« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

România la CEDO: fapta definitivă ÎCCJ, 2020 (daune morale refuzate mamei – însoțitoare a unui copil cu dizabilități)
17.03.2021 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-
Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 24326/19
Luminița STOIAN împotriva României
depusă la 22 aprilie 2019, comunicată la 18 februarie 2021 și publicată la 8 martie 2021

1. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea se referă la acuzațiile de discriminare realizată către autoritățile statului împotriva reclamantei din cauza dizabilității copilului ei.
Este mama unui copil cu dizabilități fizice care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile (pentru detalii, a se vedea Stoian împotriva României [Comitetul], nr. 289/14, 25 iunie 2019). Ea se plânge că, în timpul unei călătorii cu trenul pe care a făcut-o cu fiul ei, amândoi au fost discriminați, întrucât compania de trenuri le-a vândut bilete și le-a permis să facă călătoria cu trenul, deși nu a putut să le ofere servicii adecvate în mod egal cu cele pe care le-a oferit celorlalți călători (în special, accesibilitatea la și în interiorul trenului, inclusiv accesul la facilități).

Ea susține că, în timp ce instanțele naționale au recunoscut că fiul ei a fost discriminat și i-au acordat despăgubiri, acestea nu au recunoscut că și ea a suferit daune, ca persoană care însoțea și îngrijea un copil cu dizabilități, din cauza situației stresante, fiind un efort fizic extraordinar pe care a trebuit să-l facă cu scoaterea și ieșirea fiului din tren și deplasarea în jurul trenului și cu dispozitive improvizatoare pentru înlocuirea toaletelor care îi erau inaccesibile (decizia finală din 5 martie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiţie).

2. Întrebările comunicate

Reclamanta a suferit discriminări din cauza dizabilității copilului său, contrar articolului 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, având în vedere respingerea (prin decizia finală din 5 martie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) a cererii sale de despăgubire pentru prejudiciul cauzat de lipsa serviciilor adecvate oferite de compania feroviară (a se vedea, în special, Guberina împotriva Croației, nr. 23682/13, §§76-79, 22 martie 2016 și Molla Sali împotriva Greciei [MC], nr. 20452/14, § 134, 19 decembrie 2018)?

3. Jurisprudența CEDO relevantă invocată de chiar CEDO

3.1. Guberina împotriva Croației, nr. 23682/13, §§76-79, 22 martie 2016

76. La Cour a déjà dit que l’état de santé d’une personne, notamment un handicap et divers problèmes de santé, relève de l’expression « toute autre situation » employée à l’article 14 de la Convention (Glor, précité, § 80, Kiyutin, précité, § 57, et I.B. c. Grèce, no 552/10, § 73, CEDH 2013).
77. En l’espèce, le requérant ne se plaint pas d’un traitement discriminatoire lié à son propre handicap mais se dit plutôt victime d’un traitement défavorable fondé sur le handicap de son fils, avec lequel il vit et auquel il prodigue des soins. En d’autres termes, la présente affaire pose la question de savoir dans quelle mesure le requérant, qui n’appartient pas lui‑même à une catégorie désavantagée, souffre néanmoins d’un traitement moins favorable pour des motifs liés au handicap de son enfant (paragraphes 41-42 ci-dessus).
78. À cet égard, la Cour rappelle que l’expression « autre situation » a généralement reçu dans sa jurisprudence une interprétation large (Carson et autres, précité, § 70) ne se limitant pas aux caractéristiques qui présentent un caractère personnel en ce sens qu’elles sont innées ou inhérentes à la personne (Clift c. Royaume-Uni, no 7205/07, §§ 56-59, 13 juillet 2010). Par exemple, une question de discrimination s’est posée dans des affaires où la situation du requérant, qui constituait le fondement allégué du traitement discriminatoire, était déterminée en fonction de la situation de sa famille, par exemple le lieu de résidence de ses enfants (Efe c. Autriche, no 9134/06, § 48, 8 janvier 2013). Il s’ensuit que, eu égard à son objectif et à la nature des droits qu’il vise à protéger, l’article 14 de la Convention couvre également les cas dans lesquels un individu est traité moins favorablement du fait de la situation ou des caractéristiques protégées d’une autre personne.
79. La Cour conclut donc que le traitement discriminatoire dont le requérant se plaint à raison du handicap de son enfant, avec lequel il entretient des liens personnels étroits et auquel il prodigue des soins, s’analyse en une forme de discrimination fondée sur le handicap qui est couverte par l’article 14 de la Convention.

3.2. Molla Sali împotriva Greciei [MC], nr. 20452/14, §134, 19 decembrie 2018

134. However, not every difference in treatment will amount to a violation of Article 14. Only differences in treatment based on an identifiable characteristic, or “status”, are capable of amounting to discrimination within the meaning of Article 14 (see Fábián, cited above, § 113 and the references therein). In this context, the Court reiterates that the words “other status” have generally been given a wide meaning in its case-law (see Carson and Others, cited above, § 70) and their interpretation has not been limited to characteristics which are personal in the sense that they are innate or inherent (see Clift v. the United Kingdom, no. 7205/07, §§ 56-59, 13 July 2010). For example, a discrimination issue arose in cases where the applicants’ status, which served as the alleged basis for discriminatory treatment, was determined in relation to their family situation, such as their children’s place of residence (see Efe v. Austria, no. 9134/06, § 48, 8 January 2013). It thus follows, in the light of its objective and nature of the rights which it seeks to safeguard, that Article 14 of the Convention also covers instances in which an individual is treated less favorably on the basis of another person’s status or protected characteristics (see Guberina v. Croatia, no. 23682/13, § 78, ECHR 2016 and Škorjanec v. Croatia, no. 25536/14, § 55, 28 March 2017 and also Weller v. Hungary, no. 44399/05, § 37, 31 March 2009).

Cuvinte cheie:
Secţiuni: CEDO, Drept civil, Dreptul familiei, Jurisprudența ÎCCJ, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD