Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drepturile omului
Drepturile omului
DezbateriToate evenimenteleCărţi

Powered by LIVESCU & ASOCIAŢII
 1 comentariu

CEDO. Iancu v. România. Intervenția unui judecător care nu a luat parte la derularea procedurii și la adoptarea soluției în speță, doar prin semnarea hotărârii în numele judecătorului pensionat, membru al completului de judecată, nu are nicio consecință concretă asupra procesului de emitere a hotărârii. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
03.03.2021 | Georgiana UNGHIANU

Secţiuni: CEDO, Content, Dreptul Uniunii Europene, Drepturile omului, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Georgiana Unghianu

Georgiana Unghianu

Prof. univ. dr. Iulia Motoc, judecătorul României la CEDO, a fost membru în completul de judecată.

În fapt

În esență, reclamanta Olimpia-Mirela Iancu a fost condamnată prin Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de trei judecători, din data de 7 mai 2015, la un an închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune. Prin Decizia pronunțată la data de 3 iunie 2016, Înalta Curte în complet de cinci judecători a respins apelul formulat în cauză și a menținut, ca legală și temeinică, soluția adoptată de către prima instanță. Minuta acestei din urmă hotărâri a fost semnată de către toți cei cinci membrii ai completului de judecată, însă Decizia, a cărei motivare a fost redactată de către magistratul asistent în martie 2017, a fost semnată doar de către patru dintre membrii completului, pentru cel de-al cincilea judecător, pensionat ulterior pronunțării, semnând președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reclamanta a criticat și a invocat totodată, sub forma unei încălcări a art. 6 §1 din Convenție, faptul că hotărârea definitivă pronunțată în apel nu a fost semnată de către toți membrii completului în fața cărora s-a derulat procedura de judecată, ci doar de către patru dintre aceștia. De asemenea, a susținut că, fiind semnată de către președintele Înaltei Curți pentru unul dintre membrii completului de judecată, hotărârea a fost astfel semnată de către un judecător care nu a luat parte la judecata cauzei penale. A apreciat, așadar, că procedura penală desfășurată împotriva sa nu a fost una echitabilă, semnarea hotărârii de către toți judecătorii care au participat la dezbateri fiind o garanție indispensabilă în acest scop, ce nu a fost respectată în cauză. Totodată, reclamanta a invocat Hotărârile Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei (cererea nr. 68939/12 și nr. 68949/12, Hotărârea din 7 martie 2014) și Cuteanu împotriva României (cererea nr. 53150/12, Hotărârea din 2 decembrie 2014).

Dispoziții legale și practică interne pertinente

Curtea a reținut ca fiind incidente dispozițiile art. 400 C.pr.pen., forma în vigoare începând cu 1 februarie 2014, potrivit cărora „minuta se semnează de către membrii completului de judecată”, precum și cele ale art. 406 alin. (1) și (4) din același act normativ care stabilesc faptul că „hotărârea (…) se semnează de toți membrii completului”, iar în cazul în care există o împiedicare pentru vreunul dintre aceștia din urmă pentru a semna, hotărârea va fi semnată de către președintele completului sau de către președintele instanței, dacă există o împiedicare pentru cel dintâi.

În același timp, au fost reținute și hotărârile Înaltei Curți din februarie 2005, respectiv decembrie 2006, prin care au fost admise ca motive întemeiate pentru casare semnarea minutei doar de către președintele completului de judecată, nu și de către ceilalți membrii, ori înlocuirea unuia dintre membrii completului de judecată, fără a exista dovezi cu privire la imposibilitatea de participare a judecătorului absent.

Nu în ultimul rând, este avută în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 633 din 12 octombrie 2018[1] prin care s-a statuat că, în timp ce motivarea și redactarea unei hotărâri reprezintă acte inerente funcției de judecător, manifestări intrinseci ale acesteia, semnarea hotărârii reprezintă un act extrinsec, cu rol pur formal în a atesta îndeplinirea funcției de judecată.

Aprecierea Curții

În viziunea Curții, unul dintre aspectele importante ale unui proces penal echitabil îl reprezintă posibilitatea inculpatului de a fi confruntat cu martorii în prezența judecătorului care, în cele din urmă, se pronunță asupra cauzei. Este vorba despre principiul nemijlocirii, o importantă garanție în procesul penal unde aprecierile și constatările făcute în mod direct de către instanță asupra comportamentului și a credibilității martorilor pot avea consecințe însemnate asupra inculpatului. Astfel, Curtea apreciază că o modificare adusă compunerii instanței de judecată, ulterior audierii în cauză a unui martor important, trebuie să atragă după sine o nouă audiere a respectivului martor (Cauza Beraru împotriva României, cererea nr. 37442/97, Hotărârea din 9 iulie 2002, par. 64).

Consecințele deosebite pe care le poate avea procesul penal au determinat Curtea să facă aplicarea acelorași considerente și în cazul audierii în mod direct a inculpatului însuși de către judecătorul care va pronunța soluția în cauză (Cutean împotriva României, cererea nr. 53150/12, Hotărârea din 2 decembrie 2014, par. 60). Așadar, în virtutea principiului nemijlocirii, în materie penală, este necesar ca soluția să fie adoptată de către judecătorul sau judecătorii care au fost prezenți pe parcursul procedurilor și a cercetării judecătorești (Idem., par. 61).

Cu toate acestea, nerespectarea principiului nu atrage prin ea însăși și încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea reținând că motive admisibile și întemeiate pentru schimbarea compunerii completului de judecată pe parcursul derulării procesului existența unor circumstanțe administrative sau procedurale clare ce împiedică judecătorul să mai participe la judecată. În același timp, sunt admisibile, din perspectiva Curții, și anumite măsuri luate ca urmare a înlocuirii judecătorului sau a unuia dintre judecătorii completului, ce au drept scop transmiterea și comunicarea către noul membru a elementelor și argumentelor prezentate anterior in cadrul procesului. Sunt astfel de măsuri acceptate transmiterea către noul judecător a încheierilor sau proceselor-verbale de dezbateri acolo unde nu au existat chestiuni contestate ori reaudierea anumitor persoane pe tezele pertinente și importante ale cauzei.

Curtea a procedat și la o cercetare comparativă detaliată, la nivelul legislației Statelor Membre, în privința regulilor și excepțiilor existente în materie de semnare a hotărârilor judecătorești, în special în cazul în care unul dintre membrii completului de judecată absentează la momentul semnării. În cadrul acestei analize, au fost acceptate trei tipuri de sisteme în care fie hotărârea trebuie semnată de către toții membrii completului de judecată, dar sunt admisibile excepții de la regulă[2], fie este necesară doar semnătura președintelui de complet[3], fie aceasta este semnată de către președinte și unul dintre membrii completului[4]. În fiecare dintre aceste sisteme este posibil și admisibil ca în locul președintelui sau a membrului completului să semneze hotărârea un judecător care nu a participat la derularea procesului penal, desigur în condiții excepționale.

În aplicarea principiului general la speță, Curtea a distins între trei etape ale procesului decizional și anume pronunțarea hotărârii, redactarea acesteia și semnarea ei, apreciind că pentru a statua în privința respectării sau nu a principiului nemijlocirii se impune realizarea unei analize individuale a fiecărei etape în parte.

În ceea ce privește pronunțarea hotărârii, s-a constatat că soluția în cauza penală dedusă judecății a fost adoptată de către toți cei cinci membrii ai completului în fața căruia s-a derulat procedura, fapt confirmat de minuta ce cuprinde rezultatul deliberării și care de asemenea cuprinde semnăturile celor cinci judecători. De această manieră, minuta confirmă faptul că niciunul dintre membrii completului care au și participat la derularea procedurii nu au fost înlocuiți, tot aceștia fiind și cei care au pronunțat soluția în cauză. Astfel, Curtea a apreciat că nu a fost adusă nicio atingere principiului nemijlocirii în cadrul acestei etape.

Referitor la redactarea hotărârii, în lumina dispozițiilor legale naționale[5], s-a reținut că la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție redactarea deciziilor adoptate de către un complet astfel constituit, cum este cazul în speță al unui complet de 5 judecători, poate fi delegată de către președintele completului spre a fi realizată de către magistratul asistent care a luat parte la procedura de judecată. Este și cazul în speța de față, unde magistratul asistent care a participat la judecata cauzei, precum și la deliberări, a redactat, în numele completului din care a făcut parte, motivele pe care s-a întemeiat soluția de condamnare adoptată.

Accentul cade asupra faptului că unul dintre judecătorii completului nu mai era în funcțiune la momentul redactării considerentelor, retragerea acestuia din activitate ca urmare a pensionării intervenind ulterior momentului pronunțării soluției în cauză. Curtea a apreciat însă, că o atare situație se încadrează în categoria circumstanțelor administrative clare, obiective, în care judecătorul este împiedicat să continue participarea la procesul penal. În același timp, s-a reținut și faptul că intră în atribuțiile magistratului asistent, conform regulamentului de ordine interioară, să procedeze la redactarea hotărârii, așa încât nici intervenția judecătorului pensionat, dar nici înlocuirea acestuia de către un alt judecător nu ar fi necesară și nu ar avea nicio influență asupra acestei etape.

De asemenea, Curtea a procedat și la o verificare a conformității motivării hotărârii judecătorești cu standardele impuse prin Convenție. Din acest punct de vedere, a fost reamintit faptul că deși articolul 6 §1 din Convenție obligă instanțele să-și motiveze hotărârile, o atare obligație nu impune și un răspuns detaliat asupra fiecărui argument adus de părți în cauză (Cauza Wagner și J.M.W.L. împotriva Luxembourg, cererea nr. 76240/01, §§89-90, Hotărârea din 28 iunie 2007). Aplicând principiul general la speță, s-a apreciat că decizia Înaltei Curți din 3 iunie 2016, respectiv considerentele pe care aceasta se sprijină, răspund principalelor argumente invocate de către reclamantă, indicând în mod satisfăcător motivele pe care se întemeiază soluția adoptată de către completul de cinci judecători.

În ceea ce privește cea de-a treia etapă și anume cea a semnării hotărârii, Curtea a reținut că legislația națională[6] permite ca președintele Înaltei Curți să semneze în locul unuia dintre membrii completului decizia adoptată, acesta din urmă regăsindu-se în imposibilitate obiectivă de a semna. A fost avută în vedere și practica Înaltei Curți care acordă o deosebită importanță faptului ca fiecare dintre hotărârile adoptate să fie semnată de către toții membrii completului de judecată, desigur regula cunoscând și excepții. Este și cazul de față, în care unul dintre judecătorii completului s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a semna hotărârea, fiind retras din activitate prin pensionare la momentul redactării acesteia. A fost avut în vedere și rezultatul analizei comparative cu celelalte State Membre, conform căruia regula semnării hotărârii de către toți membrii completului nu este una unanim aplicată. De asemenea, Curtea a acordat o reală importanță și faptului că hotărârea a fost semnată de președintele Înaltei Curți cu mențiunea în numele judecătorului pensionat, deci nu în nume propriu, ceea ce atestă faptul că semnatarul nu este cel care a participat la adoptarea soluției în cauză.

Concluziile Curții

Curtea a apreciat, așadar, că intervenția unui judecător care nu a luat parte la derularea procedurii și la adoptarea soluției în speță, doar prin semnarea hotărârii în numele judecătorului pensionat, membru al completului de judecată, nu are nicio consecință concretă asupra procesului de emitere a hotărârii. Astfel, s-a considerat că nu a fost adusă nicio atingere principiului nemijlocirii și, în consecință, dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, Curtea a stabilit că nu există o încălcare a dispozițiilor art. 6 §1 din Convenție.

::Hotărârea


[1] Decizia Curții Constituționale nr. 633/12.10.2018 publicată în M. Of. din 29 noiembrie 2018;
[2] Regula este aplicabilă în state precum Albania, Belgia, Estonia, Georgia, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Monaco, Polonia, Rusia, Ungaria;
[3] Spre exemplu în Austria, Franța, Grecia;
[4] Sistemul se aplică în state precum Croația, Finlanda, Muntenegru, Portugalia, Serbia, Turcia;
[5] Curtea a reținut ca pertinente în cauză dispozițiile art. 45 și 51 din Regulamentul de organizare și funcționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit cărora președintele completului de judecată, după pronunțarea hotărârii, poate distribui judecătorilor și magistraților asistenți deciziile pronunțate pentru a fi redactate;
[6] Dispozițiile art. 406 alin. (4) C.pr.pen.;


Jud. Georgiana Unghianu, Judecătoria Sectorului 1
Stagiar – Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti