Secţiuni » Arii de practică » Business » Achiziţii publice
Achiziţii publice
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Achizitii publice Articole CCR Drept constituțional Jurisprudență Note de studiu RNSJ SELECTED

Scurte considerații cu privire la efectele admiterii excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 23/2020 prin care s-au adus modificări legislației din domeniul achizițiilor publice

4 iunie 2020 | Monica STRÎMBEI, Radu NOȘLĂCAN
Monica Strîmbei

Monica Strîmbei

Radu Noșlăcan

Radu Noșlăcan

Conform unui comunicat al Curții Constituționale din data de 2 iunie 2020, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la OUG nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice și a constatat că această ordonanță de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.

Din comunicatul Curții Constituționale reiese că decizia Curții ar fi motivată de faptul că OUG nr. 23/2020 a fost adoptat cu încălcarea exigențelor legale și constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Superior al Magistraturii.

Înainte de a trece la o analiză a efectelor deciziei Curții Constituționale, reamintim că prin OUG nr. 23/2020 s-au adus o serie de modificări semnificative la legislația primară din domeniul achizițiilor publice și concesiunilor, fiind amendate, între altele, următarele acte normative: (i) Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice; (ii) Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; precum și (iii) Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Astfel cum reiese din chiar preambulul prin OUG nr. 23/2020, scopul amendamentelor la legislația primară din domeniul achizițiilor publice a fost acela de a flexibiliza acest domeniu, inclusiv în scopul unei mai bune absorbții a fondurilor europene respectiv de a scurta durata diferendelor (litigiilor) ivite în această materie.

La nivelul dreptului material aferent achizițiilor publice (Legea nr. 98/2016 și Legea nr. 99/2016), prin OUG nr. 23/2020 fuseseră reglementate o serie de modificări minore vizand transparentizarea procedurii de atribuire și înlesnirea accesului la documentația procedurii (inclusive cu privire la documențația depusă de participanții la ceste procedure), poziția ofertantului din procedura de atribuire care a participat la pregătirea procedurii, accelerarea desfășurării procedurilor de atribuire prin precizarea unor termene mai clare de întocmire a raportului procedurii de atribure ori clarificări privind noțiunea de modificare substanțială a contractului de achiziție publică.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Modificări majore, de substanță, au vizat contestațiile și plângerile formulate cu privire la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică reglementate de Legea nr. 101/2016 din care amintim următoarele:

– excluderea expresă a achizițiilor directe din câmpul de aplicare al Legii nr. 101/2016 prin modificarea adusă articolului 2 alin. (1) lit. a) din lege;

– clarificarea momentului de la care curg termenele de contestațiile care privesc conținutul documentației de atribuire, publicată în SEAP, prin amendarea articolului 8 din Legea nr. 101/2016 în sensul curgerii acestor termene de la data publicării documentației de atribuire;

– obligarea intervenienților voluntari în litigii de a înștiința direct părțile cauzei cu privire la cererea de intervenție, în locul plasării obligației de comunicare a acestei cereri în sarcina CNSC, prin amendarea art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016;

– facilitarea accesului la totalitatea documentației care formează dosarul contestației prin obligarea operatorilor economici de a proba confidențialitatea documentației depuse în cadrul procedurii de atribuire, prin amendarea art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016;

– uniformizarea termenelor procedurale aplicabile în diferite etape ale contestației sau plângerii, prin stabilirea regulii că (aproape) toate aceste termene se raportează la zile lucrătoare, în loc de zile calendaristice;

– instituirea unei taxe de timbru pentru contestațiile și plângerile cu privire la procedurile de atribuire formulate direct în fața instanțelor de judecată prin introducerea articolului 52 din Legea nr. 101/2016.

Amendamentele sus-menționate au primit, în general, un feedback pozitiv, cu excepția instituirii taxei de timbru pentru formularea contestațiilor și plângerilor în fața instanțelor de judecată (cu evitarea jurisdicției administrative a CNSC), care au dat naștere unor ample discuții între practicieni și unor sesizări a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate motivate pe îngrădirea nejustificată a liberului acces la justiție.

În concret, prin modificările aduse de OUG nr. 23/2020, la formularea contestației în fața CNSC, petentul era obligat la plata unei cauțiuni, calculată ca procent din valoarea estimată sau stabilită a contractului, care, în practică, era restituită de cele mai multe ori în totalitate celui care a constituit cauțiunea, la expirarea unui termen de la rămânerea definitivă a deciziei CNSC.

Spre deosebire de contestația formulată în fața CNSC, OUG nr. 23/2020 a prevăzut că petentul care alege să formuleze contestația direct în fața instanței de judecată nu mai achita cauțiunea amintită anterior, însă era obligat la plata unei taxe de timbru în valoare de 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 100.000.000 lei, calea de atac împotriva hotărârii instanței de soluționare a contestației fiind taxată, la rândul său, cu 50% din taxa de timbru achitată inițial.

La fel ca orice taxă de timbru, nici această taxă de timbru nu s-ar fi restituit petentului în ipoteza în care acesta ar fi căzut în pretenții, respectiv ar fi urmat să fie recuperată (eventual chiar pe calea unei executări silite) de la autoritatea contractantă în ipoteza unei soluții favorabile petentului pronunțată de instanța de judecată.

Observând situația din această perspectivă, rezultă că prin modificările aduse de OUG nr. 23/2020 s-a încercat în mod indirect să se încurajeze recurgerea la calea contestațiilor formulate în fața CNSC, formularea unei contestații pe cale judiciară fiind asociată cu riscuri financiare ridicate care făceau ca apelarea la instanța de judecată să fie prohibitivă.

Astfel, problema care s-a pus de practicienii în domeniu a fost aceea că, prin modificările aduse de OUG nr. 23/2020, se încalcă art. 21 din Constituție privitor la liberul acces la justiție și se eludează alineatul 4 al acestui articol care prevede că jurisdicțiile speciale administrative (cum este și CNSC) sunt facultative și gratuite.

Cât privește efectele admiterii excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 23/2020 prin care s-au adus modificări legislației primare din domeniul achizițiilor publice (Legea nr. 98/2016, Legea nr. 99/2016 și Legea nr. 101/2016), art. 147 din Constituție precum și Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevăd în mod clar că acestea dispoziții își vor înceta efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, daca acestea nu vor fi puse de acord cu dispozițiile Constituției, urmând ca pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale să fie suspendate de drept.

Având în vedere că potrivit art. 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial, OUG nr. 23/2020 va continua, cel puțin teoretic, să producă efecte până la acea dată, inclusiv prevederile controversate care reglementează chestiunea plății și cuantumului taxei de timbru, enunțată anterior. Mai mult, în condițiile în care deciziile Curții Constituționale au, potrivit art. 147 din Constituție, putere numai pentru viitor, rezultă că acele aspecte consumate integral sub imperiul OUG nr. 23/2020 nu vor fi afectate de decizia Curții Constituționale de declarare a OUG nr. 23/2020 ca neconstituțională în ansamblul său (cum ar fi, de exemplu, o taxă de timbru achitată sub imperiul OUG nr. 23/2020).

Este de așteptat ca una dintre problemele care se va pune în practică să fie legată de determinarea legii aplicabile (prevederile OUG nr. 23/2020 sau prevederile Legii nr. 101/2016 în forma anterioară adoptării OUG nr. 23/2020) în cazul contestațiilor și plângerilor în curs de soluționare la momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial. O astfel de problemă ar putea fi dacă și în ce cuantum s-ar mai datora taxa de timbru aferentă plângerii formulate împotriva deciziei CNSC ori deciziei instanței de soluționare a contestației, in ipoteza în care plângerea este formulată după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial respectiv dacă și în ce cuantum ar trebui constituită o cauțiune într-o asemenea ipoteză.

Față de faptul că Curtea Constituțională pare să fi declarat OUG nr. 23/2020 neconstituțională pentru încălcarea exigențelor referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Superior al Magistraturii, fără a analiza constituționalitatea intrinsecă a prevederilor OUG nr. 23/2020, nu este exclus nici ca Parlamentul sau legiuitorul delegat (Guvernul) să încerce reintroducerea modificărilor promovate prin OUG nr. 23/2020 în câmpul legislativ, inclusiv acele prevederi care dat naștere unor controverse în rândul practicienilor.

Av. Monica Strîmbei, Partener, SCA Zamfirescu Racoți Vasile & Partners
Av. Radu Noșlăcan, Senior Associate, SCA Zamfirescu Racoți Vasile & Partners

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale