« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
 1 comentariu

Curtea de Apel Cluj a sesizat CCR cu o serie de articole din Codul penal şi Codul de procedură penală, pe motiv că acestea încalcă atât principiul proporționalității pedepsei cu fapta comisă, cât și dreptul de apreciere al instanţelor judecătoreşti cu privire la interpretarea şi aplicarea legii
16.03.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Curtea de Apel Cluj a dispus din oficiu, la data de 4 martie 2021, sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituționalitate a prevederilor din Codul penal referitoare la limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru cazurile existenței circumstanţelor atenuante, pentru renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi cele din Codul de procedura penala pentru care se poate dispune renunţarea la urmărirea penală sau se poate încheia acordul de recunoaştere a vinovăţiei.

Judecătorii Curţii de Apel Cluj au argumentat că modalitatea în care legiuitorul a reglementat limitele de pedeapsă prevăzute de art. 76 alin. (1)-(3), art. 80 alin. 2 lit. d), art. 83 lit. a) din Codul penal, precum şi consecinţele acestora în planul cazurilor concrete, respectiv art. 318 alin. (1) si art. 480 alin. (1) din Codul de procedură penală, contravin normelor stabilite de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene precum și de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare, în special, la proporţionalitatea pedepsei faţă de infracţiune, precum şi la respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

De asemenea, acestea contravin prevederilor din Constituția României referitoare la statul de drept, separaţia şi echilibrul puterilor în stat, cele privind principiul legalităţii, egalitatea în faţa legii, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, înfăptuirea justiției, precum și aplicarea cu prioritate a prevederilor tratatelor privind drepturile omului precum şi tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

În concret, în cauza în care au fost ridicat din oficiu aceste excepții de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Cluj a fost sesizată cu soluţionarea unor apeluri formulate atât de inculpat, cât şi de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Cluj, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la 3 ani, 2 luni şi 10 zile închisoare, cu executare în regim de detenţie.

Prima instanţă a stabilit că inculpatul a introdus în România, prin punctul de trecere al frontierei de stat din cadrul Aeroportului Internațional Avram lancu din Cluj-Napoca, fără drept, cantitatea de 35,7 grame frunze de coca, iar apoi a deţinut fără drept pentru consum propriu, aceeaşi cantitate de frunze de coca, până în momentul ridicării ei de către organele poliției de frontieră, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de introducere în ţară, respectiv de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc.

În fața instanţei de apel, inculpatul şi-a susținut nevinovăţia, arătând că este artist plastic, admis cu nota 10 la studii universitare de doctorat la Universitatea de Artă şi Design din Cluj Napoca. În anul 2019 avea de susținut lucrarea de dizertație, pentru care s-a documentat în străinătate, primind burse Erasmus în Spania şi Argentina. În ultimul stat a efectuat o vizită în munţii Anzi, vizitând satele şi oraşele tradiționale incaşe, iar de la un târg de suveniruri a cumpărat trei pungulițe de frunze de coca cu suma totală de 70 de pesos, echivalentul a 7 lei. Intenţiona să folosească frunzele pentru lucrarea de dizertație, frunzele reprezentând un element central al picturilor sale.

Curtea de Apel Cluj, raportat la faptele concrete presupus a fi comise de inculpat, văzând gravitatea concretă a acestora, a considerat că prevederile legale care impun aplicarea unor pedepse cu închisoarea, în toate ipotezele cu executare în regim de detenţie, contravin art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pedeapsa fiind disproportionată în raport cu faptele concret comise.

Situaţii similare se întâlnesc în practica judiciară şi în cazul infracţiunii de contrabandă comisă de 2 sau mai multe persoane împreună, caz în care pedeapsă prevăzută de lege este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, chiar dacă fapta concretă constă în introducerea în ţară a câtorva pachete de ţigări fără timbru.

Judecătorii Curţii de Apel au motivat că toate aceste norme încalcă dispoziţiile constituţionale şi europene, în special din următoarele perspective:

1. Posibilitatea în concret a judecătorului de a aplica o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei, fapt ce „încalcă dreptul de apreciere al instanțelor judecătoresti cu privire la interpretarea şi aplicarea legii, în condiţiile în care instanțele judecătoreşti sunt cele care au competenţa constituţională de a înfăptui justiția”. 

În sesizarea trimisă Curții Constituționale, judecătorii au arătat că: „în vechea reglementare (art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală anterior) instanţele aveau posibilitatea de a dispune achitarea şi de a aplica o amendă administrativă în situaţiile în care fapta nu prezenta gradul de pericol social al unei infracţiuni. De asemenea, în vechea reglementare (art. 76 Cod penal anterior), în cazul reținerii de circumstanţe atenuante, era posibilă coborârea graduală a pedepsei sub minimul special. Spre exemplu, în cazul în care minimul special era de 5 ani, pedeapsa putea fi coborâtă sub acest minim, dar nu mai jos de 1 an.” 

În prezent însă, judecătorii sunt ținuţi de regulile stricte legate de limitele pedepselor stabilite de legiuitor şi de modul de calcul ale acestora, fiind situaţii în care, chiar dacă fapta în sine nu are un pericol social ridicat, singura pedeapsă legală posibilă este cea a închisorii cu executare efectivă, judecătorii neavând în realitate marja necesară de apreciere în concret a gravității faptei.

2. Legiuitorul s-a îndepărtat de la propriile principii de politică penală, relevate în expunerea de motive a noului cod penal.

În sesizarea trimisă CCR, judecătorii arată că: „Prin limitarea la 5 ani a pedepsei maxime prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care este incidentă renunţarea la aplicarea pedepsei, respectiv la 2 ani a pedepsei aplicate, inclusiv pentru concursul de infracţiuni, pentru amânarea aplicării pedepsei, în condiţiile în care aplicarea sporului de pedeapsă pentru concursul de infracţiuni este obligatorie, legiuitorul se îndepărtează şi de considerentele din expunerea de motive care a însoţit proiectul noului Cod penal – adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților şi a Senatului.” 

Astfel, deşi în expunerea de motive se inserează cu titlu de principiu „caracterul proportional al pedepsei în raport cu gravitatea infracţiunii şi periculozitatea infractorului” ce „nu trebuie să se reflecte doar în natura, durata sau cuantumul acesteia ci și în modul de executare, pentru că altfel există riscul ca efortul depus pentru reintegrarea infractorului să producă efecte contrare scopului urmărit”, în realitate însă normele Codului penal atacate încalcă exact acest principiu, al proportionalității pedepsei cu fapta săvârşită.

3. Normele a căror neconstituţionalitate este invocată încalcă prezumția de nevinovăție.

Cuantumul pedepsei prevăzute de lege impune o limitare absolută şi cu privire la aplicarea renunţării la urmărire penală sau a acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Mai mult, în privința acestora din urmă limitele prevăzute de lege pentru acte încheiate de procuror sunt mult superioare celor pentru care judecătorul poate dispune măsuri similare (7 ani închisoare pentru renunţarea la urmărire penală, 15 ani închisoare pentru acordul de recunoaştere a vinovăției, versus 5 ani închisoare pentru renunţarea la aplicarea pedepsei, 7 ani închisoare pentru amânarea aplicării pedepsei).

„Pentru a beneficia de o pedeapsă mai redusă în cursul urmăririi penale sau în fața instanţei, pentru infracţiuni de gravitate concretă redusă, inculpatul este obligat să recunoască comiterea acelor infracţiuni în condiţiile stabilite de procuror sau descrise în rechizitoriu, fiind practic la dispoziţia procurorului şi fiind încălcată prezumția nevinovăției sale. Orice nuanţare a situaţiei de fapt şi a pozitiei sale subiective poate determina aplicarea unei pedepse cu cel puţin o treime mai mare. Pentru a beneficia de aplicarea prev. art. 478 şi următoarele, art. 374 şi urm. Cod procedură penală, şi a se reduce limitele de pedeapsă cu o treime, inculpatul este practic obligat să îşi asume comiterea infracţiunii, ceea ce încalcă prezumţia de nevinovăție, prev. de art. 4 Cod procedură penală, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale„, subliniază judecătorii Curţii de Apel Cluj, în sesizarea trimisă CCR.

În finalul sesizării, judecătorii reiterează că sancțiunile trebuie să fie efective, proportionale şi convingătoare.

Proportionalitatea este o noțiunea-cheie în individualizarea pedepselor în dreptul penal. Pedeapsa trebuie să fie justă, echilibrată, să nu aibă un cuantum extrem de ridicat, dar niciunul aproape inexistent din punct de vedere aflictiv, să fie proporţională cu gravitatea faptei şi persoana infractorului.

Dreptul penal trebuie să fie echitabil şi să asigure valorificarea drepturilor victimei şi ale acuzatului, respectând demnitatea umană și egalitatea tuturor în fața legii. Echitatea fundamenteaprincipiile generale ale dreptului penal substanțial și, în numele echității, aceste principii se cer a fi valorificate, este concluzia judecătorilor expusă în sesizarea Curții de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj reiterează întreaga deschidere pentru a asigura din oficiu atât mass mediei, cât și a fiecărui cetățean, accesul la hotărârile și măsurile de interes public luate de judecătorii curții, ce vizează îndeosebi apărarea drepturilor şi libertăților cetăţeneşti, precum şi cele ce interesează un număr mare de cetățeni.

:: Încheierea de sesizarea a Curţii Constituţionale

 
Secţiuni: CCR, Content, Drept penal, Procedură penală, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Curtea de Apel Cluj a sesizat CCR cu o serie de articole din Codul penal şi Codul de procedură penală, pe motiv că acestea încalcă atât principiul proporționalității pedepsei cu fapta comisă, cât și dreptul de apreciere al instanţelor judecătoreşti cu privire la interpretarea şi aplicarea legii”

  1. Sper că s-a și suspendat judecarea, până la pronunțarea CCR, dacă era instanță ultimă în grad în sensul de instanță ce riscă să dispună executarea unei pedepse contrare Constituției.

    Și nu, nu interzice nicio dispoziție din Codul de procedură penală suspendarea (chiar CCR a arătat acest aspect).
    Și ad absurdum, dacă să zicem că am accepta teza eronată că ar interzice, dreptul permitea totuși suspendarea – fiind nevoie doar de o motivare aferentă neiluzorie.

    Felicitări și mulțumesc! O rază de speranță pentru o viitoare normalitate ce, pentru a fi normalitate, trebuie să respecte proporționalitatea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD