« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Hărțuirea morală la locul de muncă
29.03.2021 | Mihaela BONDOC

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihaela Bondoc

Mihaela Bondoc

Hărțuirea morală la locul de muncă este un concept reglementat recent în legislația din România, prin adoptarea Legii nr. 167/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, deși, acest aspect a fost intens dezbătut și anterior, atât la nivel european, cât și la nivel național, fiind analizat inclusiv în practica judecătorească națională.

Din perspectiva obligațiilor angajatorului, conceptul de hărțuire morală la locul de muncă prezintă două componente: (i) cea în care angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea actelor de hărțuire morală la locul de muncă, precum și (ii) cea în care angajatorul are obligația să nu stabilească, în orice formă, reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

Cât privește obligația angajatorului de a preveni și combate actele de hărțuire morală la locul de muncă, aceasta poate presupune următoarele:

• efectuarea unei analize interne  anterior intrării în vigoare a noilor prevederi legale referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă, angajatorul avea obligația de a include în regulamentul intern, între altele, reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității, de a elabora o politică internă clară în domeniul relaţiilor de muncă care să vizeze eliminarea toleranţei la hărţuirea la locul de muncă şi măsuri antihărţuire etc. Astfel, ca un prim pas, angajatorul ar trebui să efectueze o analiză a acestor documente interne pentru a verifica dispozițiile în vigoare în prezent la nivelul organizației sale.

• elaborarea unor reguli specifice  ulterior etapei de analiză internă, angajatorul va trebui să actualizeze regulamentul intern, politicile, procedurile interne, astfel încât să includă obligațiile specifice în domeniul prevenirii și combaterii hărțuirii morale la locul de muncă, detalierea comportamentelor care constituie hărțuire morală la locul de muncă etc., precum și prevederea sancțiunilor ce pot fi aplicate salariaților în cazul nerespectării acestor obligații specifice (e.g. includerea acestora în rândul faptelor care constituie abateri disciplinare).

În situația (nedorită) în care ca urmare a analizei interne se constată că, de fapt, angajatorul nu are în cuprinsul regulamentului intern reguli specifice privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității (sau chiar nu are un regulament intern) și/sau nu a elaborat o politică internă antihărţuire etc., obligația angajatorului nu mai este de actualizare a documentelor existente, ci de întocmire (de îndată) a documentelor necesare, pentru a se asigura conformarea cu dispozițiile legale aplicabile.

comunicarea regulilor interne către salariați pentru a produce efecte față de salariați, noile reguli interne referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă vor trebui comunicate salariaților, în modalitatea prevăzută la nivelul fiecărui angajator. De asemenea, este important ca angajatorul să aibă și dovada efectuării acestei comunicări față de salariați, atât pentru a putea demonstra îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în acest domeniu, cât și pentru a putea stabili gradul de conformare al salariaților cu noile reguli, precum și eventuale măsuri ce pot fi luate în caz de nerespectare a acestora.

organizarea unor ședințe de informare – pentru a se asigura că salariații au înțeles conținutul regulilor interne referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă, dar și consecințele nerespectării acestora, este recomandabil ca angajatorii să organizeze ședințe de informare dedicate propriilor salariați.

urmărirea respectării regulilor interne și actualizarea acestora – obligațiile angajatorului în domeniul prevenirii și combaterii hărțuirii morale la locul de muncă au caracterul unor obligații continue, angajatorul trebuind să urmărească în permanență respectarea acestor reguli de către salariați. De asemenea, după caz, acolo unde apare ca fiind necesar, angajatorul va trebui să actualizeze în mod constant conținutul regulilor interne, astfel încât acestea să corespundă cu prevederile legale în vigoare, dar și cu realitatea existentă la nivelul organizației sale.

Referitor la obligația angajatorului de a nu stabili, în orice formă, reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă, aceasta trebuie să se manifeste în toate aspectele legate de relațiile de muncă, e.g.: comunicări interne, anunțuri, reguli și proceduri interne etc. și la orice nivel ierarhic.

Este important de menționat că neîndeplinirea de către angajator a obligaţiei de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei, iar nerespectarea de către angajator a obligației de a nu stabili, în orice formă, reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.

Întrucât aspectul hărțuirii morale la locul de muncă este susceptibil de a prezenta două dimensiuni distincte, respectiv:

(i) o dimensiune subiectivă – în care angajatul creează, în mod artificial, aparența unei situații în care o anumita conduită manifestată în legătură cu propria persoană în cadrul raporturilor de muncă este prezentată ca având caracteristicile hărțuirii morale la locul de muncă, și

(ii) o dimensiune obiectivă – în care un alt angajat (e.g. superiorul ierarhic, subalternul şi/sau un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic) manifestă o conduită care este caracterizată ca fiind un act de hărțuire morală la locul de muncă (potrivit legislației aplicabile) față de un alt angajat, pentru a stabili în ce măsură un anumit comportament întrunește criteriile pentru a fi caracterizat ca fiind un act de hărțuire morală la locul de muncă, angajatorul ar trebui să efectueze o evaluare a situației de fapt, de îndată ce ia la cunoștință, în orice mod, de existența unui astfel de comportament în rândul salariaților săi.

Pentru a putea realiza o asemenea evaluare este necesar ca angajatorul să aibă reguli interne la care să se raporteze, fiind esențial ca aceste reguli să nu aibă doar un caracter formal. Astfel, elaborarea unor proceduri, politici, reguli interne în domeniul prevenirii și combaterii hărțuirii la locul de muncă, care să reglementeze în mod expres comportamentele interzise, sancțiunile ce pot fi aplicate în cazul identificării unor astfel de comportamente, procedura ce trebuie urmată etc. se pot dovedi ca fiind utile în gestionarea unui potențial caz de hărțuire morală la locul de muncă.

În final, având în vedere importanța aspectelor descrise mai sus, precum și caracterul de noutate al reglementării hărțuirii morale la locul de muncă în legislația națională, opinăm că practica în acest domeniu va evolua, iar expunerea generată de implicațiile hărțuirii morale la locul de muncă este într-o continua creștere. Prin urmare, este esențial ca angajatorii să urmărească îndeaproape atât respectarea regulilor interne aplicabile în acest domeniu, dar și orice dezvoltări legislative și jurisprudențiale în legătură cu subiectele anterior menționate.

Av. Mihaela Bondoc – Partener, coordonator al practicii de Dreptul Muncii BONDOC & ASOCIAȚII

* Opinie susținută în legătură cu dezbaterea Under Pressure (despre hărțuirea morală la locul de muncă), ediția 435, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

 
Secţiuni: Articole, Content, Dreptul muncii, JURIDICE.ro, Opinii, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD