Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Opinii, SELECTED

Individualism vs. colectivism

13 februarie 2024 | Vasile GODÎNCĂ-HERLEA
Vasile Godîncă-Herlea

Vasile Godîncă-Herlea

Românii sunt individualiști? Mulți vor răspunde cu ”da”, pentru că pare că ne lipsește solidaritatea și fiecare dă din coate doar pentru el. La lipsa asta de solidaritate se mai adaugă și o doză de invidie și atunci tabloul pesimist despre cum sunt românii este integral.

Circulă un banc în care se spune că cineva vizitează iadul și acolo sunt cazane cu smoală împărțite pe națiuni. Și vizitatorul trece pe lângă cazanul cu americani. Aici era o cohortă de draci, toți obosiți de luptă pentru că trebuie să îi tot împingă înapoi în cazan pe cei care vor să iasă. La cazanul cu nemți tot vânzoleală mare: ăia ies – dracii îi împing înapoi, ăia se aliază și iar dau atacul. Iar asta zi și noapte. La cazanul cu români – pace și liniște, vreo doi draci novici stăteau, se plictiseau și învățau Darwin. Vizitatorul siderat întreabă care e faza de ăștia-s așa disciplinați. „Nu-s cuminți. Se luptă și ei, doar ca de cum încearcă unul să iasă, ceilalți îl trag înapoi!” Asta e imaginea oarecum comună a noastră despre noi! Individualiști și invidioși.

Nimic mai neadevărat! Romanii nu sunt individualiști, sunt colectiviști!

Potrivit lui Hofstede societățile individualiste sunt societăți în care indivizii sunt independenți și responsabili de propria soartă, în timp ce societățile colectiviste sunt acelea în care individul este integrat în grupuri pe cercuri concentrice care îi protejează în schimbul loialității, uneori oarbe. Sună cunoscut?

Iată niște trăsături mai detaliate ale acestei stări de lucruri inspirate din studiile lui Hofstede – societățile colectiviste vs. societățile individualiste:

• reguli generale:

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

armonia este pe primul loc și confruntările directe trebuie evitate vs. a spune ce gândești este caracteristica unei persoane oneste;

standardele și valorile sunt diferite pentru cei din grup în relație cu cei din afara grupului vs. valorile sunt universale;

încălcarea regulilor duce la rușine vs. încălcarea regulilor induce sentimentul de vină și pierderea respectului de sine;

comunicarea este foarte mult “printre rânduri” vs. comunicarea este directă;

la testele de personalitate scorurile bat spre introvert vs. scorurile bat spre extrovert;

• în familie:

copiii învață să gândească în termeni de “noi” vs. copiii învață să gândească din perspectiva lui “eu”;

resursele trebuie împărtășite cu rudele vs. resursele sunt personale;

• în școală:

scopul educației este să înveți cum să faci lucruri vs. scopul educației este să înveți să înveți;

– diplomele iți creează calea spre poziții mai bune vs. diplomele cresc valoarea economică și respectul de sine;

copiii nu vorbesc decât dacă sunt întrebați sau indicați să răspundă vs. copiii vorbesc oricând simt nevoia;

• la muncă:

– relația angajat-angajator este una morală ca într-o familie vs. relația angajat-angajator este una contractuală cu obligații și răspunderi reciproce;

feed-back ul direct poate strica armonia vs. se încurajează feed-back ul direct;

relațiile sunt mai importante decât task-urile vs. task-urile primează în fața relației;

• politica și relația cu statul:

patriotismul e idealul vs. autonomia e idealul;

opiniile sunt predeterminate de apartenența la grup vs. se așpeaptă la o opinie proprie din partea fiecăruia;

armonia și consensul sunt scopul suprem vs. dezvoltarea personală și atingerea potențialului individual este scopul suprem;

statul are rol de căpătâi în economie (GNI per capita scăzut) vs. rolul statului este restrâns în economie (GNI per capita crescut).

Citindu-le așa juxtapuse, parcă societățile individualiste propovăduiesc egocentrismul și lipsa de empatie și nu-mi plac. Excepție face acel scop suprem care este dezvoltarea personală și atingerea potențialului individual. Cvasi-majoritatea relațiilor sunt contractuale. Relațiile se formează în jurul unor task-uri sau scopuri și durează în general până când task-ul sau scopul se termină. Se formează mult mai ușor, dar se și destramă ușor. E cazul Olandezilor, Americanilor ca să dăm doar câteva exemple.

În privința românilor, ce m-a frapat când am citit comparațiile de mai sus este că deși unele dintre ele sunt evidente, nu eram conștient de ele sau nu mă gândeam ca poate fi și altfel. De exemplu, asta cu copiii care vorbesc doar când sunt întrebați la școală mi se părea ca așa trebuie să fie lucrurile, iar o clasă în care ăia vorbesc neîntrebați și când vor ei era dovada că învățătorul e neprofesionist:) – iar eu am activat și ca învățător, însă așa ne-au învățat la școala pedagogică. Mai târziu mi-am dat seama că multe din problemele noastre ulterioare provin din acest mod de educare din primele etape ale copilăriei și școlii primare: rușinea cu care ești amenințat mereu când faci o prostie (și care se abate nu numai asupra ta, dar faci de râs și familia), ”noi nu ne spălăm rufele în public”, ”nu vorbi neîntrebat”, ”trebuie sa iei premiul 1 ca sa fii cineva în viață” și sunt sigur ca mai puteți da exemple din acest registru.

Apoi, în firma din care fac parte încă de la terminarea studenției ne tratăm ca o familie, vorbim de echipa noastră ca despre familie, iar firma este „copilul” nostru. Loialitatea a fost multă vreme printre valorile de căpătâi ale acesteia, iar acum chiar dacă această valoare este devansată de alte valori (pionierat, pasiune) ea este resimțită în toate aspectele curente. Fiind o familie și dublând familia de acasă, mult din timpul personal este dedicat creării și întreținerii relațiilor între membrii echipei.

Sunt aspecte bune în această abordare, însă șocul pe care l-am avut eu a venit dinspre faptul că eu am crezut că suntem unici cu această cultură organizaționala, or, acum îmi dau seama ca toți sunt asa:). Vorba aia: you are unique, just like everyone else!

Chestiunile culturale nu sunt despre bine și rău. Nu sunt colectiviștii rău, iar individualiștii bine. Mai importantă este conștientizare modului în care acționam și putem fi harnici și creativi. Asta presupune să ne cunoaștem și să canalizăm toate particularitățile spre pozitiv fără să ne punem ambiții să instituim elemente culturale care fac minuni pe la alții fără să ne punem problema dacă bagajul de cultură și educație este comun sau similar.

Ce concluzii, poate chiar pripite, mi-au trecut mie prin cap:

– să investim timp și resurse în construirea unor relații cu oamenii, mai degrabă decât să punem presiune pe task-uri (iar task-urile și obiectivele se vor realiza mai ușor);

– să fim atenți cum alegem oamenii cărora să le delegăm responsabilitatea pentru propria soartă și evoluție (no rules, rules) căci nu mulți își doresc asemenea binecuvântare, cei mai mulți își doresc sa aparțină;

– comunicarea este printre rânduri iar feed-back ul este indirect. Degeaba îi tot înghesuim pe oameni să dea feed-back direct și „constructiv”. Mai degrabă sa ne pregătim și noi să investim mai mult timp în ascultare pentru a decela ceea ce se ascunde în spatele spuselor;

– e foarte importantă apartenența la un grup, prin urmare e important să creăm un sentiment de apartenență în care sa ne simțim ca o familie.

Celebrul dicton ”cunoaște-te pe tine însuți” nu cred ca poate fi complet dacă el presupune să te introspectezi pe tine și să înveți despre tine rupt de ce e în jur. Sunt multe comportamente pe care le facem ca un dat fără sa ne întrebam de ce, pentru că ele vin din această cultură naționala (din cei 7 ani de acasă), din modul în care se fac și se percep lucrurile prin părțile astea de lume. În principiu cultura națională nu poate fi cunoscută integral decât prin comparații, iar comparațiile nu sunt ajutătoare dacă ele intră în paradigma de bun-rău.

Vasile Godîncă-Herlea, Președinte UNPIR Cluj

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories