Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept penal, Next, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

Transportul internațional și transportul intern de droguri de risc și mare risc

13 februarie 2024 | Alexandra-Loredana GOGOLOȘ
Alexandra-Loredana Gogoloș

Alexandra-Loredana Gogoloș

Odată cu trecerea timpului, preocuparea privind traficul și consumul ilicit de droguri a devenit din ce în ce mai evidentă, mai ales în rândul adolescenților. Acest fenomen nu era străin nici în trecut, numeroase personalități remarcabile punând în discuție impactul pe care consumul de droguri îl poate avea asupra organismului. Un exemplu important în istoria halucinogenelor este reprezentat de Sigmund Freud la începuturile perioadei Belle Époque. Fondator al psihanalizei, Sigmund Freud descrie în scrisori transmise logodnicei sale cum a început să consume cocaină ,,împotriva depresiei și a indigestiei și cu niște efecte fulminante”, publicând la sfârșitul anului 1884 o lucrare intitulată „Uber Coca” în care pune în discuție efectele cocainei, respectiv „anularea oboselii și a foamei”, „o bucurie și o euforie de durată”. Experimentele au încetat în 1896, după o perioadă de 12 ani când riscurile și problemele legate de consumul de cocaină au devenit evidente, moment în care Freud și-a retras sprijinul pentru această substanță.

În prezent, în România, prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri este reglementată de Legea nr. 143/2000, lege care poate ridica discuții din anumite puncte de vedere. Astfel, una dintre problemele care ar putea fi ridicate se referă la corelația dintre infracțiunea prevăzută de art. 2 și cea prevăzută de art. 3 din Legea nr. 143/2000.

ARTICOLUL 2

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

ARTICOLUL 3

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

(1) Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi.

Deși, din 2017 există Decizia nr. 15/25.04.2017[1], pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în M. Of. 369/18.05.2017, având ca scop uniformizarea practicii, în doctrină au fost exprimate opinii contrare cu privire la această interpretare. Problema care se ridică în speță este „dacă acțiunea unică și continuă de transport a drogurilor de risc sau mare risc, pe teritoriul altui stat și ulterior pe teritoriul României, poate constitui element material al infracțiunilor prevăzute de art. 2 și 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în concurs ideal, sau infracțiunea unică prevăzută de art. 3 din aceeași lege.” Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost prezentată astfel „în interpretarea dispozițiilor art. 2 și art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat strain și pe teritoriul României, fără drept, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 2, cât și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 3 din același act normativ, în concurs formal ideal.”

Practic, ipoteza avută în vedere este cea în care un inculpat intră pe teritoriul României dintr-o altă țară, cu un autoturism, iar ulterior intrării în țară este oprit de ofițeri de poliție care descoperă drogurile, iar întrebarea care se pune este dacă pentru acesta se va reține doar infracțiunea prevăzută la art. 3 privind traficul internațional de droguri sau se va reține infracțiunea prevăzută la art. 2, privind traficul național, în concurs cu infracțiunea de la art. 3.

S-a pus în discuție și faptul că transportul implică în mod obligatoriu deținerea, astfel încât ar exista elemente materiale diferite, însă s-a subliniat faptul că nu se poate concepe transportul unor bunuri fără a exista  posesia acestora. În doctrină, așa cum aminteam, au fost exprimate mai multe puncte de vedere. Conform unei opinii[2], nu se poate reține concurs de infracțiuni, deoarece cele două elemente materiale nu se suprapun și mai mult decât atât, se comit în spații diferite, considerându-se că infracțiunea prevăzută la art. 3 reprezintă o variantă agravată a celei prevăzute la art. 2. Alta opinie[3] vine în susținerea primei păreri, cu diferența că infracțiunea prevazută la  art. 3 nu este considerată variantă agravată, deoarece „nu are la bază elementele constitutive ale acesteia din urmă, la care să se adauge un element circumstanțial”. Conform acestei ipoteze, „dacă există identitate de element material între o infracțiune gravă, cea prevăzută la art. 3, și o infracțiune mai puțin gravă, cea prevăzută la art. 2, avem de-a face, cu o unitate naturală a infracțiunii”.

Chiar dacă argumentele susținute în doctrină au la bază justificări diferite, soluția este similară, în sensul reținerii unei singure infracțiuni, respectiv traficul internațional de droguri.

Însă, consider că se mai poate pune în vedere un argument în sensul soluției pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, argument care are la bază o situație absurdă care s-ar putea crea în ipoteza în care s-ar reține o singură infracțiune. În situația în care avem o persoană care trimite drogurile în România (expeditor), o persoană care le primește (destinatar) și o a treia persoană care efectuează transportul propriu-zis (cărăușul), ce infracțiuni s-ar putea reține pentru fiecare în parte? În ipoteza în care, presupunem că destinatarul este cel care inițiază activitatea infracțională, nu se poate susține că săvârșește infracțiunea de trafic internațional de droguri in calitate de autor, deoarece el nu săvârșește elementul material al introducerii în țară a drogurilor, însă se reține în sarcina sa această infracțiune în calitate de instigator. Expeditorul va răspunde în calitate de complice la aceeași infracțiune, el este cel care procură drogurile, iar cărăușul va răspunde în calitate de autor al infracțiunii de trafic internațional de droguri (putându-se reține, având în vedere discuțiile anterioare sau în ipoteza săvârșirii altui element material, și infracțiunea prevăzută la art. 2). Dar dacă, spre exemplu, la graniță, curierul transmite destinatarului autoturismul cu droguri, destinatarul răspunde în această ipoteză pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri, în calitate de instigator, în concurs cu infracțiunea de trafic intern de droguri prin săvârșirea elementului material al transportului, în calitate de autor. Practic, dacă o persoană instigă o alta persoană să transporte drogurile din altă țară în România, ulterior preluând ea însăși transportul pe teritoriul României, se vor reține ambele infracțiuni, respectiv  infracțiunea prevăzută la art. 3, in calitate de instigator, si  infracțiunea prevăzută la art. 2, in calitate de autor, însă dacă aceeași persoană săvârșește în calitate de autor infracțiunea de trafic internațional de droguri prin realizarea elementului material al transportului și, ulterior, infracțiunea de trafic intern, în continuarea primului transport, conform doctrinei ar trebui să se rețină o singură infracțiune de trafic internațional de droguri. Nu s-ar putea reține o absorbție a calității de instigator în cea de autor pentru prima ipoteză câtă vreme participația nu se realizează la aceeași infracțiune, ci la o faptă comisă de o altă persoană în calitate de autor.

Practic, s-ar crea posibilitatea răspunderii pentru o infracțiune unică în ipoteza în care se realizează elementul material al ambelor infracțiuni în calitate de autor, în schimb s-ar reține concurs de infracțiuni dacă ar avea calitatea de instigator pentru prima infracțiune. De aceea, consider că, deși infracțiunea prevăzută la art. 3 se află într-o corelație evidentă față de cea de la art. 2, strict în ipoteza imaginată mai sus, reținerea unui concurs de infracțiuni conform deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție pare a fi echitabilă.

Fără a se încheia aici diferitele provocări ivite în practică în legătură cu Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, consider că este important să se țină cont de diversele perspective și opinii în legătură cu reglementările acestei legi, având în vedere că problema traficului și consumului de droguri este tot mai frecventă în societatea contemporană și necesită eforturi la nivelul întregii comunități.


[1] A se vedea Decizia nr. 15/25.04.2017, pronunțată de ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în M.Of. 369/18.05.2017.
[2] Raluca Ioana Mocanu, Infracțiuni din sfera criminalității organizate, Editura Hamangiu, 2024
[3] V. Cioclei – Critica rațiunii penale. Studii de criminologie juridică și drept penal. Ed. C.H.Beck (articolul „Consumul ilicit de droguri – probleme de ordin penal și criminologic„ pag. 26 republicare a articolului apărut în AUBD nr. 1/2003).


Alexandra-Loredana Gogoloș
Masterandă – Facultatea de Drept a Universității din București

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories