Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept civil Drept comercial Insolvență Note de studiu RNSJ SELECTED

Prevalența cererii creditorului în desemnarea administratorului / lichidatorului judiciar provizoriu în condiţiile art. 45 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 prin prisma experienței dovedite

7 februarie 2024 | Cătălina APETRĂCHIOAEI
Cătălina Apetrăchioaei

Cătălina Apetrăchioaei

O recentă soluție de numire a unui administrator judiciar[1] reamintește disputele de interpretare, de argumente și opinii cu referire la soluţia desemnării administratorului judiciar/lichidatorului judiciar propus de creditor/creditori în cazul unor cereri multiple având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei, respectiv cererea debitorului în concurs cu cereri ale creditorilor, în temeiul dispozițiilor art. 45 lit. d) prin raportare la art. 66 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 85/2014.

Acest subiect a fost riguros analizat de profesioniști:

a) “Cele două texte presupun soluţii diferite în cazul în care judecătorul-sindic are în faţă atât cererea debitorului de deschidere a procedurii, cât şi cererea unui creditor sau a mai multor creditori.

Art. 45 lit. d) propune soluţia desemnării administratorului judiciar/lichidatorului judiciar propus de creditor/creditori.

Ce-a de-a doua opinie conturată pledează pentru aplicarea prioritară a dispoziţiilor din art. 45 lit. d), potrivit cărora „în cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului”, aducând ca argumente intenţia legiuitorului, precum şi că, dacă nu s-ar proceda astfel, textul nu şi-ar găsi niciodată aplicarea.”[2]

b) “Intervenţia judecătorului pentru păstrarea unui echilibru al procedurii este, mai ales referitor la interesele financiare ale participanţilor, esenţial pentru bunul mers al cauzei.Dacă desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar la propunerea debitorului poate fi pusă sub semnul întrebării datorită potenţialului conflict de interese ale practicianului în insolvenţă – datorat unei prezumtive recunoştinţe pentru alegerea făcută în faţa judecătorului sindic – aceeaşi idee poate fi reluată şi în cazul desemnării sau confirmării acestuia de către creditori.”[3]

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

c) “Atât din interpretarea literală a legii, cât şi din interpretarea teleologică şi sistematică a acesteia, în cazul în care, anterior pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii de insolvenţă se înregistrează cereri de desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar, atât din partea debitorului, cât şi din partea unui creditor al acestuia, judecătorul sindic va acorda prevalenţă cererii creditorului, desemnând în calitate de administrator/lichidator judiciar provizoriu pe practicianul în insolvenţă solicitat de către creditor.Soluţia legislativă se explică prin aceea că Legea insolvenţei subordonează interesele debitoarei intereselor creditorilor săi, întrucât efectele insolvenţei debitoarei – având la bază deciziile de afaceri ale acesteia – se reflectă în mod direct în patrimoniul creditorilor.”[4]

d) “Judecătorul-sindic trebuie să dea prioritate cererii creditorului de desemnare a practicianului în insolvență, având în vedere împrejurarea că debitorul ar fi avut posibilitatea de a-și recunoaște starea de insolvabilitate și de a propune prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței administratorul judiciar/lichidatorul judiciar cu mult înainte ca creditorul să înceapă demersuri judiciare de deschidere a procedurii insolvenței asupra debitorului său”.[5]

și a conturat totodată un punct de vedere și la nivelul Institutului Național al Magistraturii în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale curților de apel[6]:

Desemnarea practicianului în insolvență provizoriu în cazul în care există cereri de deschidere a procedurii insolvenței formulate atât de debitoare, cât și de creditori se va realiza potrivit procedurii necontencioase, în conformitate cu art. 45 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare. Se va da astfel prevalență intereselor colective ale creditorilor, ținându-se seama de scopul procedurii insolvenței, sens în care judecătorul sindic va desemna un administrator/lichidator judiciar provizoriu, potrivit cererii creditorului, iar în situația în care sunt mai mulți creditori, va alege dintre practicienii în insolvență propuși de creditori.Participanții au fost de acord, în unanimitate, cu opinia formatorilor INM și cu menținerea punctului de vedere adoptat în cadrul întâlnirii președinților Înaltei Curți de Casație și Justiție și secțiilor specializate desfășurată la Craiova, în perioada 27-28 aprilie 2015.”

În privința chestiunii desemnării practicianului în insolvență, considerăm relevantă și opinia exprimată în cadrul Minutei întâlnirii profesionale din Trimestrul II, 2017 pentru unificarea practicii judiciare şi formarea profesională continuă, emisă la nivelul Curții de Apel Târgu-Mureș, Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal[7]:

„Într-o opinie majoritară, se consideră că desemnarea administratorului/ lichidatorului judiciar provizoriu se realizează în condiţiile art. 45 alin. (1) lit. d), dându-se prevalenţă cererii creditorului. Se consideră că dispoziţiile art. 66 alin. (7) din Legea nr. 85/2104, care prevăd, în mod expres, soluţia de urmat în cazul cumulului de cereri şi care stabilesc soluţionarea în procedură necontencioasă a cererii debitoarei – cererile creditorilor urmând a fi calificate drept declaraţii de creanţă, în cazul admiterii debitoarei, nu împiedică adoptarea acestei soluţii, ci chiar o impun, norma specială neaducând atenuări acestei reguli.

Este adevărat că, prin Legea nr. 85/2014, s-a stabilit, în mod neechivoc, ordinea de soluţionare a cererilor de deschidere a procedurii de insolvenţă, în cazul în care atât debitorul, cât şi creditorii formulează astfel de cereri. În acest sens, conform art. 66 alin. (7), în această situaţie se va proceda la soluţionarea, în procedură necontencioasă, a cererii debitorului, iar soluţionarea cererilor creditorilor de deschidere a procedurii va fi cu putinţă doar în situaţia respingerii cererii debitorului.

Este, de asemenea, adevărat, că, admiţând cererea debitorului de deschidere a procedurii de insolvenţă, judecătorul sindic nu mai poate proceda la verificarea creanţelor creditorilor care au formulat, la rândul lor, cerere de deschidere a procedurii, acest lucru fiind de competenţa administratorului judiciar şi, implicit, judecătorul sindic nu poate aprecia, în procedura necontencioasă, asupra calităţii de creditori îndreptăţiți să participe la procedură a celor care au formulat respectivele cereri. Însă, art. 45 lit. d) teza a 4-a, a 5-a din Legea nr. 85/2014 conține o reglementare neechivocă, acordând prioritate practicianului în insolvenţă propus de către creditori: «În cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului. Dacă creditorii solicită a fi desemnaţi administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiţi, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuşi de aceştia». Solicitarea – conținută în cererea debitorului și în cele ale creditorilor – vizând desemnarea unui practician în insolvență nu este una accesorie, în sensul procedural clasic, față de cererea principală, depusă, potrivit art. 66 din Legea nr. 85/2014, de debitorul „aflat în stare de insolvență”, sau, potrivit art. 70, de un (mai mulți) creditor (i), împotriva unui debitor „prezumat în insolvență”, ci conține elementele concrete pentru exercitarea uneia din atribuțiile judecătorului sindic, prevăzută de art. 45 alin. (1) lit. d din Legea nr. 85/2014.”

În cazul în care există diferențe între solicitările mai multor creditori, considerăm mărimea creanței ca fiind un criteriu obiectiv care poate determina această alegere și totodată un criteriu pragmatic, având în vedere faptul că definitivarea în procedură a administratorului judiciar se decide de către creditori în funcție de procentul deținut în raport cu mărimea creanței fiecăruia la prima adunare a creditorilor.

Argumente în sensul doveditei experiențe drept criteriu de desemnare, regăsim și într-o speță anterioară [8]:” a fost desemnat practicianul în insolvență propus de creditor, acesta fiind cel care a indicat în cadrul ofertei depuse suficiente elemente pentru a aprecia asupra disponibilității sale de timp și de resurse umane, precum și experiența necesară preluării dosarului, conform art. 57 alin. (1) din lege.

Recenta soluție[9] dă prevalență experienței profesionale a practicianului în insolvență susținută de portofoliul acestuia, celelalte criterii invocate de creditori privind ponderea creanței, vechimea creanței, exigibilitatea sau nu a creanței, disponibilitatea de timp si de resurse umane, fiind analizate ca un tot unitar putând constitui un criteriu de desemnare în prezența dovedirii expertizei practicianului.


[1] Încheiere civilă din 26.01.2024 în dosar 39261/3/2023 publicată în BPI nr. 1654/29.01.2024
[2] Țăndăreanu Nicoleta, Desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar provizoriu şi definitiv în procedurile de insolvenţă. Înlocuirea acestuia pe parcursul procedurii; Revista Română de Jurisprudență 6 din 2014
[3] Hodoș Raul Felix, Desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar: despre protejarea intereselor economice ale participanţilor la procedura insolvenţei în spiritul legii şi dincolo de litera ei; Revista Română de Drept al Afacerilor 6 din 2020,
[4] Lucaciuc Ștefan Ioan, Concurs între cererea debitoarei şi cererea creditorului privind numirea unui anumit practician de insolvenţă în calitate de administrator/lichidator judiciar; Revista Română de Jurisprudență 4 din 2021
[5] Desemnarea practicianului în insolvență în lumina prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, 1 noiembrie 2016 | Andrei ŞTEFĂNESCU, publicat pe www.juridice.ro
[6] Minuta întâlnirii reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu preşedinţii secţiilor specializate (foste comerciale) de la nivelul curţilor de apel, în materia litigiilor cu profesionişti şi insolvenţei, Curtea de Apel Craiova 27-28 aprilie 2015, pp. 36-37
[7] Minuta întâlnirii profesionale din Trimestrul II, 2017 pentru unificarea practicii judiciare şi formarea profesională continuă, emisă la nivelul Curții de Apel Târgu-Mureș, Secția a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal
[8] Decizia nr. 223A din data de 07.02.2018 Curtea de Apel București
[9] Încheiere civilă din 26.01.2024 în dosar 39261/3/2023 publicată în BPI nr. 1654/29.01.2024


Consilier juridic Cătălina Apetrăchioaei

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership