Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Drept penal Drepturile omului Opinii SELECTED

Dreptate, ochii plânși cer să te vadă! Despre hibele și anomaliile Dosarului Revoluției

28 decembrie 2023 | Antonie POPESCU
Antonie Popescu

Antonie Popescu

Cădere în admirație?!

În ediția 2022 a suspect-de-lăudatului Rechizitoriu nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, care este doar un fragment din Dosarul istoric al Revoluției Române din Decembrie 1989, veți găsi și multă literatură și informație nefructificată prin intervertirea în probe – transformare în probe pe care procurorii de caz și șefii lor erau datori să o facă… din păcate însă aceștia mărginindu-se la modesta inculpare a doar 3 (trei, nu treizeci și trei) indivizi: Ilici, Voican și Iosif Rus…

Acest Rechizitoriu datează din anul 2019, a fost refăcut la data de 29 iulie 2022 de către colonelul magistrat Cătălin Ranco Piţu, procuror militar şef în cadrul PÎCCJ – SPM și, invocându-se în mod excesiv protecția datelor cu caracter personal, a fost cenzurat de ochii publicului larg prin tot felul de anonimizări, unele dintre ele stranii…

Dosarul are mai multe hibe, chiar dacă a trecut banal de camera preliminară, judecat de un fost lucrător al „celebrei” UM 0215 – de fapt nu a trecut definitiv nici de această etapă procesuală, pentru că inculpații au și contestat încheierea de la fond, iar contestația lor are termen de judecată pe 10 ianuarie 2024.

Fără eliminarea unor hibe – eliminare pe care o hotărâse și Înalta Curte de Casație și Justiție, dar pe care procurorul lăudat nu a mai catadicsit să o facă – acest (fragment de) Dosar al Revoluției riscă să se întoarcă la Parchet așa cum a fost restituit recent și dosarul represiunii din 13-15 iunie… Și va fi prea târziu dacă și când am afla iar de o restituire la Parchet!

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Jurisprudenta

Servicii JURIDICE.ro

Dosarul trebuie făcut ca la carte!„, aceasta era așteptarea Președintelui României Klaus Iohannis la începutul mandatului Procurorului General Augustin Lazăr – singurul procuror general care s-a ținut de cuvânt în ceea ce privește trimiterea în judecată, dar care parcă a fost „lucrat” de colegii săi de la Secția Parchetelor Militare, prin instrumentarea neriguroasă, aceștia lăsând impardonabilele „hibe”, deși știau că inculpații le speculează, beneficiind de o activă asistență juridică de Drept Penal.

Chiar dacă ne aflăm în perioada de comemorare a victimelor din Decembrie 1989 și ne-am obișnuit ca unii să o privească așa, ca pe „un festival sau o întrecere socialistă pe tematică”, NU ar trebui să riște  nimeni dintre observatorii serioși sau jurnaliștii cu experiență în a lăuda vreun agent al statului sau pe procurorul care a întocmit Rechizitoriul în discuție, edițiile 2019 și 2022, până la epuizarea judecății de fond!

Imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanității și corecta încadrare juridică a faptelor a determinat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) prin mai multe hotărâri, de notorietate, grație plângerilor inițiate de Asociația „21 Decembrie 1989”, Mărieș, Vlase și alții – mulți alții, scoși acum din dosar de procurorul lăudat, cum e cazul lui Niculae Alecu (a se vedea hotărârea CEDO Alecu și alții împotriva României).

Spre deosebire de „opera” procurorilor, edițiile 2019 și 2022, hotărârile CEDO sunt publicate în integralitatea lor, fără cenzură, pe site-ul Curții și unele chiar traduse pe site-ul Institutului European din România sau pe cel al Consiliului Superior al Magistraturii.

La fel au stat lucrurile în ultimii ani și cu dosarul mineriadei din 13-15 iunie, în care tergiversarea soluționării a continuat sub picioarele acelorași procurori militari – care ca recompensă au fost înaintați până la gradul de general cu una, apoi cu două stele!

Această tergiversare a avut loc în dispreț față de hotărârile CEDO și hotărârea ÎCCJ (a se vedea hotărârea CEDO Mocanu și alții împotriva României).
Anul acesta a venit și o a doua hotărâre CEDO, în același dosar 13-15 iunie 1990, aceleași familii împreună cu altele reclamând tergiversarea.

Rechizitoriul cu jumătate de adevăr, un prim pas spre revizuirea hotărârii de condamnare a lui Ceaușescu!?

În timp ce Crăciunul era însângerat de mulțimea asasinatelor generate de diversiunea politico-militară a grupului filosovietic Ilici & complicii feseniști, la Târgoviște erau executați și Ceaușeștii…

Aprofundând citirea Rechizitoriului Pițu, veți găsi la p. 342 din linkul indicat de pe site-ul Parchetului (sau la p. 350 în varianta necenzurată a documentului, depusă cu dosarul la Curte) și în Anexele referitoare la părțile civile, conform tabelelor din volumele V-VIII ale dosarului – filele referitoare la Județul Dâmbovița, pct. XIII – că pozițiile 7 și 8 sunt dedicate cuplului Ceaușescu, devenit parte civilă.

Aceasta este o alta surpriză neplăcută în Rechizitoriul refăcut de procurorul militar şef Cătălin Ranco Piţu, care:

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect cercetarea faptelor săvârşite în contextul Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi a circumstanţelor care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a multor persoane, vătămări psihice grave, pe întregul teritoriu al României, privindu-i pe inculpaţii
Iliescu Ion, fost preşedinte al României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 Cp.,
Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 Cp. și
Gl. (Rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art. 5 Cp.,
EXPUN[E] URMĂTOARELE: (…)
1. Persoanele vătămate, părţile civile și succesorii victimelor, conform tabelelor volumelor V-VIII ale acestui rechizitoriu. În cuprinsul acestor tabele se regăsesc informațiile necesare citării.
2. Persoanele responsabile civilmente, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Finanțelor Publice. (…)

Probatoriul confirmă faptul că Iliescu a fost liderul loviturii date Revoluției începute la 16 Decembrie 1989 la Timișoara, adică vârful emanației (după cum a și recunoscut emanatul însuși), lovitura începând cu după-amiaza zilei de 22 Decembrie 1989, când a fost declanșată diversiunea teroristă – prin TVR, capi ai Armatei și securiști din liniile operative – și preluarea puterii… într-un mod criminal, ca și sub comanda lui Ceaușescu și a ciracilor săi la fel de lași…

În acest context, ne întrebăm:
Era o prioritate pentru procurori transformarea în victimă a comandantului suprem al forțelor armate ale represiunii sălbatice și barbare din Decembrie 1989?!
Respectă Dreptul Internațional această anomalie a procurorilor!?

Mai surprinde, totodată, și anomalia că Ministerul Finanțelor este socotit persoană responsabilă civilmente, deși corect este (de ABC-ul dreptului civil) ca să figureze în această calitate STATUL ROMÂN, Ministerul Finanțelor nefiind decât reprezentantul / mandatarul procesual al Statului în raporturile sale patrimoniale.

De asemenea, contrariază faptul că nu apare între părțile responsabile civilmente și Televiziunea Română (TVR), deși aceasta a fost principalul vector de difuzare / diseminare în public, dar și contribuitor, al diversiunii politico-militare criminale, pe lângă Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Frontul Salvării Naționale (FSN) – ultimul fiind de asemenea protejat de procurori astfel încât să nu răspundă nici civil.

Avocat Antonie Popescu

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale