« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
 1 comentariu

Despre Ministerul Public și prioritățile sale
17.03.2021 | Marian TRUȘCĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Marian Trușcă

Marian Trușcă

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PG) funcționează, în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică, Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală. Funcționează e un fel de a spune, termenul corect fiind există sau viețuiește. Cine are curiozitatea să analizeze regulamentul de ordine interioară al procuraturii din România[1] și dacă nu adoarme buștean după primele zece articole, poate observa că nicio categorie de infracțiuni nu se bucură de o atenție așa specială precum cele din domeniul proprietății intelectuale. Sigur, exceptăm aici infracțiunile de competența structurilor anticorupție și antimafia al căror tratament special nu mai are nevoie de justificare, cunoscut fiind faptul că România este o țară în care și copiii de la grădiniță sunt corupți iar mafioții ciuruie oameni zilnic și pun bombe sub autostradă mai ceva ca în Italia anilor 1990.

Lăsând glumele proaste la o parte, constat că doar pentru a coordona activitatea de combatere la nivel național a infracțiunilor deosebit de grave prevăzute de Legea nr. 84/1998[2], Legea nr. 8/1996[3], Legea nr. 129/1992[4] şi altele, șefii procuraturii din România s-au gândit că ar fi nevoie de o structură specială formată din 7 procurori specializați și un procuror-șef și mai specializat (plătiți cam cu vreo 4000 de euro pe lună fiecare) la care se adaugă personalul auxiliar necesar.

Să fie oare atât de ridicat pericolul social al acestor infracţiuni iar tipul ăsta de infractori mai periculos decât criminalii, pedofilii sau autorii infracțiunilor de mediu (poluatori, tăietori de păduri) încât să necesite o structură specială? Să fie România un paradis al contrafacerilor de mărci? Să fie astfel de dosare atât de multe și atât de complexe? Cum se justifică o asemenea opțiune a Ministerului Public în condițiile în care categorii de infracțiuni mult mai grave nu se bucură de privilegiul de a fi investigate sub coordonarea unor procurori cu rang superior?

Am căutat prin surse publice explicații pentru acest fapt, o expunere de motive, o justificare a regulamentului sub acest aspect, ceva… însă nu am găsit nimic.

M-am gândit că poate răspunsul la aceste întrebări îmi va fi relevat de niște date statistice. La începutul anului 2020 erau înregistrate la organele de urmărire penală de la nivel naţional 3728 de dosare penale având ca obiect infracţiuni privind drepturi de proprietate intelectuală, la care s-au mai adăugat 1744 intrate în cursul anului, rezultând un total de 5472 cauze de soluţionat (cele mai multe dintre acestea, 4876, având ca obiect infracţiuni „deosebit de grave” prevăzute de Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani). Ministerul Public se mai laudă că anul trecut ar fi soluţionat 1595 de dosare din totalul celor 5472, întocmind 124 de rechizitorii şi aplicând măsuri asigurătorii de peste 1.000.000 de euro.

Analiza „datelor statistice privind infracţiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuală pe total Minister Public în anul 2020” nu poate conduce decât la concluzia că înființarea în cadrul PG a serviciului menţionat este cel puțin neinspirată.

Cifrele nefiind deloc impresionante, m-am gândit că poate cârmuitorii procuraturii din România sunt extrem de grijulii cu consumatorul român, nu care cumva să consume produse contrafăcute care să îi creeze disconfort. Dacă asta au urmărit, nu prea le-a ieșit pentru că, de exemplu, eu am cumpărat de curând niște Zewa ce nu părea a fi ca în reclame și chiar nu pot să spun cum m-am simțit.

Ca un procuror care are preocupări cam neobișnuite pentru victimele infracțiunilor am căutat explicații și în direcția asta și m-am întrebat, oare nu cumva victimele infracțiunilor privind drepturile de proprietate intelectuală, săracele de ele, sunt extrem de vulnerabile și au nevoie de protecția unei structuri speciale?

Am căutat să aflu care ar fi victimele acestui tip de criminalitate și am găsit, în general, branduri cunoscute precum Nike, Adidas, Dior, Hugo Boss şi altele. Aceste branduri aparțin unor corporații  transnaționale ce au cifre de afaceri de sute de milioane sau chiar miliarde de dolari la nivel global. Bine, gurile rele spun că mai și exploatează niște oameni prin Asia de sud-est dar sigur astea sunt bârfele concurenților invidioși.

Așadar, aceste mari corporații transnaționale se bucură de o protecție specială din partea procuraturii române, grijulie ca nu cumva periculoşii tarabagii români din Obor sau târgul Vitan să pună în circulaţie produse contrafăcute și să îi ruineze. Tare aș fi curios să aflu cam ce impozite pe profit plătesc în România aceste corporații transnaționale sau subsidiarele lor, fiind îndeobște cunoscut că ”optimizarea fiscală” este o practică curentă pe la noi, deși unii cârcotași numesc asta evaziune fiscală.

Am întrebat și eu ca prostu pe la procurori mai apropiați de luminile călăuzitoare ale procuraturii române, cum se justifică existenţa acestui serviciu special iar toți mi-au răspuns că așa ar fi vrut partenerii strategici. Așa ceva chiar nu pot să cred. Un stat suveran ca România să accepte comandamente d-astea? Mi se pare absolut imposibil!

Bine, am văzut și eu pe la tv sau am citit pe net că ambasadorii din România ai oricărui stat din vest, de la SUA până la Malta, intră când vrea mușchii lor pe la orice instituție a justiției române independente și ne explică cum devine treaba cu anticorupția, anti alea-alea, cum reformele noastre la care ne chinuim de 30 de ani nu au prins „rădăcini perene” și d-aia nu se renunță la ajutorul generos al MCV și nu suntem primiți în Schengen, etc.. Dar toată lumea știe că ei fac asta doar pentru că ne vor binele, pentru că nu pot dormi noaptea când statul de drept din România este amenințat. Chiar nu cred că ei ar interveni cumva să favorizeze corporațiile din țările lor de origine.

În fine, acuma întreb și eu… desigur, pentru un prieten, dacă avem mii de victime ale abuzurilor sexuale dintre care majoritatea minori, copacii din pădurile seculare sunt tăiați fără discernământ, cum se explică faptul că Ministerul Public nu pare interesat să specializeze cumva procurorii sau să facă structuri care să coordoneze activitatea în domenii d-astea dar și în altele, mult mai importante decât parfumurile, țoalele și adidașii?

Singurul răspuns pe care îl pot avea e că, victimele, în general, copiii abuzați sexual dar și copacii din pădurile seculare sunt niște incompetenți, sunt incapabili să se organizeze ca lumea, să își numească și ei niște ambasadori care în mod sigur ar fi primiți pe la PG la fel ca cei ai țărilor partenere și prietene, ar fi ascultați și s-ar ocupa și de problemele lor măcar niște procurori specializați cu adevărat. Sau poate PG-ul, rupt de realitate şi bine protejat în cazemata din Piaţa Constituţiei, ferit de pseudo-interlopii care mai aveau puţin şi îl luau cu asalt, nu este interesat să acorde atenție specială acestor domenii. Chiar aşa, de ce ar fi? Oricum traumele psihice ale victimelor abuzate sexual nu se observă cu ochiul liber iar în maxim 20 de ani pot dispărea de la sine, în timp ce copacii tăiați se întorc înapoi în țară sub formă de mobilă autentică de firmă.


[1] Publicat în Monitorul Oficial Nr. 1.004 bis din 13 decembrie 2019
[2] Privind mărcile şi indicaţiile geografie
[3] Privind dreptul de autor şi drepturile conexe
[4] Privind protecţia desenelor şi modelelor industriale


Procuror Marian Trușcă
Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Secția de urmărire penală

 
Secţiuni: Content, Drept penal, Dreptul proprietatii intelectuale, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Despre Ministerul Public și prioritățile sale”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD