Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept civil Drept comercial Insolvență Opinii SELECTED

Amăgirea accesoriilor

29 decembrie 2023 | Adrian Ștefan CLOPOTARI
Adrian Ştefan Clopotari

Adrian Ştefan Clopotari

I. Prețul ego-ului

Am greșit. Recunoașterea propriei prostii e ceva extraterestru într-o lume în care suntem în stare să ne omorâm unii pe alții motivat de care străbunic a avut dreptate. Adevărul ia mereu locul doi în competiția cu nevoia de statut social. Din cauza aplicației vechi de 160 milioane ani[1], care încă rulează în tihnă în mintea fiecăruia, simțim că ne detonăm șansele de acceptare socială ori de câte ori recunoaștem că batem câmpii. Strâmbăm din nas când auzim de heroină și aplaudăm feroce când consumatorii înfundă pușcăria. Dar dependența de prețuirea celorlalți e cel mai mare drog. Pe de o parte, ne-a asigurat supraviețuirea ca specie, însă pe de alta, eclipsează înțelegerea mediului în care vrem să supraviețuim. Ni se pare amuzant când aflăm de conferințe privind pământul plat, devenim subit manierați rostind platitudini tip e o alegere personală când vorbim de vaccinuri și facem spume la gură pledând drepturile românilor din 1940, ignorând distrugerea vieților a milioane de familii, acum, în 2023, de către un descreierat auto-intitulat președintele Federației Ruse. Cu cât ne e mai înaltă treapta în ierarhia socială, cu atât ne e mai greu să admitem greșeala. Frica de a ne pierde ciorba de like-uri ne determină să ridicăm miza, cu o minciună și mai sfruntată. Ajungem astfel să avem profesori de drept care predică falsul încălzirii globale[2], în timp ce candidează la un loc fruntaș[3] pentru distrugerea instituțiilor care ne permit să citim liber asta.

Nu ne omoară nici un virus, corporație sau chiabur, cum ne omoară propria prostie. Iar eu am greșit.

II. Accesoriile nu se suspendă

A. Mulți creditori

Teza mea[4] conform căreia după deschiderea procedurii accesoriile se suspendă și se nasc retroactiv doar pentru creditorii garantați, în ipoteza valorificării garanției la un preț superior creanței, este falsă. Problema este la verbul a suspenda.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Chiar dacă sub aspect practic, vizualizarea suspendării ajută destul de bine să înțelegem efectul procedurii colective privind creanțele anterioare, ea e doar o aproximare a realității[5]. Debitorul și creditorul sunt interesați de cât? și când?, iar nu de ce? . În 99% din situații, cea din urmă întrebare n-are nici o importanță cât timp debitorul știe că creditorul nu-i poate cere plata accesoriilor. Sau invers. Dar când creanța este secționată, printr-o transmitere totală sau parțială a obligației, și în loc de un creditor avem doi (sau mai mulți), cărora trebuie să le comunicăm vestea neverosimilă că au dreptul să-și calculeze accesorii fiindcă garanția s-a vândut cu mai mult, nu se va putea răspunde la cât? fără rezolvarea lui ce?. Improbabilul de 1% ne obligă să regândim teoria.

Teza clasică spune că accesoriile se suspendă și se nasc retroactiv. Grafic, asta înseamnă că la momentul activării viitoarei condiții suspensive, ele devin eficace în patrimoniul titularului creanței principale. Acesta poate fi altă persoană decât creditorul originar dacă intervine transmisiunea obligației. Conform ei, creanța nu se modifică, ci rămâne așa cum este. Doar titularul se schimbă.

Astfel, dacă A a cesionat toată creanța lui B sau B a preluat toată creanța lui A, atunci accesoriile se vor naște direct în patrimoniul lui B. Regula de drept comun e că atât cesiunea[6] cât și subrogația[7] conduc la transportul creanței principale, împreună cu toate drepturile aferente, în patrimoniul lui B. Acesta din urmă beneficiază de tot pachetul născut și nenăscut, așadar și dreptul condiționat la accesorii. Creanța nu se modifică, ci rămâne așa cum este. Doar titularul se schimbă.

Similar, dacă B dobândește doar o parte din creanța lui A, atunci în patrimoniul lui B vor căpăta viață doar accesoriile aferente acelei părți de creanță. Momentul discontinuității obligaționale nu are importanță, fiindcă A și B nu intră în concurs. Nu contează de când B a dobândit creanța, el fiind considerat titularul ei de la început. Dacă a preluat tot, tot să fie. Dacă are loc o transmisiune parțială, fiecare creditor își va exercita drepturile exclusive. Valorificarea superioară a garanției determină ca accesoriile calculate la creanța lui A să rămână la A, pe când accesoriile calculate la creanța lui B să rămână la B.

B. Mulți debitori

Totuși, dacă în loc de un debitor avem doi sau mai mulți, aceeași creanță clară, descrisă mai sus, oferă drepturi diferite dobânditorului B. Efectele insolvenței vizează exclusiv protecția patrimoniului debitorului, nu și a codebitorilor sau terților garanți. Creanța principală va produce bine mersi accesorii în continuare[8], ce vor putea fi recuperate de la codebitori, independent de valorificarea superioară a garanției falitului. Dacă în această ipoteză are loc transmisiunea obligației de la A la B, observăm că acum accesoriile sunt deja născute. Nu mai vorbim de speranțe, ci de realități palpabile. Pus în fața cesiunii, A va știi că obiectul cesiunii este o creanță totală formală din principal și accesorii aduse la zi (100 + 15). Invers, pus în fața subrogației, B va știi că dacă va plăti doar 100 € nu va putea dobândi totalul existent de 115 €.

C. Aceeași creanță

Obligația nu se schimbă în funcție de numărul creditorilor sau debitorilor. Creanța nu e transformată de insolvența unuia dintre debitori. Chiar dacă falitul nu poate fi obligat la plata accesoriilor după deschiderea procedurii, ele se nasc în continuare în patrimoniul creditorului conform convenției sau legii. Accesoriile nu se suspendă, ci ele nu mai pot fi adăugate[9] creanțelor înscrise la masa credală. Debitorul beneficiază de un soi de imunitate obligațională generată de deschiderea procedurii. Chiar dacă creditorul nu poate pretinde plata celor 15 € născuți după data deschiderii procedurii, el îi are în patrimoniu. Și se adună în continuare până la stingerea integrală a creanței. Prin urmare, orice transmisiune a creanței va trebui să țină cont de existența întregii obligații, inclusiv a accesoriilor, toate fiind născute. Cesiunea și subrogația vor fi totale doar dacă vor avea ca obiect și aceste obligații, față de care doar debitorul este temporar protejat.


[1] Ar arăta lumea diferit azi dacă am recunoaște că nu suntem creația unor zei perfecți, ci a unor șoareci defecți? https://www.nationalgeographic.com/history/article/110824-placental-mammal-shrew-fossil-earliest-ancestor-evolution-science.
[2] Tragedia e că negaționiștii schimbărilor climatice se activează doar când ninge, nu și când iau foc pădurile. https://pressone.ro/manipuleaza-meteorologii-datele-pentru-a-crea-impresia-unei-incalziri-globale-care-este-adevarul/
[3]A se vedea https://www.g4media.ro/gheorghe-piperea-desemnat-coordonatorul-aur-pentru-alegerile-europarlamentare-lista-candidatilor-deschisa-de-europarlamentarul-cristian-terhes.html
[4] Concluziile rămân integral valabile, deoarece atenția mea a fost îndreptată asupra relației creditor – debitor, respectiv a momentului când se plătesc accesoriile.  Jurisprudenţă inedită CITR (16): creditorul garantat are dreptul să fie înscris cu dobânzi în tabelul suplimentar? – JURIDICE.ro, publicat în 12.08.16; Insolvențe desenate (26): când plătim accesoriile? – JURIDICE.ro, publicat pe 15.09.20.
[5] Teza a fost preluată și de alți autori, care argumentează că, deși accesoriile nu sunt născute, plata întregii creanțe născute conduce la subrogația totală, iar nu parțială, deși dreptul la accesorii rămâne în continuare la accipiens. Contradicția e generată de faptul că nu poate coexista subrogația totală cu rămânerea în continuare a unor drepturi de creanță, fie și condiționate, în patrimoniul creditorului inițial. Autorii soluționează problema pe seama unei neretroactivități a subrogației legale, omițând faptul că accesoriile viitoare la creanța principală se pot naște doar în patrimoniul celui care deține creanța principală, așadar nu în patrimoniul celui care nu mai deține creanța principală (”În situația neachitării de către creditorul posterior și a accesoriilor cuvenite creditorului inițial la momentul efectuării plății și intervenirii subrogației legale, apreciem că nu ne aflăm în prezența unei subrogații parțiale întrucât dreptul la plata accesoriilor nu este născut și actual, nașterea lui fiind afectată de o condiție suspensivă, astfel cum aminteam anterior”). Altfel, studiul este valoros, cel puțin prin prisma problemelor de drept complexe, abordate. A se vedea, Mihai Popa, Diana Dobromir, https://www.juridice.ro/685853/subrogatia-legala-efecte-si-remedii-pentru-creditorul-garantat-in-procedura-insolventei.html, publicat la 25.11.22.
[6] Art. 1568 C. civ. arată că cesiunea de creanţă transferă cesionarului: a) toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată; b) drepturile de garanţie şi toate celelalte accesorii ale creanţei cedate.
[7] Art. 1594 C. civ. arată că subrogaţia este consimţită de creditor atunci când, primind plata de la un terţ, îi transmite acestuia, la momentul plăţii, toate drepturile pe care le avea împotriva debitorului.
[8] Art 75 alin. (2) din Legea 85/2014 arată că nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1): b) acţiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor şi/sau terţilor garanţi. Art. 140 alin. (4) din Legea 85/2014 arată că creditorii conservă acţiunile lor pentru întreaga valoare a creanţelor, împotriva codebitorilor şi a fideiusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului.
[9] Art. 80 alin. (1) arată că nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 103.


Adrian Ștefan Clopotari
Jurist CITR

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership