Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept civil Opinii SELECTED

Quo vadis romanian scientiarum legalium graduates? O propunere de dezbatere

27 decembrie 2023 | Florin CIUTACU
Florin Ciutacu

Florin Ciutacu

PROLEGOMENE

În anul 2013 apărea pe JURIDICE.ro articolul Quo vadis legislator?

Acest articol reprezenta o continuare a preocupărilor subsemnatului încă din perioada în care lucram ca expert și consilier și apoi șef al Departamentului Juridic al Președinției României.

În acea perioadă a anilor 1990 lucram la împlinirea idealurilor generației noastre care, în decembrie 1989, aveam vârsta la care simțisem efectele politicilor regimului comunist și ne doream ca împlinirea noastră ca intelectuali să fie reprezentată de adoptarea unor legi care să ofere prosperitate și echilibru social (lucram noi pe atunci cu mare avânt la conceptualizarea legilor proprietății private, cum era și Legea nr. 1/2000).

Scriam atunci acest articol, care s-a publicat mai întâi într-o carte al cărei autor sunt – Codul civil adnotat (https://anticariatalbert.com/drept-legislatie/31006-florin-ciutacu-florin-ciutacu-codul-civil-adnotat-131330.html) -, ca notă de subsol, iar mai apoi pe JURIDICE.ro.

ANUL DE GRAȚIE 2023

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Răspunsul pe care legiuitorul ni l-a oferit în ultimii 34 de ani nouă, celor ce idealiști eram și idealiști am rămas și acum, nu cred că este decât un reflex al strigătului lui Marcel Planiol la începutul primului război mondial: Vai! Codul meu civil, nu ai reușit să preîntâmpini această nenorocire! – Vai, legislație de dinainte și de după anul 1989 nu ai reușit să preîntâmpini ce se întâmplă azi!

PRIVIRE DIACRONICĂ

Amicus Plato, sed magis amica veritas

În perioada 1945-prezent a fost o etapă a transferului (redistribuire) a proprietății private de la marii, mijlocii și micii proprietari ce dobândiseră, majoritatea începând de pe la 1864, un dram de sentiment al proprietății private, un dram de demnitate (mai ales țăranul român).

Către ce oameni se redistribuia proprietatea? Către popor se zicea atunci, în fapt însă se dădea curs filosofiei lui Pierre-Joseph Proudhon – proprietatea este un furt.

În perioada anilor 1945-1962 acești comuniști erau numiți bețivii satelor și ai orașelor – în traducere: cei ce înainte de 1945 excelau prin spiritul… leneviei.

Cine deține astăzi acele proprietăți?

Vă veți răspunde observând cine ne sunt azi (unii): arendași, proprietari de cluburi, politicieni, proprietari de media, turiști prin Dubai și umblăreți prin țări de unde greu se obține o extrădare s.a.m.d.

Cine sunt azi foștii proprietari de dinainte de 1945?

Vă veți răspunde dacă vă uitați: la crucile și la mormintele neîngrijite din cimitirele țării; la scârba cei îi face pe tinerii de azi să recunoască că au origini țărănești; la bătrânii trecuți de 80 de ani ce stau cu mâna întinsă, la mila mai marilor zilei, – a se vedea supra – să primească un cozonac de sărbătorile de iarnă și o știre bombă despre cum a mai trecut granița vreun interlop fără să fie prins de grăniceri ori despre isprăvile româncelor măritate cu vreun occidental bogat; la sclavii arendașilor din mediul rural (nimic negociat, totul impus de noua boierime) ce așteaptă umili(ți) să li se arunce pe jos de către aceștia și de către primarii finanțați în alegeri de arendași, câte cinci lei ca primă de Crăciun și de Paște; la tinerii români sclavi (nu se poate negocia nimic) ai Occidentului (fie aici, prin multinaționale, fie prin Occident), ce își vând fără pact de răscumpărare abilitățile obținute prin educația finanțată de noi prin țări străine (uitând astfel – doar temporar credem – de demnitatea spiritului pur românesc), măritați și însurați cu boieri/boieroaice de prin Occident ori de aiurea; din nou, la bătrânii noștri ce își văd neîmplinită viața, Dânșii fiind crescuți în spiritul demnității țăranului român, văzând Dânșii cu durere, mocnită în sufletele lor, că fii și fiicele, că nepoatele și nepoții lor nu vor/pot/lăsați să ducă mai departe sufletele, concretizate în bunuri, ale strămoșilor lor; mai vezi, ici colo, câte un Don Quxote, rătăcit prin țară.

În decembrie 1949 se celebra la Facultatea de Drept din București (un Moș Gerilă era montat, măreț, dar având o față de securist=KGB în fața Facultății de Drept din București) furtul prin și cu ajutorul Dreptului, răstămăcirea Codul civil (Biblia civilă a unui stat, a unui popor, a unei națiuni).

Codul civil Cuza se montase atunci pe turela tancurilor tătaro-mongle de fabricație sovietică, conduse de femei și de bărbați parfumați cu vodcă rusească, celebrând furtul în conacele ce aparținuseră boierilor – cei de dinainte de venirea Cantacuzinilor (1453) și cei de după descălecarea aici a spiritului bizantin -, și în casele vechilor nobili transilvăneni dar, mai cu seamă, prin casele și bordeiele țăranilor români – vechii moșnei, răzeși, iobagi și șerbi (primitori de ceva pământ de la Cuza și de la Ferdinand).

După anul 1989 s-a consolidat, tot prin și cu ajutorul Dreptului (dreptul pozitiv – contrar spiritului Dreptului natural din acest areal geografic), acel furt (redistribuire/transfer) din anii 1945-1989, fluturându-se de astă dată steaguri occidentale (având și dânșii căte ceva din această afacere).

Are vreo comparație această perioadă 1945-prezent cu vreo altă perioadă din istoria țării?

S-a mai întâmplat să se distrugă sentimentul de proprietate privată al claselor mici și mijlocii astfel cum s-a făcut în perioada ce începe în anul 1945?

Nu cumva se constată că generația celor ce cântau Internaționala pe tancurile sovietice au lăsat ca principală moștenire principiile: Fiat furtum pereat mundus! Non laboras, furantur!

Ce au făcut juriștii după anul 1989?

După anul 1989, relativ la consolidarea proprietății in nomine furtus din anii 1945-1989 credem că putem constata:

– S-a adoptat un Nou Cod civil, ce dă expresie apărării valorilor creditorilor, iar nu (și) al debitorilor (poate că modelul Codului civil elaborat de juriștii Academiei Privatiștilor Europeni trebuia adaptat, măcar ca și concept, la noi – https://www.eurcontrats.eu/acd2/), Cod civil conceput și adoptat intuituu personae, transplantând în Dreptul nostru reguli din alte areale culturale, cu reguli străine spiritului românesc (reguli aduse pe val protestant și catolic din Quebec, Africa de Sud, Marea Britanie ș.a.);

Inventarea prescripției răspunderii penale; observație: nu este de natura și de esența prescripției – fie că vorbim de Dreptul civil, fie că vorbim de Dreptul penal, Dreptul fiscal, Dreptul administrativ (a se vedea, exempli gratia, și Mihail Eliescu, un studiu asupra prescripției extinctive publicat în anii 1950) că un caz (cât de mic) de întrerupere a prescripție este de natură să facă să se reia calculul prescripției de dinainte de ivirea cazului de întrerupere?;

– Ș.a.m.d.

CONCLUSIO

Întrebarea care s-a pus și cea care se pune, este credem, aceea de a ști:

În serviciul cui/a ce idealuri/scopuri au fost și sunt juriștii români?

Nu cumva oare, în mod individual dar, mai ales (!), în mod sistemic, ar trebui ca juristul român, dimpreună cu cei cărora le înstrăinează folosința muncii lor (proprietatea lor intelectuală), să ființeze și să construiască în serviciul:

Principiului potrivit căruia izvorul proprietății private este munca?

Al principiului potrivit căruia sentimentul proprietății private primează oricărui altui sentiment și că fundamental acestuia este sufletul creatorilor de bunuri?

Al principiilor/filosofiilor care să răspundă nevoii unui echilibru social, prin apărarea (și) a micii și a mijlocii proprietăți private?

Urmărind astfel (și) satisfacerea intereselor proprii în și prin satisfacerea intereselor (sentimentelor de proprietate private) ale celorlalți?

Căci: Proprietatea se dobândeşte nu numai prin intermediul unui lucru şi al voinţei subiective, ci deopotrivă prin mijlocirea unei alte voinţe şi, în consecinţă, ea există într-o voinţă comună (Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Principiile filosofiei dreptului) – corrigendum:  În loc de voința germană credem că în bine ar fi să punem sufletul și intelectul românesc.

Av. dr. Florin Ciutacu

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership