Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Contencios administrativ, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

Competența Consiliului Local în materie de Urbanism

6 februarie 2024 | Adrian GOCIU
Adrian Gociu

Adrian Gociu

I. În practica multor Consilii Locale, în mod curent, pe linie de urbanism, organul deliberativ al unității teritorial-administrative aprecia că are competența legală de a modifica documentațiile urbanistice, prin adoptarea de amendamente.

Deși practica respectivă este justificată de interesul cetățenilor, cărora Consiliul Local trebuie să le asigure condiții de dezvoltare urbanistică sustenabilă și condiții de trai decent, în realitate, membrii Consiliului Local aveau capacitatea de ”negociere” a adoptării documentațiilor urbanistice, impunând obligații deosebit de oneroase sau nelegale, în schimbul aprobării unei documentații urbanistice.

Nu este singular exemplul în care Consiliul Local a solicitat cedarea dreptului de proprietate asupra unor terenuri, cu scopul declarat de a realiza școli, grădinițe sau alte instituții publice, cu titlul de condiție pentru aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal.

În același sens, o practică constantă, dar deopotrivă nelegală, este reprezentată de obligarea beneficiarilor de a ceda drumurile și spațiile verzi către unitatea teritorial-administrativă.

Modificarea documentațiilor urbanistice privește, în general, instituirea obligației de a asigura un număr de locuri de parcare per unitate locativă, mai mare decât prevede legea, ori instituirea obligației de a respecta o incidență de 1 unitate locativă la 100 de metri pătrați de teren.

II. Avizul de oportunitate.

Evenimente juridice

Interviuri JURIDICE.ro

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Totodată, mai multe Consilii Locale au apreciat că, în baza competențelor sale pe linie de urbanism, pot adopta avizul de oportunitate.

Drept consecință, înainte de eliberarea avizului de oportunitate, arhitectul șef era obligat să supună aprobării Consiliului Local avizul de oportunitate. Consiliul Local, dacă aprecia necesar, adopta amendamente la avizele de oportunitate propuse.

III. Competența Consiliului Local în ceea ce privește documentațiile de urbanism.

Art. 56 alin. 6 din Legea 350/2001 prevede că „documentațiile de urbanism, elaborate conform legii în vigoare, care au avizele și acordurile prevăzute de lege și solicitate prin certificatul de urbanism, se promovează de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a Consiliului Local.”

Art. 56 alin. 6 se completează cu alin. 7 al aceluiași articol, care spune că „consiliul local are obligația de a emite o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentația de urbanism.”

Anexa 2 din Legea 350/2001 definește noțiunea de aprobare a documentațiilor de urbanism, în înțelesul articolului 56 alin. 5 din aceeași lege, respectiv: Aprobare – opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială și dezvoltare urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.

În același sens, dispozițiile art. 129 alin. 6 lit. (c) din OG 57/2019, respectiv: Consiliul Local „(c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;”.

Art. 45 din Legea 350/2001 stabilește categoriile documentațiilor de urbanism, respectiv:

a) Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu.

Practic, articolele mai sus menționate conduc la o concluzie simplă, aceea că, în baza Legii 350/2001, pe linie de urbanism, Consiliul Local aprobă sau respinge documentația de urbanism propusă în baza legii de către primar.

Consiliul Local nu are competența legală de a modifica documentația de urbanism prin adoptarea de amendamente, iar practica contrară reprezintă un exces de putere, realizat de organul deliberativ al autorității locale sau județene.

În același sens, Sentința Civilă nr. 831 din 03.11.2023, pronunțată de Tribunalul Timiș și definitivă, a dispus anularea parțială a unei hotărâri de Consiliu Local, în ceea ce privește adoptarea unui amendament cu exces de putere, în mod nelegal.

IV. Competența Consiliului Local în ceea ce privește avizele de oportunitate.

Analizând natura juridică a avizului de oportunitate, verificăm că dispozițiile art. 38 din Normele metodologice de aplicare a Legii 350/2001, la alin. 4, stabilesc că „necesitatea obținerii unui aviz de oportunitate se include în lista de avize necesare aprobării documentațiilor de urbanism, în situațiile prevăzute de art. 32 alin. 1 lit. c) din Lege.

Prin interpretarea acestui articol rezultă, fără putință de tăgadă, că avizul de oportunitate face parte din lista de avize necesare și nu este în sine o documentație de urbanism.

Mai mult decât atât, art. 37 alin. 13 din Legea 350/2001 stabilește că: „avizul arhitectului-șef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării Consiliului Local.”

Art. 32 din Legea 350/2001 stabilește că avizul de oportunitate este emis numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-șef și aprobat, după caz, conform competenței: de primarul localității.

Textul corectat gramatical și ortografic este:

Din punct de vedere temporal, avizul de oportunitate este emis înainte de realizarea documentației urbanistice, deci înainte de momentul în care Consiliul Local își exercită atribuțiile pe linie de urbanism, în conformitate cu art. 56 alin. 7 din Legea 350/2001, și anume la momentul aprobării sau respingerii documentației de urbanism.

În concluzie, Consiliul Local nu are atribuția legală de a adopta, modifica sau verifica avizele de oportunitate, iar activitatea respectivă reprezintă un exces de putere în înțelesul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004.

În același sens, Sentința Civilă nr. 830 din 03.11.2023, pronunțată de Tribunalul Timiș și definitivă, a dispus anularea totală a unei hotărâri de Consiliu Local, care stabilea condițiile în care Consiliul Local va aproba emiterea avizelor de oportunitate, cu exces de putere, în mod nelegal.

V. Obligația respectării incidenței de 1 unitate locativă / 100 metri pătrați teren.

În România nu există nicio reglementare cu caracter normativ din care să rezulte respectarea incidenței de maxim o unitate locativă la 100 mp teren, astfel încât nu există niciun argument juridic sau tehnic pentru care o documentație de urbanism să conțină o astfel de obligație.

Echilibrul rezonabil între interesul general și interesul particular urmărit poate fi asigurat doar în limitele legii. Altfel spus, prin documentațiile urbanistice se pot reglementa doar aspecte ce țin de urbanism, neputând conține reglementări noi în materia dreptului de proprietate altele decât cele din dreptul comun sau special din această materie.

Legalitatea actului administrativ presupune îndeplinirea simultană a patru aspecte: (i) actul să fie emis de autoritatea competentă, în limitele competenței sale; (ii) actul să fie emis cu respectarea procedurii și formei prevăzute de lege; (iii) conținutul actului să fie conform prevederilor legale în vigoare; (iv) actul să corespundă scopului urmărit de legiuitor. Pentru a stabili legalitatea obligației respectării incidenței de 1 unitate locativă la 100 metri pătrați, se va verifica (i) conformitatea actului administrativ cu actele normative, inclusiv (ii) respectarea principiului proporționalității între interesul general și interesul particular.

În ceea ce privește analiza oportunității unui act administrativ, ca expresie a atribuțiilor puterii executive, apreciem că este permisă exercitarea unui control jurisdicțional din perspectiva excesului de putere.

În concluzie, apreciem că instituirea acestei obligații poate fi atacată indiferent de momentul în care este instituită, fie că este regăsită în certificatul de urbanism sau în avizul de oportunitate, emis în mod legal de instituția arhitectului șef, pentru că nu există o bază legală care să justifice existența acestei obligații.

VI. Obligația cedării dreptului de proprietate asupra drumurilor și spațiilor verzi.

Pentru că există Hotărâri de Consiliu Local care stabilesc „obligația de a ceda dreptul de proprietate asupra drumurilor și spațiilor verzi”, am realizat o analiză a legalității acestei obligații, respectiv.

Nu se poate condiționa eliberarea unui act administrativ de „cedarea” dreptului de proprietate privată, fiind încălcate dispozițiile art. 44 din Constituția României: „(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”

Cedarea drumurilor și spațiilor verzi către o administrație publică este un act de dispoziție față de care proprietarul are un drept exclusiv, iar un act administrativ nu poate fi condiționat de înstrăinarea unui imobil.

Art. 31 din Legea 350/2001 stabilește la alin. 2 că: „schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiționată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice și echipamentelor tehnice necesare funcționării coerente a zonei”, articol din care rezultă că Legea permite condiționarea schimbării regimului tehnic al terenului prin asigurarea accesului, dotărilor publice și echipamentelor tehnice și nu condiționează predarea dreptului de proprietate, ci doar accesul.

Legat de spațiile verzi, această „condiționare” este vădit nelegală (pe lângă critica de neconstituționalitate), având în vedere că, în conformitate cu dispozițiile Legii 24/2007, spațiile verzi pot fi atât în proprietate publică, cât și în proprietate privată (legea nefăcând distincție).

Cu alte cuvinte, dacă la momentul adoptării unei documentații de urbanism se poate solicita din partea autorității locale îndeplinirea obligației ca terenul să aibă acces la drumul public, situația spațiilor verzi este cu totul diferită, având în vedere că nu există niciun act normativ care să impună ca spațiile verzi să se afle în proprietate publică.

Instituirea unei obligații de cedare a terenurilor reprezintă, în realitate, adevărate limitări ale dreptului de proprietate, neprevăzute de legea civilă, fiind adoptate cu exces de putere din partea administrației competente.

VII. Răspunderea Consilierilor Locali pentru adoptarea actelor administrative cu exces de putere.

Răspunderea civilă a consilierilor locali este determinată de art. 232 alin. 1 din OUG 57/2019 și reprezintă răspunderea solidară cu instituția Consiliului Local, organ deliberativ al unității administrativ-teritoriale, pentru hotărârea votată (n.r. cu nerespectarea legii).

Excesul de putere este reglementat de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004 ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În măsura în care dreptul de apreciere al autorităților publice este exercitat cu încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor, problema oportunității interferează cu domeniul legalității actului administrativ din perspectiva excesului de putere.

Odată constatat abuzul de putere, instanța va putea obliga în solidar consilierii locali cu instituția Consiliului Local la acoperirea eventualelor prejudicii aduse cetățenilor prin adoptarea actelor administrative cu exces de putere.

Avocat Adrian Gociu

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories