« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Cine face legea? Ministrul justiției?
25.02.2021 | Ciprian TIȚA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Ciprian Tița

Ciprian Tița

Dragi cititori juriști și nu numai,

Veți răspunde la unison: Nu. Parlamentul. Acesta este unica autoritate legiuitoare a țării. Zice Constituția României la art. 61 alin. 1, dacă vorbim de lege în adevăratul sens al cuvântului, nu de acte normative secundare.

Stați jos, nota 4. În România o face cine vrea. Cred că ar trebui să lămurim ceva, mai întâi. Ce înțelegem prin „a face”? Dicționarul explicativ spune că poate însemna„ 1. A întocmi, a alcătui, a făuri, a realiza, a fabrica un obiect. ♦ A procura un obiect, dispunând confecționarea lui de către altcineva. 2. A construi, a clădi; a ridica, a așeza. Face o casă. 3. A găti, a prepara, a pregăti un aliment, o mâncare. 4. A compune, a scrie, a crea o operă literară; a executa, a realiza o operă artistică. 5. A stabili o lege, o convenție, o înțelegere. 6. A câștiga, a agonisi, a strânge bani, avere. 7. A pregăti ceva într-un anumit scop. Ş.a.m.d.”

Dar nu, în limbaj juridic, a face legea poate însemna a aplica legea, a hotărî, a decide, a reglementa etc.

Aici intervine interpretul, care este suficient de abil și poate scoate din context dispoziții legale, le interpretează aparent corect logico-juridic și… face legea.

În concret, că probabil încep să vă pierd, întrebându-vă unde bat.

Competența material procesuală a instanțelor judecătorești. Evident că îmi veți face brusc un vânt în Constituția României, în Codul de procedură civilă și în legile speciale. Ce nu e clar, o asemenea competenţă poate fi prevăzută numai prin lege, neputând fi determinată pe cale de interpretare de către judecător, cu atât mai mult printr-un act administrativ, faţă de dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţia României şi dispozițiile art. 122 din Codul de procedură civilă.

Nu. Se pare că i se mai spune și domeniu de funcționare al instanței. Așa se pregătește Ministerul Justiției să dea un ordin prin care va stabili domeniul de funcționare al Tribunalelor Specializate Argeș, Mureș și Cluj[1], la care a primit și avizul conform de la Consiliul Superior al Magistraturii[2].

Vă mai cer puțină răbdare pentru a parcurge această chestiune în mod just.

Fără a relua teoria noţiunilor de competenţă materială procesuală şi competenţă materială funcţională a instanţelor de judecată (aspecte relatate şi într-un articol anterior pe aceeaşi temă – https://www.juridice.ro/622409/competenta-materiala-a-tribunalelor-specializate-arges-mures-si-cluj-raportat-la-considerentele-deciziei-nr-18-2016-pronuntata-de-iccj-complet-ril.html), este de necontestat caracterul imperativ al normelor privind competența materială a unei instanțe judecătorești, iar competența materială procesuală este aceea care determină felul cauzelor ce pot fi rezolvate, în concret, de o anumită categorie a instanțelor judecătorești, și care se stabileşte în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecăţii.

Competența materială a unei instanțe este reprezentată de atribuţia de jurisdicţie a acesteia, acordată în mod expres de lege, de a proceda la judecarea unei cauze, iar cadrul legal privind competența materială a unei instanțe judecătorești este stabilit prin norme juridice imperative.

În acest sens, dispozițiile art. 122 din Codul de procedură civilă sunt relevante atunci când exprimă fără putință de tăgadă faptul că reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor Codului. Această dispoziție legală este o exprimare elocventă a principiului constituțional conținut de dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituția României potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Apare justă întrebarea: ce este domeniul de funcționare al instanțelor judecătorești? Există un singur răspuns: competența materială a acestora.

Prin decizia nr. 2/2019 pronunţată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, la par. 102-103, Înalta Curte a statuat că, potrivit art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, prin procedura administrativă anume prevăzută şi în aplicarea criteriilor indicate se pot înfiinţa, în cadrul secţiilor civile, completuri specializate pentru soluţionarea anumitor categorii de litigii, iar această normă este aplicabilă, după cum s-a arătat, şi în cazul celor trei tribunale specializate, faţă de trimiterea expresă din art. 228.

În consecinţă, pot conduce la înfiinţarea de astfel de instanţe/secţii/completuri:

a) cererile în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi mandat ad-hoc;

b) cererile în materia societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor societăţi, cu sau fără personalitate juridică, precum şi în materia registrului comerţului;

c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei;

d) cererile privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare.

Mai concluzionează instanţa supremă că enumerarea cauzelor de la paragraful anterior este una exemplificativă, astfel încât nu este împiedicată înființarea pe cale administrativă de tribunale/secţii/completuri specializate în alte materii, în considerarea obiectului sau naturii cauzelor.

Art. 227 din acelaşi act normativ statuează că „Dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competenţa tribunalelor comerciale ori, după caz, de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor sau curţilor de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competenţa de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secţiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secţiilor civile reorganizate conform art. 225.”

Legea nr. 304/2004 (modificată prin Legea nr. 207/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20.07.2018) prevede că:

„Art. 35 […] (2) În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.”

„Art. 36 […] (3) În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.”

„Art. 37. – (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.

[…] (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.

Art. 142 – (1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.”

Vedem aici că se folosește în mod implicit timpul viitor, se pot înfiinţa instanțe specializate, secții etc.

Concluzia logică ce se desprinde este aceea că, în ceea ce priveşte Tribunalele Specializate Argeș, Mureș și Cluj, competenţa materială procesuală este dată prin chiar actul de înfiinţare / reorganizare, şi anume Legea nr. 71/2011, unde la art. 228 alin. (1) se reţine că până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeş, Cluj şi Mureş se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secţii civile în cadrul tribunalelor Argeş, Cluj şi Mureş, în condiţiile art. 226.

Or, nu există un act de înfiinţare a acestor instanţe specializate unde să se menţioneze o competenţă mai extinsă decât cea exemplificativă făcută de legiuitor.

Ar accepta argumentul că ministrul justiţiei poate stabili domeniul de funcţionare al acestor tribunale specializate prin ordin în baza noilor modificări ale legii, ar însemna să aplice lege retroactiv, în mod nepermis, deoarece aceste instanţe specializate au luat fiinţă prin reorganizarea fostelor tribunale comerciale la nivelul anului 2011, odată cu intrarea în vigoare a Codului Civil nou.

Dispoziţiile art. 142 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, citate mai sus, aveau același conținut la momentul reorganizării fostelor tribunale comerciale ca tribunale specializate, astfel că nu poţi să vii peste 10 ani şi să afirmi că stabileşti în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, domeniile în care vor funcționa, care semnifică o veritabilă atribuire de jurisdicţie, de competenţă materială a unei instanţe.

În cazul tribunalelor specializate, extinderea competenţei acestora nu se poate face decât prin lege în conformitate cu dispoziţiile art. 122 din Codul de procedură civilă şi cele ale art. 126 alin. (2) din Constituţia României deoarece Tribunalele Specializate Argeș, Mureș și Cluj sunt instanţe judecătoreşti, ale căror atribuţii de jurisdicţie nu pot fi acordate decât în mod expres de lege.

A reglementa domeniul de funcționare al unei instanțe judecătorești, prin act administrativ, cum este un ordin al ministrului, pe lângă faptul că ar înfrânge în mod evident principiul legalităţii stabilirii normelor de competenţă/funcţionare, fără o analiză prealabilă serioasă, va duce la creșterea implicită a volumului de muncă (cel puţin în cazul Tribunalului Specializat Argeş, care funcţionează cu 5 judecători în prezent), astfel că ar aduce atingere chiar dreptului justițiabilului la judecarea cauzei sale într-un termen rezonabil, evident fiind depăşit scopul normei de reglementare, care ar trebui să fie actul de justiţie de calitate şi efectuat într-un timp rezonabil, pentru ca cetăţeanul care apelează la acest serviciu public să nu fie lipsit de însăşi esenţa dreptului său de acces la justiţie.

Nu în ultimul rând, noţiunea de „cauze cu profesionişti”, astfel cum este prevăzută în proiect şi în lege, este lipsită de precizie şi de previzibilitate deoarece este afectată de un puternic caracter de generalitate juridică în ceea ce priveşte obiectul şi natura unor astfel de litigii, putând fi incluse în aceasta orice fel de litigiu de drept comun în care una dintre părţi este un profesionist, fiind golită total de conținut noțiunea de specializare a judecătorului, tribunalele specializate devenind în realitate instanţe de drept comun şi tribunalele de drept comun, instanţe specializate.

Într-un final, nu pot decât să sper că ministrul justiției, avocat de profesie, va refuza să facă legea, lăsând-o în seama Parlamentului, şi nu va da gir unei încălcări atât de clare a unui principiu fundamental de drept, și anume cel al legalității stabilirii competenței instanțelor judecătorești (indiferent de denumirea la care apelăm, cum ar fi ”domeniul de funcționare”), cum sunt și aceste Tribunale specializate.


[1] Potrivit proiectului ordinului ministrului justiției „ Tribunalele Specializate Cluj, Mureș și Argeș funcționează în următoarele domenii: insolvență, concurență neloială și cauze cu profesioniști.”
[2] Hotărârea nr. 212 din data de 11.02.2021 a Secţiei pentru judecători.


Judecător Ciprian Tiţa
Preşedintele Tribunalului Specializat Argeş

 
Secţiuni: Content, Opinii, Procedură civilă, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD