« Flux noutăţi
JURIDICE.ro
JURIDICE

Actualități constituționale (martie 2021). Despre aniversări: 18 ani, la Curtea Constituțională
30.03.2021 | Marieta SAFTA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Marieta Safta

Marieta Safta

În rubrica de Actualități constituționale a lunii martie mă voi referi la activitatea Curții  Constituționale a României atât în secțiunea privind activitatea jurisdicțională, cât și în cele privind evenimente internaționale și publicații, întrucât în această lună s-au împlinit 18 ani de când am devenit magistrat – asistent la Curtea Constituțională, aniversare ce coincide în mod fericit cu împlinirea, spre finalul anului 2021, a 18 ani de la revizuirea Constituției[1], și deci a 18 ani de când Curtea Constituțională a României funcționează potrivit cadrului constituțional fixat de Constituția revizuită. Așa cum am arătat și cu un alt prilej, în debutul Revistei de drept constituțional[2], evoluția  constituționalismului în România este strâns legată de evoluția Curții Constituționale, al cărei rol a fost substanțial consolidat în 2003.[3]

Cu referire la locul, rolul și conduita instanțelor constituționale, un autor semnalat în aceeași rubrică JURIDICE din luna ianuarie[4] vorbea despre ”the art of constitutional advocacy”, ”the idea of a partnership between the court and the people for the benefit of the constitutional project”[5]. Rezonând la ideile exprimate, sunt de părere că acestea  presupun, între altele, o largă cunoaștere a ce înseamnă curțile constituționale, a activității lor și a actelor pe care le pronunță. Cred că acest demers  caracterizează cursurile mele universitare, lucrările realizate de-a lungul timpului, precum și această rubrică.

1. ACTIVITATE JURISDICȚIONALĂ

Un subiect atât de vast este dificil de tratat în câteva paragrafe. În termeni de evoluții jurisprudențiale am încercat, de–a lungul timpului, să prezint repere și mai ales ”linii” de jurisprudență a Curții Constituționale. În acest sens am scris, cu alte prilejuri, despre soluții legislative neconstituționale și am avansat, în coautorat, ideea unui Codex al soluțiilor legislative neconstituționale[6], prefigurat printr-o serie de articole[7], mai ales în Revista de drept constituțional[8]. În cadrul acestei rubrici însă, mă voi rezuma la punctarea unor elemente sugestive în termeni de volum de activitate al Curții și raporturi cu autoritățile publice, bazate, mai ales, pe date statistice.

Referitor la volumul de activitate, datele statistice spun, simplu, că activitatea Curții Constituționale a României a crescut de peste patru ori din punct de vedere al numărului actelor de sesizare în anul 2020 față de anul 2003. De asemenea, a crescut ponderea controlului a priori de constituționalitate (al legilor înainte de promulgare) în ansamblul activității Curții, precum și a soluțiilor de admitere a sesizărilor, față de cele de respingere, aspect vizibil mai ales în ceea ce privește controlul de constituționalitate a priori. Astfel, din informațiile statistice disponibile pe pagina de internet a Curții Constituționale, luând ca repere finalul anului 2003 și  finalul anului 2020, constatăm:

• dinamica sesizărilor[9]: 573 sesizări în anul 2003 și 2402 sesizări în anul 2020; anul de vârf din acest punct de vedere este 2009, cu un număr de 8823 de sesizări;

• număr de acte[10] pronunțate de CCR: 494 în anul 2003, 907 în anul 2020; anul de vârf din acest punct de vedere este 2009, cu 1751 de acte pronunțate;[11]

• ponderea controului de constituționaitate a priori și a soluțiilor de admitere a sesizărilor versus cele de respingere, referindu-ne doar la controlul constituționalității legilor: înainte de intrarea în vigoare – în anul 2003 o soluție de admitere și trei de respingere; în 2020 – 55 soluții de admitere și 22 de soluții de respingere; pe calea excepțiilor de neconstituționalitate – în anul 2003, 12 soluții de admitere și 472 de soluții de respingere; în 2020 – 33 soluții de admitere și 785 soluții de respingere.

Cred că trebuie ținut seama în această evaluare și de numărul mare de cauze ”repetitive”, adică unde excepțiile de neconstituționalitate au același obiect, situații care apar ciclic. De asemenea, trebuie avute în vedere și soluțiile de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate ca inadmisibile, adică fără ca instanța constituțională să intre în examinarea fondului excepției de neconstituționalitate. Într-o evaluare pe care am realizat-o în lucrarea Ghid de admisibilitate la Curtea Constituțională[12] arătam, cu referire la perioada acolo vizată, că aproximativ o treime din sesizări (preponderent excepții de neconstituționalitate), sunt respinse ca inadmisibile.

În termeni de raporturi ale Curții Constituționale cu alte autorități publice, am evidențiat în lucrarea Dialogul judecătorilor constituționali[13]existența unor mecanisme de cooperare instituționalizată – la nivel național și internațional, al căror mod de configurare ne-au îndreptățit (coautorii) să susținem ideea unui permanent dialog, ”ale cărui efecte se concretizează nu doar în ceea ce privește constituționalizarea dreptului, ci și într-o modelare și adaptare a instituțiilor la acest fenomen de amploare globală”. Acele idei sunt la fel de actuale, dezvoltarea constituționalismului la nivel global fiind potențată de dezvoltarea de noi structuri de cooperare a specialiștilor în domeniu, precum International Forum of the Future of the Constitutionalism, al cărui prim Summit l-am semnalat în ediția din ianuarie a acestei rubrici[14]. Dreptul constituțional comparat se prefigurează astfel ca o constantă a preocupărilor specialiștilor din întreaga lume, iar evoluțiile în această privință merită urmărite îndeaproape.

Revenind la raporturile instanței constituționale române cu alte autorități publice, m-am referit cu diverse ocazii, și în special în lucrarea Dialogul judecătorilor constituționali, la dialogul permanent cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar și cu celelalte instanțe de jurisdicție constituțională la nivel bilateral sau în cadrul unor structuri de cooperare la nivel regional și internațional.

Cât privește dialogul la nivel intern, în articolul Redactarea și motivarea deciziilor Curții Constituționale[15], am subliniat, cu referire la  fundamentarea deciziilor, că ar trebui mai mult conștientizată importanța contribuției autorităților/instituțiilor/persoanele chemate să formuleze puncte de vedere sau să transmită relații Curții. Aceasta întrucât, prin formularea punctelor de vedere, Parlamentul, în calitate de legiuitor primar și Guvernul, legiuitor delegat, „se asociază” în mod specific con­trolului de constituţionalitate, oferind Curţii Constituţionale repere în ceea ce priveşte, cu precădere, „ratio legis” (în cazul controlului de constituţionalitate al legilor înainte de promulgare, respectiv al legilor în vigoare), dar și asupra modului în care sunt interpretate şi aplicate normele constituţionale ce reglementează organizarea şi funcţionarea acestor autorități. Tot astfel și  Avocatul Poporului, prin punctele de vedere transmise ”se asociază” acestui control, în realizarea rolului său constituțional, de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale a persoanelor fizice. Am exprimat, de altfel, ideea de consolidare a controlului de constituționalitate la sesizarea Avocatului Poporului, apreciindu-l ca instrument esențial al democrației.[16]

Așa cum se poate constata însă, în controlul de constituționalitate pe calea excepțiilor de neconstituționalitate, care ocupă ponderea cea mai însemnată din activitatea Curții (în medie, în jur de 90%)[17], lipsesc, de regulă, punctele de vedere ale Camerelor Parlamentului, iar în privința Guvernului și Avocatului Poporului transmiterea a fluctuat de-a lungul timpului. Nu mi-am propus statistici în această privință, ci doar semnalarea importanței  colaborării/dialogului instituțional, în realizarea controlului de constituționalitate.

Punerea în acord a normelor constatate ca fiind neconstituționale cu deciziile Curții Constituționale constituie, în continuare, o problemă ce pune în discuție securitatea juridică, subiect susceptibil de o amplă tratare distinctă.

Exigențele sporite și evoluțiile semnificative, atât în planul controlului de constituționalitate[18] cât și ale sistemului juridic în ansamblu, la nivel național, european, internațional, sunt de natură să releve și nevoia de adaptare în planul organizării și funcționării instanței constituționale, sens în care în articolul Redactarea și motivarea deciziilor Curții Constituționale, m-am referit la structura de personal a Curții.

2. EVENIMENTE INTERNAȚIONALE

De-a lungul acestei perioade și nu numai, Curtea Constituțională a participat la numeroase activități internaționale, la nivel bilateral, regional, internațional, precum și în calitate de membru al Conferinței Mondiale privind Justiția Constituțională[19], care reunește în prezent 117 membri, al Asociației Curților Constituționale Francofone[20] sau al Conferinței Curților Constituționale Europene, aceasta din urmă reunind în prezent curți constituționale și instituții similare europene, competente în domeniul justiției constituționale[21] devenite membri ai Conferinței  după cum urmează: Curtea Constituțională Federală Germană (1972), Curtea Constituțională a Austriei (1972), Curtea Constituțională a Italiei (1972), Curtea Supremă Federală din Elveția (1978), Tribunalul Constituțional al Spaniei (1981), Tribunalul Constituțional al Portugaliei (1984), Consiliul Constituțional francez (1987) Curtea Constituțională a Turciei (1987), Curtea Constituțională a Belgiei (1990), Tribunalul Constituțional din Polonia (1990), Curtea Constituțională a Ungariei (1992), Curtea Supremă din Cipru (1994), Curtea Constituțională a Croației (1994), Curtea Constituțională a României (1994), Curtea Constituțională a Sloveniei (1994), Tribunalul Constituțional din Andorra (1996), Curtea Constituțională a Federației Ruse (1996), Curtea Constituțională a Bulgariei (1997), Curtea de Stat din Liechtenstein (1997), Curtea Constituțională a Lituaniei (1997), Curtea Constituțională a Macedoniei (1997), Curtea Constituțională a Maltei (1997), Curtea Constituțională a Slovaciei (1997), Curtea Constituțională a Republicii Cehe (1997), Curtea Constituțională a Albaniei (2000), Curtea Constituțională a Armeniei (2000), Curtea Constituțională din Azerbaidjan (2000), Curtea Constituțională din Bosnia și Herzegovina (2000), Curtea Constituțională din Georgia (2000), Curtea Constituțională a Letoniei (2000), Curtea Constituțională din Luxemburg (2000), Curtea Constituțională a Republicii Moldova (2000), Curtea Constituțională a Ucrainei (2000), Curtea Supremă a Estoniei (2003), Curtea Supremă a Irlandei (2003), Curtea Supremă a Norvegiei (2003), Curtea Supremă a Danemarcei, Curtea Constituțională din Muntenegru (2006), Curtea Constituțională a Serbiei (2006), Curtea Supremă din Monaco (2008), Curtea Supremă a Olandei (2014).

M-am referit mai detaliat la Conferința Curților Constituționale Europene, întrucât dintre evenimentele de rezonanță găzduite de Curtea Constituțională a României cred că se detașează, ca principal reper, al XV-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene cu tema „Justiția constituțională. Funcții și raporturi cu celelalte autorități publice”, organizat în zilele de 23-25 mai 2011, la București[22].

Dincolo de faptul că a fost evenimentul internațional găzduit de Curtea Constituțională pe care l-am perceput ca fiind de cea mai mare amploare în perioada de referință, Congresul are și o semnificație simbolică, poate mai puțin cunoscută, întrucât în același cadru a fost semnat, la București, Statutul Conferinței Mondiale privind Justiția Constituțională[23]. Ca urmare, istoria acestei structuri globale a instanțelor care înfăptuiesc justiția constituțională este legată, în mod esențial, de București, de România.

Întrucât informarea cu privire la toate acțiunile în acest plan se realizează pe pagina de internet a Curții Constituționale, fiind preluată și în Buletinul Curții Constituționale, voi menționa doar câteva exemple de alte evenimente internaționale relevante găzduite intanța constituțională română, precum:  Conferința cu tema Curtea Constituțională a României – 20 de ani de existență și 100 de ani de control de constituționalitate (21-22 iunie 2012, București); Conferința cu tema Juridicția constituțională după 20 de ani de la căderea cortinei comuniste (2-3 octombrie 2013, București); Conferința cu tema Rolul magistraților asistenți în jurisdicția Curții Constituționale (31 mai – 1 iunie 2016, București); Conferința cu tema Un sfert de secol de constituționalism (24 – 25 mai 2017, București); Conferința cu tema Identitatea constituțională națională în contextul dreptului european (12 aprilie 2019, București).

Un beneficiu major al reuniunilor, congreselor, conferințelor este ”ceea ce rămâne după”, adică materialele prezentate, reunite în volume care cristalizează experiența instanțelor constituționale din întreaga lume, în legătură cu subiecte apreciate de interes comun. Mă voi referi la câteva dintre acestea în continuare.

3. PUBLICAȚII

Cât privește efortul de diseminare a propriei jurisprudențe, trebuie menționat că instanța constituțională română publică, începând cu anul 2009[24], Buletinul Curții Constituționale, cu apariție semestrială, cuprinzând rezumate ale deciziilor/actelor apreciate ca fiind cele mai relevante – de regulă cele care cuprind soluții de admitere a sesizărilor.

Grație traducerii și în limbile engleză și franceză, precum și a transmiterii către celelalte instanțe constituționale, altor instituții din țară și străinătate, Buletinul CCR constituie o carte de vizită și un instrument de informare cu privire la activitatea instanței constituționale române (cuprinde și o rubrică vizând sinteza activității jurisdicționale și, respectiv, a activității de relații internaționale în perioada de referință). Buletinul  poate fi accesat pe pagina de internet a instituției[25], asigurându-se astfel accesul oricărei persoane interesate la deciziile relevante ale Curții, sintetic prezentate. Ar fi desigur ideală existența resurselor pentru traducerea integrală a tuturor actelor prin care CCR a pronunțat soluții de admitere a sesizărilor de neconstituționalitate. Există, de exemplu, un volum publicat de Editura Universul Juridic în anul 2012 – ”Landmark decisions of the Constituțional Court 2007-2011”.

O perioadă, Curtea a procedat și la publicarea deciziilor sale in extenso, în volume editate, cu precădere, de Monitorul Oficial al României[26]. Au existat și volume tematice precum Jurisprudența Curții Constituționale și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1994-2003)[27]. În prezent însă, toate deciziile/ hotărârile/avizele Curții sunt publicate în integralitate pe pagina de internet a instituției, fiind configurat și un motor de căutare care permite identificarea de jurisprudență prin utilizarea mai multor criterii[28]. Tot pe această pagină se pot afla, de către orice persoană interesată, informații despre dosarele înregistrate pe rolul Curții. Părțile au acces la dosarul electronic pe bază de parolă, care li se comunică odată cu citația.

Evenimentele naționale și internaționale la care Curtea a participat au prilejuit aparția de volume în care au fost publicate materialele prezentate/transmise. Le menționez pe cele care se referă la evenimentele găzduite de CCR, precum: Justiția constituțională – Funcții și raporturile cu celelalte autorități publice/Drept constituțional comparat, Universul Juridic, București, 2012; 20 de ani de existență și 100 de ani de control de constituționalitate /20 years of existence and 100 years of constitutional review, Ed. Universul Juridic, București, 2013; Controlul de constituționalitate – tradiție și perspective/ Constitutional review – tradition and perspectives, Universul Juridic, București, 2013; Jurisdicția constituțională după 20 de ani de la căderea cortinei comuniste, Universul Juridic, București, 2014; Constitutional jurisdiction 20 years after the fall of the Communist Curtain, Universul Juridic, București, 2014; The Role of Assistant-Magistrates in the jurisdiction of Constitutional Courts, Universul Juridic, București, 2016; Rolul magistraților-asistenți în jurisdicția curților constitutionale, Universul Juridic, București, 2016; A quarter of century of constitutionalism, București 24-25 mai 2017, Hamangiu, 2018; Un sfert de secol de constituționalism, București 24-25 mai 2017, Hamangiu, 2018; Identitatea constituțională națională în contextul dreptului european, Hamangiu, 2019; The national constitutional identity in the context of European law, Hamangiu, 2019.

Distinct de aceste publicații, există o bogată bibliografie cuprinzând volumele editate cu prilejul congreselor și conferințelor găzduite de alte curți constituționale de-a lungul timpului.

Chiar dacă excedează acestor 18 ani, cred că prezentarea temelor Congreselor Conferinței Curților Constituționale Europene și a celor ale Congresului Mondial privind Justiția Constituțională este sugestivă pentru punctele comune de preocupare și de dialog al instanțelor constituționale de-a lungul ultimelor decenii, prefigurând și dezvoltări viitoare.

O întoarcere în timp înainte de prăbușirea comunismului în România și înființarea, în baza Constituției dn 1991, a Curții Constituționale, dezvăluie faptul că primul Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene[29] s-a desfășurat în 1972 (Dubrovnik), și a avut ca temă Competenţa curţilor constituţionale şi întinderea efectelor juridice ale deciziilor acestora. Au urmat editia a II-a, 1974 (Baden-Baden): Interpretarea şi iniţiativa controlului de constituţionalitate; a III-a, 1976 (Roma): Curtea Constituţională şi legislativul, a IV-a, 1978 (Viena): Statul şi sfera de aplicare a drepturilor fundamentale; a V-a, 1981 (Lausanne): Statul şi sfera de aplicare a drepturilor fundamentale în domeniul educaţiei; a VI-a, 1984 (Madrid) Relaţiile dintre autoritatea centrală şi autoritatea regională în jurisprudenţa constituţională;  a VII-a, 1987 (Lisabona): Natura, conţinutul şi efectele deciziilor asupra constituţionalităţii normelor; a VIII-a, 1990 (Ankara): Ierarhia normelor constituţionale şi funcţia de protecţie a drepturilor fundamentale; a IX-a, 1993 (Paris): Protecţia constituţională şi protecţia internaţională a drepturilor omului: concurenţă sau complementaritate?; a X-a, 1996 (Budapesta): Libertatea conştiinţei. Separaţia puterilor în jurisprudenţa Curţilor Constituţionale; a XI-a, 1999 (Varşovia): Jurisprudenţa constituţională în materia libertăţii religioase şi regimul juridic al cultelor şi al libertăţii religioase; a XII – a, 2002 (Bruxelles): Relaţiile dintre curţile constituţionale şi celelalte instanţe judiciare naţionale, inclusiv interferenţa în domeniu a jurisdicţiilor europene;  a XIII- lea, 2005 (Nicosia): Criteriile de limitare a drepturilor omului în practica justiţiei constituţionale;  a XIV- a, 2008 (Vilnius): Probleme ale omisiunii legislative în jurisprudenţa constituţională; a XV-a, București, (2011): Justiţia constituţională: funcţii şi raporturile cu celelalte autorităţi publice; a XVI –a, Viena, 2014 – Cooperarea curţilor constituţionale din Europa – situaţie actuală şi perspective; a XVII –a, 2017 (Batumi), Rolul curților constituționale în asigurarea respectării și aplicării principiilor constituționale, a XVIII-a, 2021 (Praga) (online) – Drepturile omului și libertățile fundamentale: relațiile dintre cataloagele internaționale, supranaționale și naționale în secolul 21.

Cât privește Congresul Mondial privind Justiția Constituțională, primul a avut loc în 2009, la Cape Town, și a avut ca temă  Justiția constituțională influentă – influența sa asupra societății și asupra dezvoltării unei jurisprudențe globale privind drepturile omului.. Au urmat al II-lea Congres, 2011 (Rio de Janeiro) – Separația puterilor și independența instanțelor constituționale și a organelor echivalente, al III -lea, 2014 (Seul ) – Justiția constituțională și integrarea socială și al IV–lea, 2017 (Vilnius) – Statul de drept și justiția constituțională în lumea modernă.

Toate publicațiile prilejuite de conferințele menționate, la care a constribuit și Curtea Constituțională a României după ce a devenit membru al acestor organisme, constituie o bogată resursă  de Drept constituțional comparat, o primă minibibliotecă pentru ce ar putea să însemne bazele acestei discipline.

Am credința că dinamica relațiiilor între curțile constituționale la nivel regional și mondial, deși încetinită în această perioadă marcată de restricții, va ”împrospăta” permanent biblioteca de drept constituțional comparat cu experiența instanțelor constituționale din întreaga lume, văzută prin ”ochii” acelor instanțe, ”trăită” de cei care, într-un timp sau altul, sunt pe acolo trecători.


[1] Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003
[2] T. Toader, M. Safta, Evoluția constituționalismului în România, în Revista de drept constituțional nr. 1/2015, disponibil aici
[3] „Reglementările constituţionale privind controlul de constituţionalitate, introduse în urma revizuirii Legii fundamentale, pun în lumină rolul instanţei de contencios constituţional exprimat în formula: «Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei», cuprinsă în actualul articol 142, cu care debutează Titlul V al Constituţiei revizuite şi republicate. (…) La nivel constituţional lipsea un text care să precizeze funcţia Curţii Constituţionale. Această funcţie, departe de a rămâne doar un enunţ formal, este întărită de noua reglementare a competenţei Curţii Constituţionale, precum şi de completările şi precizările aduse dispoziţiilor constituţionale referitoare la efectele pronunţate de Curtea Constituţională”. C. Doldur,   Controlul de constituţionalitate în lumina noilor prevederi ale Constituţiei revizuite, în „buletinul Curții Constituționale” nr. 7/2004, pp. 11-14, disponibil pe www.ccr.ro.
[4] Disponibil aici
[5] Prevention is Better than Cure: Rethinking Court Behaviour and Design by Maartje De Visser – A RESPONSE TO Who Will Save the Redheads? Towards an Anti-Bully Theory of Judicial Review and Protection of Democracy by Yaniv Roznai – disponibil aici
[6] Disponibil aici
[7] M. Safta – Soluții legislative neconstituționale din cauza nerespectării normelor de tehnică legislativă, disponibil aici
[8] www.revistadedreptconstitutional.ro; a se vedea aici; aici;
[9] Disponibil aici
[10] Pentru distinctia între decizii/hotărâri/avize, a se vedea www.cccr.ro, statisticile indicate
[11] Disponibil aici
[12] Ed. Hamangiu, 2020
[13] T. Toader, M. Safta, Ed. Universul Juridic, 2016
[14] Disponibil aici
[15] Disponibil aici
[16] Controlul de constituționalitate la sesizarea Avocatului Poporului. Un instrument al statului de drept, important a fi consolidat. Disponibil aici
[17] Disponibil aici
[18] Curtea a primit noi atribuții odată cu revizuirea Constituției, în anul 2003, apoi prin modificarea legii sale organice în anul 2004 și 2010
[19] Disponibil aici
[20] Disponibil aici
[21] Disponibil aici
[22] Lucrările Conferinței, traduse șo în limba română, pot fi accesate aici
[23] Approved in Bucharest on 23 May 2011, disponibil aici
[24] A avut ca primă perioadă de apariție anii 1999-2004 (7 numere)
[25] Disponibil aici
[26] De exemplu: Curtea Constituţională [a României]: culegere de decizii şi hotărâri: 1992-1993 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 1994
Decizii de constatare a neconstituţionalităţii. Vol. I, 1992-1998. Vol. II, 1999-2003. Vol. III, 2004-2006 / Mihai Constantinescu, Horaţiu Dumitru (vol. I), Ruxandra Săbăreanu (vol. II, III). – Bucureşti: C. H. Beck, 2007
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 1997 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 1998
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 1998 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 1999
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 1999 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2000
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 2000 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2001
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 2001 / Curtea Constituţională a României – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2002
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 2002 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2004
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 2003 – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2005
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 2004. Partea I, II – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2005
Curtea Constituţională [a României]: decizii şi hotărâri: 2005. Partea I. Partea a II-a. Partea a III-a – Bucureşti: Monitorul Oficial, 2006
Decizii relevante ale Curţii Constituţionale a României 2007-2010, Bucureşti: Universul Juridic, 2011
Landmark decisions of the Constitutional Court 2007-2011, Universul Juridic, București, 2012
Decizii relevante ale Curții Constituționale 2011-2013, Universul Juridic, București, 2014
Decizii relevante ale Curţii Constituţionale : 2014-2015. Vol. I. Vol. II – Bucureşti: Universul Juridic, 2016
[27] RA Monitorul oficial, 2005
[28] Disponibil aici
[29] Disponibil aici


Conf. univ. dr. Marieta Safta

Cuvinte cheie: ,
Secţiuni/categorii: Articole, CCR, JURIDICE.ro, RNSJ, SELECTED TOP LEGAL, Studii, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD