« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

De ce profesia de avocat mă obligă să protestez?… sau despre cum unii ratează continuu ocazia de a nu spune nimic
22.02.2021 | Cosmin ȘOVAR

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Cosmin Șovar

Cosmin Șovar

Mă uit în stânga și în dreapta, dar mai ales de jos în sus pe unele grupuri de Facebook, care ar avea menirea să creeze bune practici între profesiile juridice, și văd oameni surprinși, dezamăgiți, chiar siderați că avocații își permit să protesteze împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, pilonul fundamental al statului de drept.

Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, s-au urnit (în sfârșit!) U.N.B.R. și toate barourile din țară să emită comunicate ferme și să adopte măsuri prin care își manifestă sprijinul față de protest.

De la un ageamiu te aștepți să fie apăsat de prejudecăți și să ofere o sentință fulger și dură cu privire la motivul protestului: Haide dom’ne că se apără între ei… nu-i normal? Corb la corb nu-și scoate ochii.

Însă, de la un profesionist al dreptului te aștepți la altceva:

dacă-i avocat, să fie temeinic și să argumenteze;

dacă-i procuror, să culeagă probe (nu în orice condiții), să le/te lege și să argumenteze;

dacă-i judecător te aștepți să fie înțelept, temeinic și să motiveze.

Dar, dincolo de menirea ficărei profesii juridice, te aștepți ca toți să raționeze și chiar dacă nu sunt de acord unii cu alții, să se respecte reciproc căci vremurile în care erai chinuit în piața publică și apoi ostracizat pentru că gândești diferit au apus de mult!

Acum este infinit mai puțin dureros, totul se întâmplă pe Facebook!

Nu mi-am propus să scriu motivele pentru care protestează avocații, ar fi imprudent și aș fi de acord dacă cineva m-ar cataloga drept impostor, dar nu mă împiedică nimic să expun motivul care mă obligă să îmi manifest îngrijorarea față de unele conduite care au înjosit sistemul judiciar, lovind tocmai în pilonul fundamental al statului de drept.

Așadar…

Nu am protestat în multe situații, hilare, spre exemplu:

când, stagiar fiind, m-am trezit la 6 dimineața, am condus stresat că nu ajung la 8:00 să studiez dosarul pentru că ședința începea la 8:30, iar grefiera venind la 9, relaxată, mi-a explicat că ședința figurează 8:30 pentru portal domnu’ avocat, aici nu-i ca la București! Naiv am murmurat timid: păi ar trebui să fie peste tot la fel.

când, recent, într-un dosar, într-o procedură specială, am trimis întâmpinarea cu 10 zile înainte, prezentând situația de fapt în deplină concordanță cu înscrisurile anexate, aranjate frumos cu pagină martor, iar înainte de a susține ultima excepție, judecătorul îmi dă cuvântul pe fond și când îi atrag atenția, obosit mă dojenște: domnule avocat, dar nu vreți deloc să vă judecați pe fond în acest dosar! Naivitatea mă trage în jos iar și decid să mă justific: Doamna Președinte, fiecare excepție a fost argumentată în drept și în fapt, dacă apreciați că nu sunt întemeiate nu vă reține nimic să le respingeți. Totodată, dacă apreciați că sunt invocate cu rea-credință, aveți la dispoziție și alte sancțiuni. Judecătorul intrigat îmi spune: Domnule avocat, unde mi-ați arătat în întâmpinare legătura dintre cele două dosare?! Că nu scrie nicăieri! Ferm îi răspund: Fila 4, pct. 1.12-1.14., Doamna Președinte! Judecătorul revine și mai intrigat: Domnule avocat, nu mi-ați depus niciun înscris care să dovedească ce ați scris la fila 4, pct. 1.12.-1.14.! Puteți să îmi depuneți un astfel de înscris, acum, în ședință? Măcar a observat că am scris despre asta, îmi zic în gând și îi răspund: Doamna Președinte am depus anexat la întâmpinare înscrisurile care atestă ce susțin la fila 4, pct. 1.12-1.14., verificați, vă rog, anexa 10! Judecătorul: Păi de ce nu mi-ați zis? Instanța amână pronunțarea 7 zile. Verific soluția: admite excepția conexității… Și dacă nu insistam? Nu îmi luam dojeneală, dar pierdeam! Așa…mi-am luat o dojeneală, dar mi-a admis excepția! Avantaj eu, dezavantaj credibilitatea în sistem! Noroc cu Covidu’ asta că a mai golit sălile de judecată.

când, într-o zi, mă sună un client: Cosmine de ce mi-a anulat cererea de ordonanță de plată, nu ai depus ceva sau nu ai îndeplinit vreo obligație procedurală? Mă ia cu transpirații, îi zic: Lasă-mă să verific soluția și revin. Mă uit pe portal: anulează cererea de ordonanță de plată întrucât nu a fost depusă taxa judiciară de timbru. Iau dosarul, găsesc dovada de comunicare în termen a taxei judiciare de timbru, mă gândesc (din nou naiv): s-o fi întâmplat ceva pe circuitul intern al instanței. Se poate întâmplă. Facem reexaminare. Vine motivarea: deși este achitată prin SNEP (Ghișeul.ro), ordinul de plată nu poartă semnătura și ștampila băncii, motiv pentru care constată că obligația nu a fost executată conform și dispune anularea cererii de ordonanță de plată! Mă frustrez și zic: Bă am luat-o eu razna, SNEP emite chitanță că doar ai plătit, nu ordin de plată și mai mult decât atât, este aplicația statului! Am pierdut timp într-o ordonanță de plată cu o reexaminare? Desigur! Clientul? Probabil m-a înjurat și pe mine și pe sistem. Iar sistemul? Iar!

Cei cu care am vorbit imediat după exemplele petrecute mai sus și/sau colegii care mi-au suportat crizele de frustrare sunt îndreptățiți să mă întrebe: Bine bă, dar de ce nu ai luat nicio măsură atunci? De ce nu ai făcut o plângere?

Le răspund acum, chiar dacă nu m-au întrebat: Pentru că sunt genul de întâmplări izolate, care pe moment te înfurie, dar după o vreme te amuză! Și, la o adică, toți mai avem zile proaste și greșim.

Dar când un judecător pronunță o hotărâre, care rămâne definitivă, iar ulterior, după 10 ani, trebuie să depună mărturie într-un dosar penal cu privire la raționamentul-logico juridic pe care și-a sprijinit soluția?

Atunci, mă înspăimânt, fac doi pași în spate și iau o decizie: MANIFEST!

Împotriva cui? Judecătorilor? Procurorilor? Hotărârii definitive?

NU!

Dar?

Împotriva unei conduite care nu poate fi justiticată de niciun principiu fundamental de drept sau de nicio normă de deontologie profesională.

Cum protestezi? Oricum!

După cum antamam mai sus, nu toți trebuie să fie de acord cu tine, dar nici să deturnezi un manifest care vizează întreg sistemul judiciar (în care potrivit unora avocații sunt anexe…bine fie!), reducându-l la este regeretabil și neprofesionist să comentezi o hotărâre definitivă, care nici măcar nu este motivată! nu este tocmai corect și de dorit.

Este doar o perdea de fum, un joc de umbre pe perete, care dispare la prima rază de lumină.

Dacă procedezi astfel, să-mi fie cu iertare, dar: fie ai ochelari de cabalină, fie ai universul mare, dar nu treci de geamandură, fie ai prins ocazia să plătești polițe, oricum ceva nu se leagă.

Acum, sunt complet de acord, hotărârea judecătorească este un pilon fundamental al statului de drept și se pot considera inacceptabile orice atacuri publice sau particulare față de dispozitiile definitive ale instantelor judecătorești.

Dar am o întrebare:

Să citezi un judecător ca martor pentru a justifica de ce a pronunțat o hotărâre care a rămas definitivă, în urmă cu 10 ani, este un atac asupra pilonului fundamental al statului?

Aa și mai am și o constatre:

Ad absurdum, să zicem că protestul este blamabil, dar acesta nu este mijloc de probă într-un proces penal. În schimb, depoziția de martor, da!

Să fiu mai clar:

protestând nu pot influența decizia unui judecător… sau mă rog, după ce am citit unele motivări din spațiul public, ar trebui să nu pot..

mărturia unui judecător, însă, poate cântări într-un sens sau în altul în ceea ce privește decizia.

Deci, comentez o hotărâre judecătorească definitivă? Nu! Sunt doar siderat de modul în care poate s-a ajuns la această soluție, adică, prin atacuri publice sau particulare față de dispozitiile definitive ale instanțelor judecătorești.

Oricum, și dacă aș vrea să comentez decizia definitivă cu pricina, nu pot pentru că nu a apărut motivarea nici după 60 de zile.

Tragedia este că până la motivare nici nu poate fi atacată, că poate lecturând se găsesc niște motive de nelegalitate, ce știu eu?!

Nu am văzut de la persoana care condamna orice atacuri publice sau particulare față de dispozițiile definitive ale instanțelor judecătorești, aceeași atitudine pentru nerespectarea normelor legale care instituie termenul pentru redactarea motivării pilonilor fundamentali ai statului de drept.

Încă așteptăm… motivarea.

Av. Cosmin Şovar, Senior Associate FIRON BAR-NIR

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.