, sentinţele civile nr. 1872/26.06.2003 și nr. 1496/16.05.2005 pronunţate de Judecătoria Buftea cu privire la dreptul inculpatului Al României Paul Philippe de a solicita restituirea a 46,78 ha din Pădurea Snagov precum  și sentinţa civilă nr. 2146/06.12.2013 a Tribunalului Bucureşti cu privire la dreptul inculpatului Al României Paul Philippe de a solicita restituirea imobilului Ferma Regală Băneasa.

În 17 decembrie 2020, instanța de apel din cadrul I.C.C.J a desființat în parte sentința penală nr. 39/27.06.2019 pronunțată de C.A. Brașov, în sensul că a schimbat încadrarea juridică a faptelor și a dispus condamnarea tuturor inculpaților achitați în primă instanță. Instanța supremă a respins solicitările apelantului Roşu Robert Mihăiţă de constatare a autorităţii de lucru judecat a chestiunilor statuate prin hotărârile pronunţate de instanţele civile în legătură cu drepturile succesorale ale inculpatului Al României Paul Philippe.

Avocat Dan-Constantin Mihăescu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.