« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members

Motivarea ÎCCJ în dosarul Ferma Băneasa
07.04.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Înalta Curte de Casație și Justiție a redactat motivarea Deciziei nr. 382/2020 din 17 decembrie 2020 în dosarul Ferma Băneasa. Redăm mai jos textul integral:

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

DECIZIA NR. 382/A

DOSAR NR. […]

Şedinţa publică din 17 decembrie 2020

Completul compus din:

Preşedinte – […]

Judecător – […]

Judecător – […]

Magistrat asistent – […]

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, […] Naţională Anticorupţie, a fost reprezentat de procuror […].

Pe rol se află pronunţarea în cauza penală având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, […] Națională Anticorupție, Structura Teritorială Brașov, părţile civile […] Regională a Finanţelor Publice Braşov pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, R.N.P. ROMS[…], Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecția Plantelor şi inculpații […] Steinmetz, Tal S[…], […] Agavi, Truică […], Roșu […], Andronic D[…] C[…], Marcovici M[…] […], Mateescu LC, Al României P[…] Ph[…], Ig[…] (fostă P[…]) Nela, Chiriac […] şi S.C. Recip[…] S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 39 din 27 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția Penală privind şi pe inculpaţii Popa C[…], Dicu[…] T[…], S[..] I[…], GOS[…] […], Dima N[…], Olteanu G, Delcea[…], Muşat […], Jecu […], Sin […] şi Gheorghiţă […]a.

Dezbaterile au avut loc în şedinţele publice din 10, 11 şi 13 noiembrie 2020, fiind consemnate în încheierile de şedinţă de la acele date, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor şi reprezentantului Ministerului Public să depună concluzii scrise, Înalta Curte a amânat pronunţarea la 27 noiembrie 2020, la 03 decembrie 2020 şi, apoi, la 17 decembrie 2020, când în aceeaşi compunere a decis următoarele:

ÎNALTA CURTE

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:

  1. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

Prin sentința penală nr. 39 din 27 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția Penală, în  temeiul art. 52 alin. 3  Cod procedură penală s-a constatat că au autoritate de lucru judecat în prezenta cauză penală următoarele hotărâri pronunţate de instanţele civile:

– hotărârea nr. 132/06.02.1955 pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, recunoscută prin decizia irevocabilă nr. 954/14.02.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5696/2/2009 – exequatur, cu privire la calitatea inculpatului Al României P[…] Philippe de moştenitor al fostului Rege Carol al II-lea.

– sentinţa civilă nr. 1872/26.06.2003 pronunţată de Judecătoria Buftea (definitivă şi irevocabilă prin neapelare) şi Sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005 pronunţată de Judecătoria Buftea (rămasă irevocabilă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 1075/A/12.05.2006 a Tribunalului Bucureşti şi respingerea recursului prin decizia civilă nr. 73/22.01.2007 a Curţii de Apel Bucureşti), cu privire la dreptul inculpatului Al României P[…] P[…] de a solicita restituirea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov

– sentinţa civilă nr. 2146/06.12.2013 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă (definitivă prin neapelare), cu privire la dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita restituirea imobilului Ferma Regală Băneasa

Au fost respinse restul solicitărilor inculpatului Roșu […] şi ale inculpatei SC RECIPL[…] SRL de constatare a autorităţii de lucru judecat a chestiunilor statuate prin celelalte hotărâri pronunţate de instanţele civile în legătură cu drepturile succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe.

Au fost respinse cererile şi excepţiile privind constatarea nulităţii absolute a probelor administrate în prezenta cauză, formulate de către inculpaţii Tal S[…], […] Steinmetz, […] Agavi, Mateescu LC, Andronic […] şi Truică […].

În temeiul art. 386 alin. 1 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu, reţinută în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov, pentru inculpaţii:

– Truică […], din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 4 de la încadrarea în drept)

– ROȘU […], din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal. (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 4 de la încadrarea în drept)

– AL […] P[…] PHILIPPE, din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta descrisă la pct. 3 de la încadrarea în drept din rechizitoriu).

– P[…] NELA, din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

– […] APOSTOL, din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

– DIMA […], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

– JECU […], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

– POPA C[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

– OLTEANU G[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal

– D[…] V[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

– CHIRIAC […], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal

În temeiul art. 386 alin. 1 C.pr.pen. a fost respinsă cererea inculpatului Delcea V[…] de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal.

  1. În temeiul art. 257 alin. 1 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul TRUICĂ […] la o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În temeiul art. 71 din Codul penal din 1968 aplică pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1968.

În temeiul art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 5 de la încadrarea în drept).

În temeiul art. 71 din Codul penal din 1968 s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1968.

În temeiul art. 33 lit. a) din Codul penal din 1968 raportat la art. 34 lit. b) din Codul penal din 1968 s-au contopit pedepsele de mai sus, aplicându-se inculpatului Truică R[…] pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1968.

În temeiul art. 88 alin. (1) din Codul penal din 1968 s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului Truică R[…] durata măsurilor preventive privative de libertate (reţinere şi arest la domiciliu), de la 09.12.2015 la 21.06.2016, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul Truică R[…] pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 (forma în vigoare la data faptelor), cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 3 de la încadrarea în drept).

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 26 din Codul penal din 1968 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 din Codul penal din 1968 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 2481 din Codul penal din 1968 şi 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (6) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal faţă de acelaşi inculpat pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută art. 255 alin. 1 din Codul penal din 1968 rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

  1. În temeiul art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptelor), cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] P[…] la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă.

În temeiul art. 861 şi art. 862 din Codul penal din 1968 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului Al României […], pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1968 s-a aplicat inculpatului Al României P[…] pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1968 s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 863 alin. 1 din Codul penal din 1968 s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din Codul penal din 1968, potrivit cărora săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare sau neîndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare atrage revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea în întregime a pedepsei.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut în data de 11.12.2015 şi arestat la domiciliu de la 12.12.2015 până la 21.06.2016, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul Al României P[…] Philippe pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 26 din Codul penal din 1968 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 din Codul penal din 1968 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 2481 din Codul penal din 1968 şi 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 257 alin. 1 din Codul penal din 1968 raportat la art. 711 alin. 2 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnată inculpata S.C. RECIPL[…] S.R.L. la o pedeapsă de 200000 de lei amendă penală, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În baza art. 495 alin. 6 Cod procedură penală, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, o copie de pe dispozitivul hotărârii se va comunica Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitată inculpata S.C. RECIPL[…] S.R.L. pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002 a fost condamnată inculpata P[…] NELA la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor.

În temeiul art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei P[…] Nela, pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata condamnată va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. a) Cod penal s-a impus inculpatei condamnate obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpata condamnată P[…] Nela va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, stabilind că instituţiile din comunitate în care aceasta poate presta muncă sunt […] Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Sector 4, București și Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare București.

În baza art. 404 al 2 Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea  suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitată inculpata P[…] Nela pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 31 alin. 2 din Codul penal din 1968 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul CHIRIAC […] la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de participaţie improprie la spălarea banilor.

În temeiul art. 861 şi art. 862 din Codul penal din 1968 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului CHIRIAC […], pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1968 s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1968 s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 863 alin. 1 din Codul penal din 1968 s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 raportat la art. 83 şi art. 84 din Codul penal din 1968, potrivit cărora săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare sau neîndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare atrage revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea în întregime a pedepsei.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut în data de 02.03.2016 şi arestat la domiciliu de la 03.03.2016 până la 14.03.2016, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul Chiriac T[…] pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul ROȘU […] pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul TAL S[…] pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul […] STEINMETZ pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul […] AGAVI pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal –  în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  2. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul ANDRONIC […] pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul MARCOVICI […] pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul MATEESCU […] prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

  1. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitată inculpata GHEORGHIŢĂ […]A pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.
  2. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul SIN G[…] pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.
  3. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitată inculpata DICU […] T[…] pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.
  4. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul STOIAN I[…] pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.
  5. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul MUŞAT […] pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  6. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul DIMA […] pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  7. 1 În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul JECU […] pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  8. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitată inculpata P[…] C[…] pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  9. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul O[…] G[…] pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  10. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul DELCEA […] pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
  11. În temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală a fost achitat inculpatul GOS[…] […] pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin.1 Cod penal.

În temeiul art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 din Codul penal din 1968 şi art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

– terenul de 67393 m.p. înscris în Cartea funciară nr. 104[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]70) Snagov, nr. cadastral 5[…]/4/2, aflat în proprietatea inculpatei S.C. RECIPL[…] S.R.L.

– terenul de 110682 m.p., înscris în Cartea funciară nr. […]373 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]) Snagov, nr. cadastral […]0/4, aflat în proprietatea inculpatei S.C. RECIPL[…] S.R.L.

– terenul de 68300 m.p. (68344 măsurat), înscris în Cartea funciară nr. […]78 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 71[…] Snagov), nr. cadastral […], aflat în proprietatea inculpatei S.C. RECIPL[…] S.R.L.

– terenul de 1271[…] m.p. (127718 măsurat) înscris în Cartea funciară nr. […]6 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]7), nr. cadastral […]41/2/2, aflat în proprietatea inculpatei S.C. RECIPL[…] S.R.L.

În temeiul art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 din Codul penal din 1968 şi art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 s-a dispus confiscarea specială de la inculpata SC RECIPL[…] S.R.L. a echivalentului în bani al terenului de 23783 m.p., înstrăinat de S.C. RECIPL[…] S.R.L. către S.C. HERCULES […] S.R.L., în valoare de 8.347.833 de euro.

În temeiul art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 din Codul penal din 1968 şi art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul Truică […] R a echivalentului în bani al următoarelor bunuri:

– terenul de 75400 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…]4 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7[…]6 Snagov), nr. cadastral […]3/2, în valoare de 41281,5 euro.

– terenul de 14000 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]5 Snagov), nr. cadastral […]7, în valoare de 7665 euro

– terenul de 9300 m.p., înscris în Cartea funciară nr. […]22 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7[…] Snagov), nr. cadastral 5808, în valoare de 5091,75 euro

– terenul de 10000 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]6) Snagov, nr. cadastral […]0/1, în valoare de 4835 euro

– terenurile în suprafaţă totală de 32573 m.p., înscrise cu numerele cadastrale 5[…]/1, 5[…]/3, 5[…]/5, 5[…]/6, 5[…]/7, în valoare de 15749,04 euro

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul Al României P[…] Philippe a sumei de 4000000 de euro.

În temeiul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 (art. 33 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii) raportat la art. 118 lit. e) din Codul penal din 1968, s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

– terenul de 6534 m.p., înscris în Cartea Funciară nr. 102687 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7440) Snagov, nr. cadastral 5[…]/2, aflat în proprietatea scriptică a SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL

– terenul de 43459 m.p., înscris în Cartea funciară iniţială 7447 Snagov şi dezmembrat ulterior în 43 de parcele cu numerele cadastrale […]0/2/1-[…]0/2/43, aflat în proprietatea scriptică a SC MERCURE […] INTERNATIONAL  SRL

– terenul de 28799 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 102714 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7448) Snagov, nr. cadastral […]0/3, aflat în proprietatea scriptică a SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL

În temeiul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 (art. 33 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii) raportat la art. 118 lit. e) din Codul penal din 1968, s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul Chiriac […] a sumei de 45000 de euro.

În temeiul art. 25 alin. (5) Cod procedură penală, au fost lăsate nesoluţionate acţiunile civile formulate în procesul penal de părțile civile Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, Ministerul Finanţelor Publice şi R.N.P. ROMS[…].

În temeiul art. 397 Cod procedură penală s-au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză asupra bunurilor aparţinând următoarelor persoane:

– Truică R[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 12.02.2016, 1.03.2016, 07.04.2016, 11.03.2016, 27.01.2016, 25.03.2016 (cu excepţia măsurilor asigurătorii instituite asupra terenurilor de 75400 m.p., de 9300 m.p. şi de 14000 m.p., menţionate mai sus), până la concurenţa sumei de 74622,29 euro.

– Al României P[…] Philippe, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 01.03.2016, 11.03.206, până la concurenţa sumei de 4000000 de euro.

– SC RECIPL[…] SRL, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015 şi 02.03.2016 asupra bunurilor imobile, iar în ce priveşte măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa din 08.12.2015 asupra conturilor societăţii, aceasta se menţine până la concurenţa sumei de 8.347.833 de euro.

– Chiriac T[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 01.03.2016, 25.03.2016, 02.03.2016 şi 10.05.2016, până la concurenţa sumei de 45000 de euro.

– SC MERCURE […] SRL, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţa procurorului din data de 04.03.2016.

          În temeiul art. 397 Cod procedură penală s-au ridicat în totalitate măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză asupra bunurilor următorilor inculpaţi:

– Roșu […], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 12.02.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016

– Andronic D[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 27.01.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016.

– Marcovici […] […], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 08.12.2015 şi 11.03.2016

– M[…] LC, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 08.12.2015 şi 27.01.2016

– P[…] Nela, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01.03.2016, 11.03.2016, 25.03.2016

– M[…] A […], măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa procurorului din data de 01.03.2016.

– Dima […], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01.03.2016, 02.03.2016 şi 25.03.2016.

– Jecu […], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01.03.2016, 02.03.2016 şi 25.03.2016.

În temeiul art. 397 Cod procedură penală s-au ridicat măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele procurorului din 12.02.2016 şi 01.03.2016 asupra următoarelor bunuri, deţinute în devălmăşie de inculpatul Truică R[…] şi Truică Irina:

– terenul de 75400 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…]4 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7[…]6 Snagov), nr. cadastral […]3/2

– terenul de 9300 m.p., înscris în Cartea funciară nr. […]22 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7[…] Snagov), nr. cadastral 5808 şi

– terenul de 14000 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]5 Snagov), nr. cadastral […]7.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală au fost obligaţi inculpaţii Truică R[…] la plata sumei de 55300 lei, Al României P[…] Philippe la plata sumei de 55300 lei, SC RECIPL[…] SRL la plata sumei de 55300 lei, P[…] Nela la plata sumei de 15300 lei şi Chiriac T[…] la plata sumei de 7300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 276 alin. 5 Cod procedură penală a fost respinsă cererea inculpatului MATEESCU […] de acordare a cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 272 Cod procedură penală onorariile avocaţilor din oficiu desemnaţi pentru inculpaţii TRUICĂ R[…],   ROȘU […], TAL S[…], […] STEINMETZ, […] AGAVI,  ANDRONIC DAN C[…], MARCOVICI […] […],  M[…] L, SC RECIPL[…] SRL, AL ROMÂNIEI P[…], GHEORGHIŢĂ […]A, SIN G[…], DICU […] T[…],  STOIAN […], P[…] NELA, MUŞAT APOST[…], DIMA N[…], JECU […], POPA C[…], OLTEANU G[…], DELCEA V[…], CHIRIAC […],  în cuantum de câte 520 lei pentru fiecare, vor fi înaintate din fondurile Ministerului Justiţiei.

I. Prima instanţă a reţinut că acuzaţiile reţinute în rechizitoriu vizează fapte comise în perioada 2006-2013, în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, respectiv Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, bunuri care, în opinia parchetului, au fost revendicate fără drept de către inculpatul AL […] P[…] PHILIPPE.

1. Referitor la infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, reţinute în sarcina inculpaţilor TRUICĂ R[…], P[…] PHILIPE AL ROMÂNIEI, ROȘU […], TAL S[…], STEINMETZ […], ANDRONIC […], MARCOVICI M[…], […] AGAVI şi MAT[…] L C, parchetul a arătat următoarele:

În anul 2005, în ansamblul preocupărilor inculpatului P[…] PHILIPE AL ROMÂNIEI de retrocedare a bunurilor care au aparţinut fostului Rege Carol al II-lea, bunicul său, fiind nemulțumit de stadiul soluţionării cererilor şi de demersurile făcute de avocaţi sau mandatari, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE a cunoscut-o pe inculpata […] NELA (cercetată în prezenta cauză în legătură cu retrocedarea bunului Pădurea Snagov), care i-a fost prezentată ca o persoană cu multe relaţii şi, implicit cu influenţă, care s-a oferit să-i acorde sprijin în demersurile de identificare şi recuperare a bunurilor preluate abuziv, în schimbul unei cote din dreptul de proprietate al bunurilor obţinute.

La data de 30.10.2005 s-a încheiat între inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] şi SC ILK[…] […] SRL, reprezentată de P[…] NELA, contractul de mandat prin care societatea se obliga să acorde asistenţă de specialitate în procedurile de restituire. În schimb inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] se obliga să-i plătească mandatarei un procent variabil din suma obţinută din vânzarea bunurilor imobile sau cota parte în natură din bunurile imobile. Ulterior a fost încheiat un alt contract de mandat si asistenţă de specialitate între aceleaşi părţi şi având acelaşi obiect, autentificat de notarul public prin încheierea nr. 5 din 13.01.2006, iar plata mandatului a fost stabilită la valoarea de 30% din preţul de vânzare a bunului recuperat. Acest contract a fost modificat prin două acte adiţionale, iar în baza lui s-au încheiat apoi antecontracte de vânzare-cumpărare a unor părţi din bunurile solicitate la retrocedare, corespunzătoare acestui procent de 30%.

Nereuşind să obţină banii pretinşi de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (care avea la acel moment venituri modeste, constând într-o rentă lăsată de tatăl său) şi dorind la rândul ei să obţină bani, profitând de contractul mandat avut, inculpata P[…] NELA a căutat persoane cunoscute în domeniul imobiliar care să cumpere „afacerea”. Fiind presată de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi simţindu-se depăşită de „dificultăţile” de rezolvare, deşi avea numeroşi prieteni în lumea politică, i-a comunicat acestuia că pentru obţinerea bunurilor are nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, context în care i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul T[…] R[…], pe care i l-a prezentat ca fiind o persoană cu importanţă în România, consilier al lui Adrian Năstase.

Pe de o parte inculpatul P[…] PHILIPE AL ROMÂNIEI a cumpărat influenţa pe care inculpatul TRUICĂ R […] o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice deţinătoare a celor două proprietăţi. Pe de altă parte, inculpatul TRUICĂ […] a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat constituind un grup infracţional, aşa cum vom arăta în continuare, hotărând împreună cu aceştia să se implice în realizarea demersului infracţional, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care P[…] P[…] AL ROMÂNIEI le revendica în mod nelegal.

Astfel, se arată că, începând cu luna noiembrie 2006, inculpații TRUICĂ R[…] (fost consilier la cancelaria primului ministru până în 2004, cunoscut conform datelor publice ca o persoană cu influență la nivelul autorităților publice, chiar și după ce a fost eliberat din funcția publică), ROȘU […] (avocat al Casei de avocatură Ţuca, Z[…] şi Asociaţii, s-a implicat activ în demersurile de încheiere contracte, transmitere notificări, conform celor convenite cu TRUICĂ R[…]), TAL S[…] (sub pretextul activităților de consultanță politică derulate prin firma Media Polical Comunication SRL a făcut mai multe activități de lobby în România), […] STEINMETZ (cel care a condus legăturile infracționale ale grupului organizat din afara țării, rar prezent în România, a asigurat mare parte din banii care au fost necesari pentru a fi avansați în cadrul proiectului infracțional ce formează obiectul prezentei analize) şi S[…] SHEVEZ (fost consilier al unui premier israelian, consultant politic și colaborator al unor firme de consultanță americane), au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.

Parchetul a mai reţinut în actul de sesizare că inculpații ANDRONIC D[…], MARCOVICI […] […], […] AGAVI şi M[…] LUCIAN au aderat ulterior la grupul infracţional: primii trei în anul 2007, ultimul în anul 2011.

Rolul inculpatului TRUICĂ […] în cadrul grupului a fost esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, persoană interesată pentru cumpărarea influenţei.

Inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a arătat pe parcursul urmăririi penale că, inculpatul Truică R[…] i-a promis că va interveni direct sau prin relaţiile pe care le are la nivelul instituţiilor deţinătoare a terenurilor solicitate pentru a obţine soluţii favorabile.

De asemenea, s-a reţinut în rechizitoriu că inculpatul TRUICĂ R[…] a acţionat ca mandatar al SC RECIPL[…] SRL în actele întocmite cu cumpărătorul de influență AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, s-a întâlnit în mod repetat cu acesta pentru a discuta stadiul demersurilor întreprinse, a negociat cu acesta în interesul grupului, a discutat cu inculpatul ROŞU […], avocat, pentru întocmirea documentelor necesare creării aparenţei de legalitate, s-a prezentat în faţa autorităţilor în numele cumpărătorului de influență, a discutat cu notari şi avocaţi pentru întocmirea de înscrisuri necesare revendicărilor, şi-a traficat influenţa în mod real şi a corupt funcţionari pentru atingerea scopului urmărit.

În ceea ce îl priveşte pe avocatul ROȘU […], parchetul susţine că rolul său a fost esenţial în activitatea grupului şi atingerea scopului urmărit, folosindu-şi profesia şi imaginea rezultată din calitatea de partener la una din firmele cunoscute de avocatură din România, a participat la discuţiile cu inculpatul AL ROMÂNIEI APUL încă de la început, s-a ocupat de demersuri de notificare la diferite instituții publice, acestea fiind absolut necesare pentru a crea aparenţa de legalitate, a încheiat actele şi împuternicirile necesare pentru atingerea scopului grupului (a redactat contractul de cesiune şi actele adiţionale, a redactat notificări şi memorii către instituţii publice deţinătoare, s-a prezentat personal la şedinţele comisiilor de retrocedare pentru determinarea membrilor acestora să adopte punctul său de vedere, a redactat contracte de vânzare-cumpărare pentru bunuri retrocedate cunoscând modul lor ilicit de dobândire).

În acest context, începând cu anul 2006, inculpatul TRUICĂ R […] i-a promis cumpărătorului de influență AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE că poate să îi recupereze averea revendicată nelegal, pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel consilier al primului ministru, serviciile unei firme de avocatură de top, prin care influenţa poate ajunge chiar la ÎCCJ, cerând în schimb o parte considerabilă din această avere, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut.

În realizarea scopului grupului, inculpatul TRUICĂ R[…] împreună cu ceilalţi membrii a grupului, TAL S[…], S[…] SHEVEZ, […] “BENNY” STEINMETZ, […] AGAVI, MARCOVICI M[…] […], ANDRONIC D[…] C[…], M[…] LUCIAN C[…] şi ROȘU […] şi cumpărătorul de influenţă AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE au ascuns natura ilicită a înţelegerii prin contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, încheiate între cumpărătorul de influenţă şi societatea comercială RECIPL[…] reprezentată de TRUICĂ R […].

Societatea RECIPL[…] LIMITED a fost înfiinţată în 19 septembrie 2005, cele 5.000 de părţi sociale fiind deţinute de: RIVERSIDE REAL ESTATE CORP. (înregistrată în Insulele Virgine Britanice), controlată de […] STEINMETZ – 4390 părţi sociale, reprezentând 87,8%, TRUICĂ R[…] – 390 părţi sociale, reprezentând 7,8 % şi STG VEN[…] LTD (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) – 220 părţi sociale, reprezentând 4,4%. Ulterior, la propunerea lui R[…] TRUICĂ, martorul Dimofte R[…] a cumpărat 7,8 % din părţile sociale, prin intermediul unei firme înregistrată în Cipru, respectiv DOORBEL […] LTD.

Pentru a ascunde natura infracţională a înţelegerii, negociată de TRUICĂ R[…] în numele asociaţilor săi, la data de 01.11.2006, la societatea de avocatură Ţuca, Z[…] şi Asociaţii, se încheie un contract de cesiune drepturi, aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între inculpatul P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul TRUICĂ R[…].

În concret, acest contract redactat de inculpatul ROȘU […], prevede că AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPE în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care „Ferma Băneasa” – punctul 1.5 din contract, teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov – punctul 1.18). RECIPL[…] SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. De asemenea, RECIPL[…] SRL se obligă la plata unui avans în sumă de 4 milI[…]e euro, din care 1 milion euro la semnarea contractului, şi apoi la plata a 20% din preţul obţinut din valorificarea fiecărui imobil care va fi retrocedat. Pentru 5 imobile, identificate în Anexa 2, RECIPL[…] SRL urma să plătească 50% din valoarea acestora inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] P[…]. Pentru imobilul „Ferma Băneasa” cotele stabilite sunt de 20% pentru P[…] AL ROMÂNIEI şi 80% pentru RECIPL[…] SRL.

La datele de 20.03.2007, 04.04.2007 şi 04.10.2007 se încheie acte aditionale la contractul initial, redactate de acelaşi inculpat […] ROŞU M, prin care sunt adăugate alte imobile pretinse de P[…] AL R[…], pentru care cota cedată către RECIPL[…] SRL variază între 50% şi 64% din valoarea imobilelor, fiecare dintre acestea reprezentând acte materiale ale aceleaşi infracţiuni de spălare a banilor în condiţiile în care au fost încheiate pentru a disimula adevărata natură a înţelegerii dintre părţi, respectiv trafic/cumpărarea de influenţă avută de TRUICĂ R[…] personal şi prin asociaţii lui în administraţie şi justiţie la cel mai înalt nivel. Actele adiţionale au fost semnate pentru RECIPL[…] SRL de inculpatul R[…] TRUICĂ ca mandatar.

Parchetul arată în actul de sesizare că această activitate de traficare a influenţei a continuat apoi şi pe parcursul anilor 2007-2013, în condiţiile în care dobândirea bunurilor revendicare a presupus derularea unor proceduri în timp, membrii grupului promiţându-i lui AL ROMÂNIEI P[…] în toată această perioadă că au influenţa necesară pentru obţinerea în final a bunurilor.

În prima parte a perioadei, anii 2007-2009, legătura membrilor grupului cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a fost ţinută în principal de inculpatul TRUICĂ R[…], întâlnirile repetate având loc în principal în biroul inculpatului ROȘU […] de la firma de avocaţi, de fiecare dată inculpatul AL […] P[…] PHILIPPE primind asigurări că s-a acţionat pentru dobândirea bunurilor şi, în cel mai scurt timp, îşi va primi banii pentru cel mai important dintre imobilele revendicate, fosta fermă Băneasa şi de asemenea că trebuie să aibă răbdare, întrucât numai prin influenţa membrilor grupului poate să obţină banii.

Dacă în primă fază demersurile efective ale grupului infracțional pentru obţinerea bunurilor au fost întreprinse de R[…] TRUICĂ şi ROȘU […], ulterior, profitând de prezenţa sa cu regularitate în România, urmare a unui contract de consultanţă avut cu PNL pentru alegerile din anul 2008, inculpatul TAL S[…] s-a implicat în mod direct în aceste demersuri, cu atât mai mult cu cât din această postură a putut să pretindă faţă de inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI că are influenţă inclusiv la nivelul primului-ministru de la acea dată, preşedinte PNL.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul […] STEINMETZ, parchetul susţine că din convorbirile telefonice purtate în perioada 2007-2008 interceptate în cauză în baza mandatelor de siguranţă naţională, rezultă că a fost implicat în mod activ în activitatea grupului infracțional, a fost informat în permanenţă, susţinând activitatea de traficarea influenţei şi aprobând săvârşirea unor fapte de certe de corupţie (mituirea funcţionarilor publici), iar acţiunile inculpaţilor TRUICĂ, ROŞU şi S[…] au fost întreprinse după consultarea sa prealabilă.

Parchetul arată că începând cu anul 2007 la grupul infracțional constituit au aderat inculpaţii MARCO[…] M[…] […], ANDRONIC D[…] C[…] ŞI […] AGAVI. Aderarea şi activitatea acestora în cadrul grupului infracțional a fost determinată de interesele membrilor acestuia sau de necesitatea de a dovedi inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE influenţa pretinsă în lumea politică şi media, aceștia susţinând apoi constant activitatea de traficare a influenţei desfăşurată de TRUICĂ R[…] şi TAL S[…].

Inculpatul MARC[…] M[…] […] a aderat la grupul infracţional constituit din inculpaţii TRUICĂ R[…], TAL S[…], […] STEINMETZ , ROŞU […] ŞI S[…] SHEVES în anul 2007, fiind „omul lui Tal”, persoana cu care se discuta în lipsa acestuia sau care transmitea dispoziţiile inculpatului TAL S[…]. Fiind consilier al primului ministru, a contribuit la întărirea convingerii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] în influenţa reală a grupului în lumea politică.

Pentru a întări convingerea în reuşita acestui demers inculpații R[…] TRUICĂ ŞI TAL S[…] au menţionat în discuţii numele inculpatului A[…] DAN C[…] ca fiind persona prin intermediul căreia vor controla presa. În acest context, se susţine că inculpatul A[…] DAN C[…] a aderat la grupul infracţional în anul 2007 şi i-a fost prezentat lui P[…] AL ROMÂNIEI ca o persoană influentă în lumea media, dar şi în lumea politică, fiind consultant responsabil de campania electorală a primului ministru.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul […] AGAVI, acesta a fost reprezentantul BSG Grup în România, ocupându-se în mod direct de […]iţiile imobiliare ale lui […] STEINMETZ în România, iar începând cu anul 2007 a acţionat în cadrul grupului reprezentând interesele acestuia. Din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă nu doar legătura cu inculpatul […] STEINMETZ, ci şi faptul că […] AGAVI a desfăşurat activităţi în coordonarea lui TAL S[…], confirmând astfel o dată în plus legătura existentă între toţi membrii grupului.

Prin activitate infracțională desfăşurată apoi, prin comiterea de infracţiuni de corupţie, s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a Fermei Regale Băneasa, prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro, sume care reprezintă totodată folos necuvenit pentru AL R[…] P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

Ulterior, după dobândirea bunurilor acestea au fost transferate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE prin contracte de vânzare cumpărare către RECIPL[…] SRL, disimulându-se astfel natura ilicită a provenienţei.

Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3512/15.10.2007, autentificat de notarul public, întreaga suprafaţă de 46,75 ha din Pădurea Snagov (dezmembrată în 6 loturi, în suprafeţe de 76.400 mp, 14.000 mp, 9.300 mp, 106.500 mp, 193.000 mp şi 68.300 mp) este vândută de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE către SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul TRUICĂ R[…], preţul vânzării fiind mult subevaluat, respectiv 500.000 Euro.

În ceea ce priveşte Ferma Regală Băneasa, la data de 15.01.2009 se încheie şi contractul de vânzare-cumpărare între AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPE şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de S[…] Horemans, obiectul fiind întregul teren, toate cele trei loturi dezmembrate cu o zi înainte, preţul trecut în contract fiind de 3.216.000 lei. Contractul a fost întocmit de avocatul M[…] Răzvan şi a fost autentificat prin încheierea nr. 5 a notarului. În aceeaşi zi, 15.01.2009, SC RECIPL[…] SRL vinde două din cele trei loturi proaspăt dobândite, respectiv lotul de 5.583 mp şi cel de 18.200 mp, în favoarea SC HERCULES […] SA, pentru preţul de 530.000 de euro.

Transferul acestor bunuri în proprietatea SC RECIPL[…] SRL, prin cele două contracte menţionate, reprezintă modalitatea în care s-a plătit preţul traficului de influenţă săvârşit pentru retrocedarea acestora şi totodată s-a realizat şi operaţiunea de „spălare” a lui.

Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa după obţinerea prin mijloace infracţionale au fost introduse de inculpatul Truică R[…], cu sprijinul avocatului Roșu […] şi împreună cu ceilalţi membrii ai grupului într–un circuit succesiv fictiv de dezmembrări, alipiri, vânzări – cumpărări, în scopul ascunderii provenienței ilegale a acestor imobile.

Se precizează în actul de sesizare că inculpata RECIPL[…] SRL nu a încasat vreun preţ din vânzările ulterioare ale unor loturi din terenurile de la Snagov şi Băneasa, fapt care rezultă atât din declarațiile date în cauză cât şi din documentele contabile. Cercetările au stabilit însă că terenurile achiziționate prin intermediari au fost ulterior folosite de inculpatul TRUICĂ R[…] pentru a obţine în mod nelegal importante sume de bani prin credite bancare (activitate infracțională care face obiectul dosarului 659/P/2015 al DNA – Secţia a II –a).

După realizarea acestor transferuri de bunuri, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE nu a primit procente din vânzările ulterioare (respectiv 20% din Băneasa şi 50% din Snagov), aşa cum se stabilise potrivit contractului de cesiune, ceea ce l-a nemulţumit, solicitându-i explicaţii inculpatului T[…] R[…], care i-a precizat cumpărătorului de influenţă şi soţiei acestuia, suspecta A României Lia, că s-au cheltuit sume mari de bani pentru recuperarea acestor bunuri.

În anul 2010, pe fondul unor conflicte între membrii grupului infracţional, TR[…] R[…] şi-a cedat părţile sociale deţinute în RECIPL[…] LTD către compania inculpatului STEINMETZ […], astfel că începând cu anul 2013 cele 5.000 de părţi sociale sunt deţinute de trei societăţi offshore, respectiv: RIVERSIDE REAL ESTATE CORP (înregistrată în Insulele Virgine Britanice, controlată de inculpatul BENNY STEINMETZ) – 4390 părţi sociale, DOORBEL […] LTD (înregistrată în Cipru, controlată de martorul DIMOFTE R[…]) – 390 părţi sociale şi STG VEN[…] LTD (înregistrată în Insulele Virgine Britanice, controlată de inculpaţii TAL S[…] şi S[…] SHEVEZ) – 220 părţi sociale.

Tot începând cu anul 2010 rolul inculpatului MARCOVICI M[…] […] în cadrul grupului a sporit, fiind desemnat administrator al inculpatei RECIPL[…] SRL, dar şi împuternicit al offshore-ului din Cipru, RECIPL[…] LTD, preluând rolul inculpatului TRUICĂ R[…] în relaţia cu cumpărătorul de influenţă. În această calitate a purtat discuţii în mod direct cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…], pentru a-i menţine acestuia convingerea că doar prin influenţa grupului va putea obţine bunurile revendicate şi promiţându-i că îşi va primi banii conform cesiunii.

Se mai arată în rechizitoriu că, urmare a întâlnirilor şi discuţiilor purtate, membrii grupului infracţional, respectiv TAL S[…], ROȘU […], MARCOVICI M[…] […], […] AGAVI şi ANDRONIC DAN C[…], au reuşit să-l convingă încă o dată pe inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE de influenţa avută pentru dobândirea bunurilor pretinse, astfel că acesta a acceptat să încheie o nouă „înţelegere” cu inculpata RECIPL[…] SRL, parte fiind de această dată şi LOT […].

„Înţelegerea” a fost autentificată de notarul public Costescu N[…] Dragoş la data de 13.04.2011, reprezentând un act adiţional la contractul de cesiune de drepturi din noiembrie 2006, iar inculpata RECIPL[…] SRL a fost reprezentată de inculpatul MARCOV[…] M[…] […].

La data de 23.06.2011 se încheie actul adiţional nr. 1 la „Înţelegere”, semnat pentru RECIPL[…] SRL de inculpatul MARCOV[…] M[…] […], act care a fost autentificat de notarul public la aceeaşi dată. Prin acest act se modifică unele clauze din „Înţelegere”, printre care şi cele privind transferul ulterior a unor păţi din bunurile recuperate (20% Băneasa şi 50% din Snagov către inculpatul AL ROMÂNIEI P[…]).

Se mai arată că în decembrie 2011, din grupul infracţional făcea deja parte şi inculpatul MATEESCU LC. Aderarea acestuia la grup se datorează faptului că inculpaţii MARCOVICI […] M[…] ŞI ANDRON[…] DAN C[…] nu au putut să suplinească rolul lui TRUICĂ R[…] în relaţia cu AL ROMÂNIEI şi soţia sa, nereuşind „să-i ţină ocupaţi”, astfel că inculpatul TAL S[…] i-a cerut lui ANDRONIC să găsească o persoană care să se ocupe de această activitate.

În acest fel la grupul infracțional a aderat inculpatul MATEESCU L[…] C[…], fiind prezentat inculpatului TAL S[…] de inculpaţii MARCOVICI şi ANDRONIC, la data de 18.10.2011, iar apoi, fiind acceptat de TAL S[…], acesta a acţionat apoi în cadrul grupului alături de inculpatul MARCO[…], preluând rolul inculpatului TRUICĂ în activitatea infracţională.

Din probele dosarului rezultă că până la sfârşitul anului 2013 inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI nu a obţinut alte sume importante de bani din partea grupului, sau realizarea unei înţelegeri prin care drepturile asupra bunurilor revendicate cesionate către RECIPL[…] SRL să-i reintre în patrimoniu aşa cum a dorit.

În aceste condiţii, a căutat alte persoane influente care să îl ajute în acest demers şi prin intermediul cărora să obţină în continuare bani. A apelat astfel la avocatul M[…] […], fost parlamentar şi astfel cu influenţă în lumea politică, prin intermediul căruia, în cursul anului 2014, a notificat RECIPL[…] despre faptul că înţelege să rezilieze înţelegerea avută. La cererea avocatului, martor în cauză, după ce acesta s-a întâlnit cu inculpatul TAL S[…], firma de avocaţi Ţuca, Z[…] şi Asociaţii, predă dosarele privind procedurile judiciare în derulare referitoare la bunurile pretinse, de care de la acel moment s-a ocupat noua firmă de avocaţi.

Pe fondul acestor divergenţe legate de rezilierea contractului de cesiune de drepturi litigioase, în data de 23.01.2015 şi apoi în data de 15.04.2015, AL ROMÂNIEI P[…] P[…] a formulat plângere penală, respectiv denunţ, împotriva următoarelor persoane: R[…] TRUICĂ, TAL S[…], M[…] […] MARCOVICI, […] M ROŞU, CĂLIN […] P[…] TĂRICEANU, sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă, şantaj şi înşelăciune, cu un prejudiciu evaluat la aproximativ 45 milI[…]e lei, în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra bunurilor ce au aparţinut fostei Case Regale a României, lui Carol al II-lea sau E[…] Lupescu.

  1. Referitor la infracţiunile de abuz în serviciu comise în legătură cu retrocedarea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa, în actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

Deşi nu era încă recunoscută în România hotărârea Tribunalului de la Lisabona, inculpatul P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI a demarat în nume propriu proceduri de retrocedare a unor bunuri imobile, considerându-se îndreptăţit ca moştenitor al lui Carol al II-lea, cu toate că tatăl său trăia la acel moment (M[…] Grigore Carol Al României a decedat în ianuarie 2006) şi nu l-a împuternicit în acest sens.

În ceea ce priveşte procurile la care face referire inculpatul AL ROMÂNIEI P[…], acesta a prezentat într-adevăr în original şi a depus în copie unele procuri date de tatăl său la un notar în Anglia, dar niciuna dintre acestea nu este special dată inculpatului pentru a revendica bunuri din averea fostului rege Carol al II lea (procurile depuse vizează împuterniciri doar pentru îndeplinirea formalităţilor pentru rectificarea datelor de […]e civilă şi pentru stabilirea cetăţeniei – procuri din 22.02.1991, 29.04.1998 şi 10.12.2003). Că este aşa, o confirmă chiar conduita inculpatului, acesta formulând notificările în nume propriu nu ca mandatar al tatălui său, în notificările depuse fiind menţionat contractul de vânzare de drepturi succesorale încheiat de inculpat cu Monique U[…] şi nu faptul că cere bunurile fiind împuternicit pentru aceasta de fiul fostului Rege Carol al II lea.

În lipsa unei împuterniciri speciale date de tatăl său, pentru revendicarea unor bunuri în România, Carol M[…] Grigore manifestând în toată perioada dezinteres pentru astfel de demersuri, inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI şi-a „rezolvat” înscrisuri, aparent provenite de la E[…] Lupescu sau moştenitoarea acesteia, Monique U[…], din care să rezulte că ar fi dobândit drepturile succesorale ale acesteia asupra bunurilor moştenite în România de la Carol al II lea.

Parchetul susţine că actul de vânzare-cumpărare al drepturilor succesorale invocat şi depus de inculpat ca temei al pretenţiilor sale asupra acestor bunuri este fictiv, inculpatul având în acelaşi timp şi un act de donaţie pentru aceleaşi drepturi, asupra ambelor acte existând suspiciunea că nu ar reprezenta voinţa reală a vânzătoarei/donatarei Monique U[…]. Oricum, din actele dosarului rezultă fără dubiu că inculpatul nu a plătit o sumă de bani în schimbul drepturilor pretins transmise, actul prezentat pentru justificarea pretențiilor neputând valora astfel vânzare-cumpărare.

În ceea ce priveşte acest contract de vânzare cumpărare de drepturi succesorale, a fost autentificat prin Încheierea nr. 1489 din 02.08.2001 a BNP Irina Mois[…], la cererea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, martora Burlacu D[…] acceptând să fie mandatarul lui Monique U[…], persoană pe care nu o cunoştea. Deşi la data respectivă nu era deschisă în România succesiunea după E[…] Lupescu sau Carol al II-lea, nefiind eliberat certificat de moştenitor, notarul autentifică contractul de vânzare-cumpărare privind „bunurile lăsate şi existente pe teritoriul statului român” de E[…] Lupescu.

Ulterior, pentru a justifica calitatea lui Monique U[…] în procesul de exequatur, dar şi pentru a-şi preconstitui înscrisuri necesare revendicării bunurilor pretins a fi aparţinut lui Carol al II-lea şi E[…] Lupescu, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] cu ajutorul aceleaşi martore, Burlacu (fostă N[…]) D[…] în numele lui U[…] Monique a solicitat, la data de 23.09.2002, deschiderea succesiunii după E[…] Lupescu, deşi nu exista vreo procură specială în acest scop. La dosarul notarial nu există dovezi cu privire la existenţa/inexistenţa unor moştenitori ai acesteia, însă suspecta A României Lia a dat o declaraţie sub numele de Lia TRIFF, în care a menţionat în fals că a cunoscut-o pe E[…] Lupescu şi că aceasta nu a avut moştenitori. În această modalitate frauduloasă a fost eliberat certificatul de calitate de moştenitor nr. 8 din 21.10.2002, potrivit căruia U[…] Monique este moştenitoarea testamentară a E[…] Lupescu.

În funcţie de interesul generat de cererile de retrocedare formulate, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a deschis apoi succesiunea după Carol al II-lea, prinţul N[…] Al României, Principesa Elisabeta şi ulterior după tatăl său Carol M[…] Grigore, obţinând certificate de calitate de moştenitor, cu încălcarea normelor notariale în materie succesorală.

Astfel, potrivit certificatul de calitate de moştenitor nr. 55 din data de 26.05.2005, eliberat de notarul public Popa Carmen M[…], tatăl inculpatului, Carol M[…] Grigore al României, a fost declarat moştenitor legal al lui Carol al II-lea, nefiind însă citat în cadrul procedurii şi fostul Rege Mihai I, deşi e de notorietate faptul că acesta este fiul lui Carol al II lea. De asemenea, nu se face vorbire nici despre un alt moştenitor al lui Carol al II lea, pretins chiar de către inculpatul AL ROMÂNIEI P[…], respectiv Monique U[…], legatarul soţiei supraviețuitoare E[…] Lupescu, deşi potrivit art. 115 din Legea 36/1995 a notarilor publici, certificatul de calitate de moştenitor atestă numărul, calitatea si întinderea drepturilor tuturor moştenitorilor legali şi se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moştenitor.

Parchetul susţine că toate aceste înscrisuri, întocmite/eliberate în mod fraudulos, au fost utilizate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE pentru a-şi justifica pretenţiile în faţa autorităţilor publice deţinătoare a bunurilor revendicate.

a. Referitor la retrocedarea Pădurii Snagov, în actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

Conform declaraţiei executorului judecătoresc Stăiculescu Dumitru şi avocatei Burlacu D[…], a înscrisurilor depuse de acesta la dosar, rezultă că în data de 13 februarie 2002, prin avocat, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a depus un număr de 10 notificări, între care şi cea adresată Regiei Autonome a Pădurilor, înregistrată de executor sub nr. 555/13.02.2002, prin care, în temeiul Legii 10/2001, acesta revendică Pădurea Snagov – trunchiul Fundul Sacului, bun pretins a fi aparţinut lui Carol al II lea.

Potrivit art. 8 din Legea 10/2001, nu intră sub incidenţa acestei legi terenurile aflate în extravilanul localităţilor şi cele al căror regim este reglementat prin Legea 18/19991 şi Legea 1/2000, astfel că notificarea depusă pentru Pădurea Snagov a fost făcută cu nerespectarea legii.

Prin adresa nr. 1071 din 12.03.2002 Regia Naţională a Pădurilor – […] Silvică Bucureşti a respins cererea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE pentru următoarele motive: s-a ales în mod greşit procedura Legii 10/2001 întrucât terenurile forestiere se retrocedează potrivit procedurii prevăzute de Legea 1/2000, art. 7 şi art. 22; nu s-a făcut dovada calităţii procesuale, nu s-au depus actele de […]e civilă, dovada titlului şi a titularului de drept, titlu în baza căruia pădurea a aparţinut regelui Carol al II-lea. De asemenea, în această adresă se precizează şi faptul că pădurea se retrocedează în baza Legii 1/2000 de către comisiile constituite conform legii.

Această decizie de respingere nu a fost atacată de AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, nici în temeiul Legii 10/2001, nici în temeiul legii contenciosului administrativ, dar la un an de zile după aceea, respectiv la data de 12.03.2003, acesta depune o nouă notificare, adresată de această dată PRIMĂRIEI SNAGOV, în care se menţionează că se revine la notificarea nr. 555/13.02.2002 adresată ROMS[…].

 Notificarea este depusă prin mandatar, inculpatul GOS[…] M[…], solicitându-se de această dată doar 10,78 ha din Pădurea Snagov – Fundul Sacului, pretinsă proprietate a regelui Carol al II-lea. În notificare se menţionează că inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] este îndreptăţit la restituire întrucât acest bun a aparţinut lui Carol al II-lea, iar la moartea sa l-a moştenit E[…] Lupescu (E[…] de România) în calitate de soţie supravieţuitoare, fără însă să se ataşeze o dovadă în acest sens, respectiv că pădurea a fost expropriată de la fostul rege. Sunt ataşate totuşi la această notificare actele pe care inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI şi le-a preconstituit în vederea acestor revendicări, respectiv contractul de vânzare-cumpărare a drepturilor succesorale încheiat cu Monique U[…], certificatul de calitate de moştenitor al numitei Monique U[…] faţă de defuncta E[…] Lupescu, acte fictive sau încheiate cu nerespectarea legii.

Din cercetările efectuate şi din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că inculpatul GOS[…] M[…], fost secretar de stat în Ministerul de Interne, fost preşedinte al Clubului Dinamo, era cunoscut la momentul respectiv ca un om de afaceri influent în judeţul Ilfov, ocupându-se de retrocedări de bunuri. De asemenea, avea o relaţie apropiată cu primarul localităţii Snagov de la acea dată, martorul Biriş I[…], prin intermediul căruia a reuşit în final obţinerea frauduloasă a unuia din bunurile revendicate, respectiv suprafaţa de 10 ha de pădure.

Astfel, la o zi de la depunerea noii notificări, prin adresa nr. 4002 din 13.03.2003 a primăriei Snagov, primită sub semnătură personal de inculpatul GOS[…] M[…], se aduce la cunoştinţa inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] că cererea sa nu se poate soluţiona întrucât nu a făcut dovada clară a faptului că este îndreptăţit la retrocedare.

Sub acest pretext, la data de 06.06.2003 se înregistrează sub nr. 3387/2003 la Judecătoria Buftea acţiunea în constatare formulată de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] prin mandatar, inculpatul GOS[…] M[…], prin care se solicită ca instanţa, în temeiul art. 111 Cod procedură civilă, să constate că este îndreptăţit să beneficieze de retrocedarea terenului de 10 ha pădure cunoscut ca Pădurea Snagov – Fundul Sacului.

Prin sentinţa civilă nr. 1872 din 26.06.2003 a Judecătoriei Buftea s-a admis acţiunea formulată de inculpat prin mandatar şi s-a constatat că acesta este îndreptăţit să beneficieze de 10 ha pădure în localitatea Snagov, zona Fundul Sacului. Procesul s-a desfăşurat la primul termen de judecată, nu a fost depusă întimpinare de către pârâta primăria Snagov. Motivarea hotărârii lipseşte, judecătorul limitându-se să enumere înscrisurile depuse de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] P[…].

În ceea ce priveşte hotărârea nr. 7 din 14 ianuarie 2004 a Comisiei Județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care s-a recunoscut inculpatului dreptul de proprietate pentru 10 ha teren cu vegetaţie forestieră, în temeiul Legii 1/2000, deşi notificarea depusă fusese întemeiată pe dispoziţiile Legii 10/2001, iar hotărârea instanţei nu face vorbire de temeiul de drept al admiterii acţiunii, parchetul susţine că aceasta este nelegală, în condiţiile în care inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE a depus notificare pe Legea 10/2001 la data de 13.02.2002, dată la care termenul prevăzut de Legea 1/2000 expirase (potrivit art. 33 cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate putea fi făcută în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, respectiv 12 ianuarie 2000), nu a existat vreo şedinţă la care această contestaţie să se analizeze, referatul necesar a fi întocmit de colectivul lucru fiind redactat formal de martorul Anghelescu Dragoş la data întocmirii hotărârii din 14.01.2004.

Considerând nelegală hotărârea comisiei judeţene, Regia Naţională a Pădurilor – […] Silvică Bucureşti a acţionat în instanţă solicitând anularea acesteia, acţiune care însă a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005 a Judecătoriei Buftea, definitivă prin decizia nr. 1075/12.05.2006 a Tribunalului Bucureşti şi irevocabilă prin decizia nr. 73/22.01.2007 a Curţii de Apel Bucureşti.

La data de 19 iulie 2005 a fost adoptată Legea 247/2005, care aduce modificări Legii 1/2000, în sensul că persoanele, fizice şi juridice, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi restituite, respectiv de la 10 ha la 50 ha, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Nemulţumit de rezultatele obţinute de mandatarii pe care i-a avut anterior, văzând oportunitatea deschisă de intrarea în vigoare a noii legi pentru a revendica bunuri pentru care i se respinsese cererea depusă, ştiind că nu are drept să obţină bunurile, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] s-a orientat pentru a găsi alte persoane prin influenţa cărora, mai ales politică, să obţină în sfârşit sume de bani.

În acest context inculpatul a perfectat o înţelegere (contract de consultanţă) cu inculpata P[…] NELA, care a promis că are influenţa necesară, mai ales la nivelul judeţului Ilfov, pentru a obţine bunurile pretinse. Astfel, P[…] NELA depune cerere pentru retrocedarea Pădurii Snagov, apelând pentru aceasta la martorul Dumitrescu M[…], avocat, care se ocupa de intermedieri în domeniul imobiliar.

În aceste condiţii, la data de 06.09.2005 a fost înregistrată la Primăria Snagov, sub nr. 11923, cererea formulată de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE prin care acesta a solicitat în temeiul Legii 247/2005 terenul în suprafaţă de 46 ha în localitatea Ghermăneşti com. Snagov. La data de 01.11.2005 s-a înregistrat la Primăria Snagov sub nr. 15056 cererea aceluiaşi inculpat, formulată prin acelaşi mandatar Dumitrescu M[…], de revenire la notificarea privind restituirea a 47 ha pădure, de această dată fiind indicat amplasamentul din localitatea Snagov, zona Fundul Sacului.

Deşi inculpaţii MUŞAT […] şi DIMA NIC[…], primarul, respectiv secretarul localităţii Snagov, au solicitat în mod expres prin adresa nr. 15056 din 14.12.2005 depunerea titlului (legii) în baza căruia pădurea Snagov a intrat în proprietatea lui Carol al II-lea, iar Ocolul Silvic Snagov, prin adresa din 24.02.2006, a solicitat documente suplimentare privitoare la titlul lui Carol al II-lea şi dovada exproprierii de la acesta, acte care nu s-au depus la dosarul administrativ de către inculpata P[…] NELA (pentru simplul motiv că ele nu există), la data de 09.03.2006 se întocmeşte procesul verbal al comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov, potrivit căruia s-a constatat că inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] îndeplineşte condiţiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru 46,78 ha teren forestier.

Atât procesul verbal, cât şi anexa 37 au fost semnate de primarul MUŞAT APOST[…] şi de secretarul D[…] NIC[…] şi au fost înaintate apoi spre validare comisiei judeţene.

Parchetul arată că din probele administrate (declarații inculpaţi, martori, înscrisuri, raport de constatare) rezultă faptul că acţiunea abuzivă a primarului localităţii Snagov, inculpatul MUŞAT APOST[…] şi a secretarului localităţii, inculpatul DIMA NIC[…], a fost determinată de intervenţia inculpatei P[…] NELA, cu care primul avea o relaţie apropiată.

În ceea ce priveşte modul concret de lucru la comisia judeţeană Ilfov, din declaraţiile date în cauză a rezultat că cererile cu care era sesizată prefectura erau repartizate de prefect şefului colectivului de lucru, martorul Ţipluică M[…], care le repartiza apoi unui inspector din cadrul colectivului, în funcţie de localităţile arondate acestuia. Inspectorul analiza cererea şi întocmea un referat, care era discutat şi aprobat de şeful colectivului de lucru, iar apoi dosarul era introdus pe ordinea de zi a comisiei, pentru aprobare. Anterior şedinţei propriu-zise a comisiei, toate cererile erau discutate de şeful colectivului, Ţipluică M[…], cu prefectul Jecu N[…], subprefectul Popa C[…] şi şeful compartimentului juridic Olteanu G[…], dar şi cu subprefectul Delcea V[…].

Deşi s-a invocat şi dezbătut faptul că terenul respectiv nu a fost expropriat de la Carol al II-lea, nefiind menţionat în Decretul 38 din 1948 şi deşi s-a învederat că anterior s-au retrocedat 10 ha din acest teren, comisia judeţeană în componența JECU N[…] – prefect, preşedinte al comisiei, POPA C[…] – subprefect, secretar al comisiei, DELCEA V[…] – subprefect, OLTEANU G[…] – jurist prefectură, G[…] RUXANDRA – director OCPI, ZOLTAN NAGY BEGE – ADS, Petrişor Teodor pentru I[…]oveci Elie N[…] – director ANIF, CISMARU N[…] – vicepreşedinte CJ Ilfov, CUCU […] – delegat […] Silvică, BĂNCILĂ F[…] – delegat ITRSV, BURLACU V[…] – SNTR Propact a aprobat cu majoritate de voturi propunerea comisiei locale, validând anexa 37. Din cei prezenţi s-a opus doar reprezentantul Direcţiei Silvice, martorul Cucu […], cum rezultă din declaraţia acestuia şi raportul întocmit după şedinţă, dar şi din declaraţie inculpatului JECU N[…].

Parchetul arată că, în realitate, din probele dosarului a rezultat că validarea de către comisia judeţeană cu încălcarea normelor legale s-a făcut urmare a intervenţiei inculpatei P[…] Nela, recomandată funcţionarilor din prefectură de senatorul Cristache Rădulescu, şeful filialei judeţene Ilfov a PDL, partid aflat la guvernare la acel moment. Din declarațiile martorilor şi inculpaţilor audiaţi a rezultat că Rădulescu Cristache venea frecvent în Prefectura Ilfov la prefectul JECU N[…] şi subprefectul DELCEA V[…], se implica în activitatea acestora, iar din poziţia avută în cadrul partidului avea puterea de a influenţa numirea unei persoane în astfel de funcţii sau, dimpotrivă, demiterea.

După validare, atunci când la Prefectura Ilfov a fost depusă copia deciziei 1/1941 a ICCJ fiind solicitată anularea hotărârii, inculpatul OLTEANU G[…] împreună cu inculpatul JECU N[…] au solicitat printr-o adresă Direcţiei Silvice să depună originalul, deşi avea aplicată ştampila „executat la Arhivele Naţionale” şi prin urmare nu se putea înfăţişa originalul. În plus toate înscrisurile din dosarul lui AL ROMÂNIEI P[…] erau în copie, fără să se ceară originalele.

Prin hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006 comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a hotărât validarea anexei 37, recunoscându-i astfel lui AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE un drept de proprietate în calitate de moştenitor al lui Carol al II-lea pentru 46,78 ha teren cu vegetaţie forestieră situat în localitatea Snagov. Hotărârea a fost semnată pentru prefectul N[…] JECU de inculpatul DELCEA V[…], subprefect şi inculpata POPA C[…].

După emiterea hotărârii de validare s-a acţionat apoi pentru punerea efectivă în posesie, demersurile în acest sens fiind făcute pe de o parte de inculpata NELA P[…], cu sprijinul primarului MUŞAT APOST[…], iar pe de altă parte de inculpatul TRUICĂ R[…], care a apelat la şeful Direcţiei Silvice Ilfov, Capanu George, singura instituţie care putea dispune punerea în posesie.

Prima tentativă pentru punerea în posesie a fost făcută de P[…] NELA împreună cu AL R[…] P[…] cu sprijinul primarului MUŞAT APOST[…], însă datorită opoziţiei reprezentantului Ocolului Silvic Snagov, martorul Berceanu Daniel şi a şefului Direcţiei Silvice Snagov, martorul Capanu George, acest lucru nu a fost realizat cu toate insistenţele inculpatului CHIRIAC T[…], director tehnic în cadrul Direcţiei Silvice Ilfov, un apropiat atât al primarului MUŞAT APOST[…], cât şi al inculpatului TRUICĂ […].

Pe fondul acestei opoziţii constante a Ocolului Silvic Snagov şi a Direcţiei Silvice Ilfov, fiind în imposibilitate de a obţine punerea în posesie şi fiind presată în continuare de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, inculpata P[…] NELA, simţindu-se depăşită de „dificultăţile” de rezolvare, deşi avea numeroşi prieteni în lumea politică, i-a comunicat acestuia că pentru obţinerea bunurilor are nevoie de „oameni mai puternici, mai bine ancoraţi politic”, context în care i-a făcut cunoştinţă cu inculpatul TRUICĂ […], pe care i l-a prezentat ca fiind o persoană cu importanţă în România, consilier al lui Adrian Năstase. Demersurile au fost preluate astfel de inculpatul R[…] TRUICĂ, prieten cu primarul din Snagov şi potrivit propriilor afirmaţii „un fel de şef pe acolo”. În plus, întrucât opoziţia venea din partea Direcţiei Silvice, inculpatul TRUICĂ R[…] a dezvoltat o relaţie cu inculpatul CHIRIAC T[…], director tehnic în cadrul Direcţiei Silvice Ilfov, prin intermediul căruia în final grupul infracțional va reuşi punerea în posesie a pădurii.

La data de 18.04.2007 şi apoi la data de 06.05.2007, inculpatul […] ROŞU, în numele inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] P[…], notifică […] Silvică Bucureşti pentru punerea în posesie, ameninţând cu acţiuni pentru angajarea răspunderii persoanelor vinovate şi plata de către acestea de despăgubiri băneşti ca urmare a comportamentului „abuziv” al ROMS[…], solicitând directorului „să intervină şi să remedieze” situaţia, toate acestea ştiind că inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] nu este persoană îndreptăţită şi pădurea nu a fost proprietatea lui Carol al II lea. În fapt, din actele de cercetare efectuate rezultă că aceste notificări au fost făcute doar pentru a-l ajuta pe inculpatul CHIRIAC T[…] să aibă justificarea pentru a ordona punerea în posesie, atunci când va putea aceasta, în locul directorului Capanu George, cunoscându-se opoziţia constantă a acestuia la retrocedarea pădurii.

Deşi decizia din 1941 a ÎCCJ era în posesia Direcţiei Silvice, pe exemplarul deţinut, predat în copie la prezentul dosar, fiind aplicată ştampila de certificare a Arhivelor Naţionale şi anterior în răspunsul dat la notificarea formulată de inculpata P[…] NELA au fost indicate pe larg motivele pentru care punerea în posesie se respinge, fără a se depune probe noi, urmare a intervenţiei inculpatului TRUICĂ R[…], la data de 26.06.2007, inculpatul CHIRIAC T[…], delegat între timp în funcţia de director, a semnat în numele Direcţiei Silvice Bucureşti adresa nr. 2850 prin care a cerut Ocolului Silvic Snagov să-l pună în posesie pe inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu o suprafaţă de 10 ha pădure în zona Fundul Sacului Snagov.

Inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a fost pus în posesie cu 9,97 ha în zona Fundul Sacului, amplasamentul fiind predat de reprezentanţii Ocolului silvic, iar ulterior s-a emis titlu de proprietate nr. 243 din 07.08.2007. Comisia de punere în posesie a fost constituită din inculpatul MUŞAT APOST[…], primarul localităţii Snagov, DIMA NIC[…] secretarul localităţii, Cucu […] – Ocolul Silvic şi Cismar M[…]escu Răzvan – specialist măsurători topografice.

Pentru suprafaţa de 36, 78 ha de teren s-a realizat punerea în posesie la data de 15.08.2007, comisia având aceeaşi componenţă, iar inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE a fost reprezentat de acelaşi avocat Ene […] din cadrul SCA Tuca, Z[…] şi Asociaţii.

Imediat după intrarea în posesie, deşi a avut cunoştinţă de decizia din anul 1941 a ÎCCJ, prefectul JECU N[…] a emis titlurile de proprietate nr. 243/07.08.2007 – pentru 10 ha şi nr. 246/31.08.2007 – pentru 36,78 ha pe numele inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE ca moştenitor al lui Carol al II-lea.

b. Referitor la infracţiunile de spălare a banilor, reţinute în sarcina inculpaţilor TR[…] R[…], CHIRIAC T[…] şi P[…] NELA în legătură cu bunul Pădurea Snagov, în actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

Inculpatul TRUICĂ R[…], prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 103/11.06.2009, încheiat cu SC RECIPL[…] SRL prin mandatar Zelig Tony Sebastian, a dobândit un teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 75.400 mp din Pădurea Snagov retrocedată. Contractul astfel încheiat reprezintă folosul necuvenit obţinut de inculpatul R[…] TRUICĂ pentru activitatea desfăşurată în cadrul grupului infracţional şi pentru atingerea scopului acestuia, conform înţelegerii prealabile avute cu membrii acestuia, reprezentând totodată modalitatea de spălare a bunului.

Urmărind să ascundă provenienţa ilicită a terenului primit la Snagov pentru activitatea desfăşurată în cadrul grupului infracţional inculpatul TRUICĂ R[…] a încheiat contractului de vânzare, preţul de 310.786 lei, respectiv 0,98 Euro/mp (la cursul BNR de 4,1977 lei/Euro din 11.06.2009), deşi în mod evident subevaluat, nu a fost achitat de acesta, după ce în prealabil Recipl[…] SRL, reprezentată de tot de inculpatul TRUICĂ R[…], a cumpărat de la AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE terenul în suprafaţă de 46, 78 ha, obţinut prin fapte de corupţie la care a contribuit în mod direct.

Trebuie subliniat faptul că şi anterior inculpatul TRUICĂ R[…], cu ştiinţa şi acordul celorlalți membrii ai grupului infracţional, a mai dobândit o suprafaţă din pădurea Snagov, fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 4144/05.12.2007, vânzător: SC RECIPL[…] SRL, prin reprezentant Şerban […] C[…]; obiectul contractului: teren cu vegetaţie forestieră înscris în amenajament silvic, în suprafaţă de 14.000 mp şi teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 9.300 mp (ambele din titlul de proprietate nr. 243/07.08.2007), preţul vânzării: 278.580 Euro, respectiv 11,96 Euro/mp.

Şi acest contract a reprezentat, ca şi contractul din 2009 arătat mai sus, modalitatea de spălare a folosului necuvenit obţinut de inculpatul R[…] TRUICĂ urmarea activităţii infracţionale desfăşurate în interesul grupului, dar, raportat la data contractului a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru această faptă de spălare a banilor.

S-a mai stabilit că prin intermediul martorilor […] M[…] şi […] Maria, inculpatul CHIRIAC T[…] a disimulat folosul necuvenit, 1000 mp teren forestier în zona Fundul Sacului, primit urmare a exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu, interpunându-i pe cei doi în transferul proprietăţii bunului. Din declarațiile martorilor audiaţi rezultă faptul că inculpatul C[…] T[…] este adevăratul proprietar al terenului achiziţionat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 517/20.02.2008, încheiat între vânzător SC RECIPL[…] SRL, prin mandatar Aparaschivei Cristian Relu şi cumpărătorii […] M[…] şi […] MARIA, pentru care nu a plătit vreo sumă de bani. Martorul […] M[…] şi soţia acestuia, martora […] Maria, au îndeplinit doar formalităţile de semnare a contractului de vânzare cumpărare, din probe rezultând că nu au avut reprezentarea naturii ilicite a tranzacţiei.

Ulterior, la solicitarea inculpatului CHIRIAC T[…], martorul […] M[…] şi soţia acestuia, […] Maria, au semnat la data de 01.04.2008 un alt contract de vânzare cumpărare, transmiţând acest teren cumpărătorului Cacenco Aurelian. De toate formalităţile s-a ocupat C[…] T[…], acesta a discutat cu cumpărătorul condiţiile şi a încasat apoi preţul, 50.000 euro, deşi în act s-a menţionat 5.000 euro. În această modalitate CHIRIAC T[…] a intrat în posesia efectivă a mitei, determinând totodată pe cei implicaţi în această tranzacţie să disimuleze, fără vinovăţie, adevărata natură a provenienţei bunului.

În ceea ce o priveşte pe inculpata NELA P[…], conform înţelegerii avute cu AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, R[…] TRUICĂ şi ceilalţi membrii ai grupului asociaţi în RECIPL[…], în schimbul activităţii de traficare a influenţei asupra funcționarilor publici implicaţi în soluţionarea cererii de retrocedare a pădurii Snagov, dar şi pentru contribuţia avută la convingerea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] pentru ca acesta să cumpere influenţa grupului infracţional, a beneficiat de importante sume de bani respectiv 2.600.000 euro plus TVA (remişi în baza unor contracte fictive de asistenţă încheiate cu RECIPL[…] SRL), precum şi de loturi de teren din pădurea Snagov reprezentând 20% din valoarea acestuia pentru care au fost încheiate următoarele contracte:

– contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/08.01.2008, vânzător: SC RECIPL[…] SRL, prin mandatar Şerban […] C[…]; cumpărător: SC ILK[…] […] SRL Bucureşti, prin asociat P[…] NELA; obiectul contractului: teren cu vegetaţie forestieră, înscris în amenajamentul silvic, în suprafaţă de 6.534 mp (din terenul în suprafaţă de 106.500 mp, titlu de proprietate nr. 246/31.08.2007) şi teren cu vegetaţie forestieră, înscris în amenajamentul silvic, în suprafaţă de 43.459 mp (din terenul în suprafaţă de 193.000 mp, titlu de proprietate nr. 246/31.08.2007), preţul total al vânzării terenului de 6.534 mp + 43.469 mp este de 199.972 Euro, respectiv 4 Euro/mp.

– contractul de vânzare-cumpărare nr. 266/21.02.2008, vânzător: SC RECIPL[…] SRL, prin mandatari Aparaschivei Cristian Relu şi Aprofirei Diana Cristina; cumpărător: SC ILK[…] […] SRL Bucureşti, prin asociat P[…] NELA; obiectul contractului: teren cu vegetaţie forestieră, înscris în amenajamentul silvic, în suprafaţă de 28.799 mp (din terenul în suprafaţă de 193.000 mp, titlu de proprietate nr. 2[…]/31.08.2007), preţul vânzării: 115.196 Euro, respectiv 4 Euro/mp.

Inculpata P[…] NELA dobândeşte astfel o suprafaţă totală de 78.792 mp, a cărui provenienţă ilicită este disimulată prin cumpărarea terenului de către SC ILK[…] […] SRL de la RECIPL[…] SRL (contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/08.01.2008 şi contractul de vânzare-cumpărare nr. […]6/21.02.2008), întregul teren fiind apoi transferat către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, drept de proprietate dobândit prin convenţie, respectiv actul constitutiv al acestei societăţi cu nr. 1459/28.09.2015, fiind adus aport la capital de SC ILK[…] […] SRL.

În aceea ce priveşte SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, din verificările efectuate în baza de date ONRC s-a stabilit că societatea a fost înfiinţată la data de 24.07.2015, la acest moment asociat unic şi administrator al acestei societăţi fiind Şerban Ana Maria Iulia (fiica lui P[…] Nela), ce figurează ca fiind asociat alături în cadrul SC ILK[…] […] SRL, deţinând o cotă de 20% din părţile sociale ale societăţii.

Transferul terenului în patrimoniul SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, societate controlată de asemenea de inculpata P[…] NELA, reprezintă modalitatea de spălare a bunului dobândit prin traficul de influenţă săvârşit de aceasta, în condiţiile în care intervine pe fondul cercetărilor, declaraţiilor şi denunţului formulat de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] în prezentul dosar, acesta făcând direct trimitere la tranzacţiile cu terenurile dezmembrate din pădurea Snagov. Transferul terenului s-a făcut în forma aportului la capitalul unei societăţi nou înfiinţate, controlată de inculpată, societate care nu a desfăşurat vreo activitate din cele pretinse (dezvoltare imobiliară utilizând fonduri europene), din verificările efectuate rezultând că nu a fost depus vreun proiect pentru obţinerea de fonduri, aşa cum pretinde inculpata.

Cele două contracte din anul 2008, încheiate între RECIPL[…] SRL şi ILK […] SRL, au reprezentat şi o modalitate de spălare a folosului necuvenit obţinut de urmarea activităţii infracţionale desfăşurate de inculpată detaliată mai sus, dar, raportat la data contractelor a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru aceste fapte de spălare a banilor. Parchetul arată că nu poate fi reţinută o singură infracţiune în formă continuată de spălare a banilor care să includă şi activitatea din anul 2015 reţinută mai sus, având în vedere intervalul mare de timp scurs între aceste tranzacţii.

c. Referitor la retrocedarea Fermei Regale Băneasa, în actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

Pentru acest bun inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE a depus la data de 13.02.2002, cu o zi înainte de împlinirea termenului prevăzut de Legea 10/2001, o notificare înregistrată sub nr. 554 la executorul judecătoresc, la care nu a ataşat niciun fel de înscris doveditor, deşi în cuprinsul acesteia se face precizarea că se depun mai multe acte, respectiv copie CI, copie testament şi copie act de vânzare drepturi succesorale.

În cadrul actelor de cercetare efectuate în cauză s-a dispus ridicarea şi ataşarea la dosar a acestei notificări, din cuprinsul căreia rezultă că inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE a revendicat imobilul în nume propriu, invocând un drept succesoral dobândit prin cumpărare de la legatara E[…] Lupescu, numita Monique U[…].

Acest imobil este menţionat expres în anexa Decretului 38/1948 ca „fostă proprietate Carol al II lea”, dar această menţiune este făcută pentru identificarea bunului şi nu echivalează cu dovada absolută că la momentul naţionalizării imobilul era în continuare proprietatea fostului rege. Aceasta cu atât mai mult cu cât actul de naţionalizare prevede că bunul este preluat de la „fostul rege Mihai şi de la membrii fostei familii regale”, iar Carol al II lea abdicase deja în 1940.

Mai mult, la abdicarea lui Carol al II-lea, în baza Decretului – Lege 3767 din 12.11.1940, întreaga averea aflată în posesia acestuia a fost inventariată şi au fost aplicate sechestre pe bunurile respective până la clarificarea situaţiei lor juridice, respectiv dacă fostul rege avea sau nu un drept valabil asupra lor, între aceste bunuri sechestrate fiind şi ferma regală Băneasa. Pe măsura clarificării situaţiei unor bunuri, Consiliul de Miniștrii a acţionat pentru întoarcerea bunurilor în proprietatea statului. Prin deciziunea nr. 1 din noiembrie 1941 a ÎCCJ au reintrat astfel în proprietatea statului 11 bunuri, restul bunurilor, pentru care din cauza războiului nu s-au finalizat demersurile pentru lămurirea situaţiei juridice şi eventual reintrarea în patrimoniul statului, au rămas sechestrate, până la momentul preluării lor de stat prin Decretul din anul 1948, împrejurare care rezultă din înscrisurile întocmite cu regularitate de către cei care aveau custodia acestor bunuri.

Chiar inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a arătat că după abdicarea şi plecarea lui Carol al II lea din România bunuri care au aparţinut acestuia au fost sechestrate de regele Mihai, astfel că la momentul naţionalizării nu au fost preluate de la Carol al II lea.

Inculpatul AL ROMÂNIE P[…] a avut cunoştinţă de toate acestea, nu doar din decizia din 1941 a ÎCCJ, depusă în procesele la care era parte, ci şi din informaţiile/înscrisurile pe care le-a căutat chiar el în arhive. Fiind însă de rea-credinţă, inculpatul (şi avocaţii acestuia) a făcut referire şi a depus autorităţilor/instituţiilor publice doar trunchiat aceste înscrisuri, fără a prezenta şi actele privind situaţia imobilului în 1948, la momentul naţionalizării. Spre exemplu, inculpatul a depus ca dovada faptului că ferma regală Băneasa a fost proprietatea lui Carol al II lea procesul-verbal de sechestru din anul 1940, precum şi acte subsecvente, dări de seamă, prin care administratorul sechestrului prezenta situaţia la zi a bunurilor sechestrate, respectiv procese le verbale din 1941 şi 1946, fără însă să depună sau să facă referire şi la procesul-verbal din 1943, în care se menţionează expres decizia din 1941 a ÎCCJ prin care o parte a ternului care compune această fermă trece în proprietatea statului (terenul obţinut prin darea în plată, la care o să facem referire pe larg în cele ce urmează).

În ce priveşte demersurile concrete întreprinse pentru obţinerea bunului, din cercetări a rezultat că notificarea a fost depusă la primăria Municipiului Bucureşti în temeiul Legii 10/2001, deşi terenul era agricol, fiind dat de altfel Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti (în continuare ICDPP), care l-a folosit pentru culturi agricole şi experimente în domeniu. După înregistrarea cererii la primărie, s-a purtat corespondenţă pentru completarea actelor doveditoare, dar abia în anul 2007, după încheierea contractului de cesiune cu RECIPL[…] SRL şi implicarea inculpatului R[…] TRUICĂ şi a grupului infracţional din jurul acestuia, Primăria Municipiului Bucureşti şi-a declinat competenţa prin dispoziţia nr. 9134 din 23.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti, către Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti.

După înregistrarea notificării la Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, directorul acestuia, numitul ILIES[…] Horia (decedat) a adus la cunoştinţa Consiliului de administrație (în continuare CA) acest fapt, hotărând să respingă cererea, terenul fiind destinat cercetării ştiinţifice, urmând ca petentul să se adreseze dacă va dori în justiţie.

De altfel, după discuţii între membrii CA şi directorul ICDPP şi în urma analizării documentaţiei transmise de Primăria municipiului Bucureşti, prin nota nr. 996 din data de 14.04.2008 s-a solicitat inculpatului P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI dovezile din care să rezulte: calitatea sa de persoană îndreptăţită, natura terenului, în considerarea dispoziţiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 şi ale pct. 4.4 din Normele metodologice, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moştenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alţi moştenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II-lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidenţa Legii 10/2001, deoarece din anexele ataşate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol şi neagricol şi nu intra sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii.

După data acestei notificări, dosarul administrativ aflat la ICDPP nu a fost completat în sensul celor dispuse, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] depunând prin societatea de avocaţi doar o adresă, la data de 27.08.2008, prin care avocaţii exprimă un punct de vedere în legătură cu aspectele semnalate de conducerea ICDPP în notificare, fără însă să depună actele suplimentare care au fost solicitate.

Deşi conducerea ICDPP a solicitat această completare a dosarului administrativ cu înscrisuri, deşi nu le deţinea, câtă vreme notificarea nu era respinsă printr-o decizie, inculpatul TRUICĂ R[…] a considerat aceasta ca o situaţie favorabilă, bazându-se că prin influenţa pe care o are la nivel politic va putea obţine în final o decizie favorabilă pe cale administrativă.

După ce inculpatul TRUICĂ R[…] a reuşit să realizeze legătura cu directorul ILIES[…] Horia şi să îl convingă să fie de acord cu retrocedarea terenului, oferindu-i pentru aceasta şi mită, ca o condiţie pentru admiterea cererii; în cadrul înţelegerii frauduloase realizate, ILIES[…] Horia a cerut inculpatului să intervină pentru ca cei din conducerea ASAS să solicite convocarea unei şedinţe de CA în care să se ia în discuţie notificarea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…].

Inculpatul T[…] R[…] l-a convins prin influenţă politică pe secretarul ASAS, inculpatul SIN G[…], să susţină acest demers şi să solicite convocarea de către ICDPP a unei şedinţe de CA, deşi acesta cunoştea poziţia de refuz a celor două instituţii, semnând chiar el adrese către primărie în care exprima astfel de poziţii.

Secretarul general SIN G[…] trimite ICDPP adresa nr. 1420 din data de 29.07.2008, prin care a solicitat să se convoace Consiliul de administraţie pentru a se analiza solicitarea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, care să fie invitat personal la şedinţă. În aceeaşi zi i s-a comunicat inculpatului faptul că s-a dat dispoziţia de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale.

Urmare a acestei adrese, directorul ILIES[…] Horia convoacă apoi CA, şedinţa având loc la data de 02.09.2008, participând în calitate de invitaţi şi inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI şi avocatul acestuia, inculpatul […] ROŞU, precum şi inculpatul TRUICĂ R[…], fără ca acesta din urmă să îşi decline vreo calitate oficială şi fără a semna vreun act. De asemenea, au participat ca invitaţi şi inculpatul SIN G[…], inculpata COR[…] DICU şi jurista ASAS, martora POPES[…] Ileana.

În privinţa Consiliul de administraţie, acesta a avut următoarea componenţă: ILIES[…] HORIA, OANCEA F[…], […]A GHEORGHIŢĂ, […] ANA MARIA, ALEXANDRU […] ŞI E[…] LEAOTA.

Din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă, dar şi din declaraţiile persoanelor prezente, suspecţi, inculpaţi sau martori în dosar, rezultă că ILIES[…] Horia a prezentat mai întâi invitaţii, prinţul P[…] AL ROMÂNIEI şi avocatul său, iar apoi a pus în discuţie notificarea acestuia, pronunţându-se în sensul admiterii, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, punct de vedere susţinut apoi şi de inculpata DICU COR[…] T[…].

Trebuie precizat faptul că înainte de punerea notificării în dezbaterea consiliului inculpatul ROŞU […] a înmânat fiecărui membru o mapă separată cu înscrisuri, deşi participau ca invitaţi, iar consiliul avea dosarul oficial, cu toate înscrisurile depuse de petent în sprijinul cererii sale. De asemenea, inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI a înmânat fiecărui membru al consiliului o broşură în care era prezentată istoria casei regale şi în care era precizată apartenenţa inculpatului la aceasta, deşi la momentul respectiv descendenţa sa nu era recunoscută în România.

Cunoscând că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului, demersul ambilor inculpaţi s-a înscris în aceleaşi preocupări avute pentru determinarea unei soluţii favorabile în mod fraudulos, prin exercitarea influenţei, dar şi prin presiuni puse asupra persoanelor respective, impresionaţi de numele şi descendenţa inculpatului AL ROMÂNIEI P[…], de prezenţa lui fizică în şedinţă, dar şi de susţinerile privind pretenţiile sale la daune în cazul respingerii cererii, faţă de membrii consiliului ca persoane fizice, pretenţii invocate şi anterior de inculpatul ROŞU […] în corespondenţa purtată.

Deşi există aceste discuţii, care se referă nu doar la amplasamentul terenului, ci şi la îndeplinirea condiţiilor de fond pentru retrocedare, respectiv incidenţa Legii 10/2001 raportat la categoria de folosinţă şi situarea terenului, aspecte care nu sunt lămurite în şedinţă, urmare punctului de vedere exprimat de inculpata DICU COR[…] şi de directorul ILIES[…] Horia, având reprezentarea susţinerii retrocedării din partea reprezentanţilor ASAS, la şedinţă participând secretarul general, inculpatul SIN G[…], membrii CA au hotărât că institutul este unitate deţinătoare potrivit legii şi inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] este persoană îndreptăţită pentru că a depus la dosar înscrisuri doveditoare că este succesor în linie directă (nepot de fiu al regelui Carol al II-lea) şi întrucât a dobândit drepturile succesorale de la Monique U[…]. Apoi s-a recunoscut dobândirea dreptului de proprietate de către Carol al II-lea şi faptul preluării abuzive de către statul român de la acesta. În privinţa identificării şi individualizării terenului, în considerarea art. 10 pct. 3 din Normele metodologice, consiliul a hotărât efectuarea expertizei tehnice topografice cu următoarele obiective: identificarea terenului – amplasament şi vecinătăți, determinarea coordonatelor punctelor de hotar, stabilirea amplasamentului construcţiilor, stabilirea suprafeţei afectate de servituţi legale, stabilirea suprafeţei de teren neocupate de construcţii şi determinarea amplasamentului fostei fermei Băneasa în sensul dacă este în intravilanul sau extravilanul localităţii.

Hotărârea CA a fost luată prin votul tuturor membrilor, singura care s-a abţinut fiind martora Leaotă E[…], reprezentanta Ministerului Agriculturii în Consiliu, care a considerat că terenul nu poate fi retrocedat.

În privinţa terenului deţinut de Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti (ICDPP), se precizează că prin HG 1881/22.12.2005, privind înfiinţarea unor institute şi centre de cercetare-dezvoltare agricolă, trenurile institutelor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi concesionate institutelor, centrelor, staţiunilor şi societăţilor comerciale de cercetare şi producţie agricolă, trec în administrarea institutelor şi centrelor de cercetare-dezvoltare agricolă nou înfiinţate, între care şi ICDPP, prevăzut la Anexa 11 din acest act normativ. În Anexa 11 c) sunt identificate suprafeţele de teren care sunt date în administrarea ICDPP în Bucureşti Sector 1, după cum urmează: teren arabil – 6,27 ha; vie – 4,54 ha; livezi – 16,42 ha, adică un total de 27,230 ha expres prevăzut ca fiind teren agricol, la care se adaugă teren neagricol în suprafaţă totală de 4,179 ha format din: drumuri – 2,310 ha; teren construcţii – curţi – 1,869 ha.

Potrivit art. 8 din Legea 10/2001, nu intră sub incidenţa acesteia terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.

Potrivit art. 35 alin. 2 din Legea 18/1991 terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, agricole şi silvice, destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă, precum şi din administrarea Institutului pentru Te[…]ea şi Înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora, articol care nu se modifică prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, voinţa legiuitorului rămânând astfel aceeaşi în ceea ce priveşte aceste terenuri.

După această primă şedinţă a CA, inculpatele DICU COR[…], GHEORGHIŢĂ […]A şi directorul ILIES[…] Horia s-au implicat în întocmirea expertizei tehnice solicitată de membrii CA.

Persoana care a întocmit aşa-zisul raport de expertiză a fost desemnată de către directorul ILIES[…], la recomandarea inculpatului SIN G[…], în persoana inculpatului STOIAN I[…], cu care acesta mai lucrase înainte. Se arată că inculpatul STOIAN I[…] era angajat la Institutul de Cartografie şi nu putea să efectueze astfel de expertize, fiind incompatibil. Cu toate acestea, pentru a ajuta conducerea ICDPP să poată retroceda acest teren, a acceptat să efectueze lucrarea, folosindu-se pentru aceasta de numele şi ştampila expertului Stângu I[…]. Din declarația acestuia din urmă rezultă că locuieşte în jud. Neamţ, avea la acel moment o relaţie apropiată cu inculpatul Stoian I[…], cu care colabora din punct de vedere profesional şi, profitând de faptul că acesta lucra în Bucureşti, i-a dat ștampila pentru a o preschimba. Ulterior nu a primit ştampila înapoi şi nu a avut cunoştinţă dacă a fost sau nu folosită.

La data de 26.09.2008 este convocată o nouă şedinţă în care a fost din nou luată în discuţie cererea inculpatului P[…] AL ROMÂNIEI de retrocedare a 204.740 mp teren. De această dată P[…] AL ROMÂNIEI nu a mai participat la şedinţă, fiind reprezentat de avocat, inculpatul ROŞU […], însă nu s-a discutat asupra concluziilor expertizei şi nici nu au fost analizate alte condiţii.

De această dată consiliul de adminsitraţie nu s-a mai întâlnit într-o şedinţă la care să participe toţi membrii, ci s-a discutat informal în biroul directorului ILIES[…] Horia, acesta afirmând că toate problemele discutate anterior au fost rezolvate.

Consiliul de administraţie în componenţa ILIES[…] Horia ILIES[…], Oancea F[…], […]A GHEORGHIŢĂ, […] Ana Maria, Alexandru […] şi E[…] Leaota a hotărât, cu majoritatea voturilor, respectiv patru „pentru” şi o abţinere, cea a numitei Leaota E[…] reprezentanta MADR, restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 170.924, 97 mp situat în Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8. A fost emisă, în consecinţă, decizia nr. 30/26.09.2008.

Parchetul susţine că decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii. Mai mult, din probele dosarului rezultă că în anul 1948 Ferma Regală Băneasa era situată în extravilanul localităţii Băneasa, aşa încât nu putea face obiectul Legii nr.10/2001.

De asemenea, terenul retrocedat în natură era ocupat în parte de construcţii, fapt cunoscut de toată lumea, aşa cum rezultă şi din declaraţiilor martorilor (locatari), inculpatul TRUICĂ […] oferindu-le sume de bani (2500 euro fiecare) pentru a părăsi imobilele fără probleme. Existenţa unor construcții durabile, locuibile pe terenul retrocedat, rezultă şi din aceea că după obţinerea terenului inculpatul P[…] Al României a încheiat contracte de închiriere cu unii dintre angajaţii institutului, precum şi din extrasul CF eliberat după intabularea ca proprietar pe teren a RECIPL[…] SRL, în care apare notat şi dreptul de proprietate al statului asupra construcţiilor amplasate pe acest teren.

Având în vedere cele expuse, precum şi faptul că inculpata GHEORGHIŢĂ […]A deţinea funcţia de director economic, calitate în care a cunoscut fără dubiu în ce constă patrimoniul ICDPP, împrejurarea că acesta a participat la discuţiile avute de directorul ILIES[…] Horia cu inculpatul TRUICĂ R[…] înainte de şedinţele de CA, legătura ei apropiată cu inculpata DICU […], fiica sa, precum şi implicarea directă în întocmirea de către inculpatul STOIAN I[…] a aşa-zisului raportat de expertiză, dându-i acestuia explicaţii privind stabilirea loturilor ce urmau a se retroceda, dar şi acţiunile ulterioare retrocedării (intermedierea relaţiei între TRUICĂ R[…] şi Institut pentru rezolvarea servituţii de trecere în anul 2009), dovedesc că aceasta a acţionat cu intenţia de favorizare a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…], prin retrocedarea nelegală a terenului.

Decizia de retrocedare este apoi pusă în executare în aceeaşi zi, prin încheierea unui protocol de predare-primire, semnat pentru inculpatul P[…] AL ROMÂNIEI de inculpatul ROŞU […], fără o delimitare şi punere în posesie efectivă, astfel că ulterior s-a constatat că s-au restituit 150.000 mp în loc de 170.000 mp şi pe terenul restituit se aflau imobile funcţionale (ex. sediul fermei, cămin de nefamilişti, seră).

Din probele administrate în cauză rezultă că acţiunile directorului ILIES[…] Horia au fost determinate de oferirea de foloase necuvenite de către inculpatul TRUICĂ R […], constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane. Din convorbirea din data de 12.09.2008 purtată de Truică R[…] cu ILIES[…] Horia rezultă că în seara precedentă acesta i-a remis documentele rezervării camerelor de hotel şi dovada că acesta este deja plătită. În discuţie se menţionează că preţul este de peste 500 euro (de cinci sute, nu ştiu ce, pe noapte”).

Imediat după obţinerea terenului, inculpaţii R[…] TRUICĂ şi ROŞU […], împreună cu ceilalţi membrii ai grupului, au început demersurile pentru transferul acestuia în proprietatea SC RECIPL[…] SRL, modalitate în care s-ar fi plătit preţul traficului de influenţă săvârşit pentru retrocedarea acestui bun şi totodată s-ar fi realizat şi operaţiunea de „spălare” a lui.

Vânzarea a fost amânată însă din cauza taxelor notariale datorate în conformitate cu Ghidul notarilor publici pentru anul 2008. Se precizează că valoarea minimă admisă la tranzacţie era potrivit acestui ghid de 1.300 euro/mp pentru strada Ion Ionescu de la Brad, ceea ce ar fi dus la taxe de aproximativ 6,5 milI[…]e euro, sumă considerată inacceptabilă. Pentru înlăturarea acestui obstacol s-a schimbat numărul administrativ al terenului pe strada G[…] Ionescu Siseşti, nr. 8 A, prin dispoziţie administrativă a primăriei, urmare a unei cereri depusă de P[…] Al României, acesta solicitând „atribuire” de număr administrativ, deşi imobilul avea deja un astfel de număr. Conform noii adrese, valoarea terenului era de doar 500 euro/mp, la care ar fi corespuns o taxă de aproximativ 2,5 milI[…]e euro. Inculpatul B[…] STEINMETZ nu a fost însă de acord să plătească nici această taxă, solicitând să se găsească „o soluţie creativă”. Tranzacţia este amânată până în ianuarie 2009, conform noului ghid al notarilor, terenul de pe strada Siseşti fiind evaluat la 54 euro/mp (pe str. Ion Ionescu de la Brad valoarea minimă admisă a rămas de peste 1.000 de euro/mp).

Tranzacţia se realizează finalmente la notarul public Georgescu Gabriela, după ce în prealabil, la data de 14.01.2009, la acelaşi notar, prin încheierea nr. 4, se autentifică actul de dezmembrare a terenului în 3 loturi, de 5.583 mp, 18.200 mp şi 127.138 mp. Actul este întocmit de inculpatul ROŞU […].

La data de 15.01.2009 se încheie şi contractul de vânzare-cumpărare între AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPE şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de S[…] Horemans, obiectul fiind întregul teren, toate cele trei loturi dezmembrate cu o zi înainte, preţul trecut în contract fiind de 3.216.000 lei. Taxele notariale au fost calculate conform încheierii de autentificare la valoarea de 8 milI[…]e euro, valoare minim admisă de notar la tranzacţie. Contractul a fost întocmit de avocatul M[…] Răzvan şi a fost autentificat prin încheierea nr. 5 a notarului.

În aceeaşi zi, 15.01.2009, SC RECIPL[…] SRL vinde două din cele trei loturi proaspăt dobândite, respectiv lotul de 5.583 mp şi cel de 18.200 mp, în favoarea SC HERCULES […] SA, pentru preţul de 530.000 de euro, care de asemenea nu a fost plătit în realitate. Actul este redactat de acelaşi avocat, Răzvan M[…], de la SCA Ţuca Z[…] şi Asociaţii.

II. Prima instanţă a reţinut următoarele:

1. în privinţa chestiunilor prealabile

Instanţa de fond a reţinut că argumentele parchetului dezvoltate în rechizitoriul D.N.A. – S.T. Braşov din data de 17.05.2016 pentru a susţine acuzarea inculpaţilor din prezenta cauză de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu au fost acelea că inculpatul Al României P[…] Philippe nu ar fi avut dreptul la retrocedarea celor două imobile ce au făcut obiectul cauzei, respectiv Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa. Parchetul mai susţine că inculpatul Al României P[…] Philippe nu ar fi făcut nici dovada calităţii sale de moştenitor de pe urma fostului Rege Carol al II-lea şi nici dovada că acesta din urmă ar fi avut în proprietate cele două bunuri menţionate anterior.

Aşadar, principalul argument invocat de parchet pentru susţinerea acuzaţiei de abuz în serviciu, fie sub forma autoratului, fie sub forma complicităţii, este acela al admiterii cererilor de retrocedare fără a fi întrunite condiţiile prevăzute de legile speciale care reglementează restituirea proprietăţilor preluate abuziv de statul comunist.

Prin faptul că inculpaţii Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Jecu N[…], Delcea V[…], Popa C[…], Olteanu G[…] şi Chiriac T[…] ar fi dispus cu privire la retrocedarea Pădurii Snagov fără ca inculpatul Al României P[…] Philippe să facă dovada calităţii de moştenitor şi a faptului că acest teren a aparţinut fostului Rege Carol al II-lea, parchetul susţine că aceştia au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu. În sarcina celorlalţi inculpaţi, Truică R[…], Al României P[…] Philippe, […] Robert şi P[…] Nela s-a reţinut complicitate la această infracţiune de abuz în serviciu, susţinându-se că ar fi înlesnit săvârşirea acestei infracţiuni de către ceilalţi inculpaţi.

De asemenea, parchetul susţine că prin faptul că inculpata Gheorghiţă […]a ar fi admis cererea inculpatului Al României P[…] Philippe de retrocedare a Fermei Regale Băneasa, fără să fie făcută dovada calităţii de moştenitor de pe urma fostului Rege Carol al II-lea şi dovada preluării abuzive a acestui teren, ea ar fi săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu. Inculpaţii Sin G[…], Stoian I[…], Dicu Cor[…], Truică R[…], Al României P[…] Philippe şi Roșu […] ar fi săvârşit, în opinia parchetului, o complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prin înlesnirea acestei restituiri fără drept a imobilului menţionat.

Or, instanţa penală nu poate ignora, în analiza săvârşirii de către inculpaţi a infracţiunii de abuz în serviciu, faptul că mai multe instanţe competente au statuat în mod definitiv şi irevocabil atât calitatea de moştenitor al inculpatului Al României P[…] Philippe de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, cât şi dreptul său de a solicita retrocedarea celor două imobile, în baza legilor speciale de retrocedare a imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă.

Calitatea de moştenitor de pe urma fostului rege Carol al II-lea şi dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita retrocedarea în baza legilor de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de către stat nu privesc existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, ci aspecte de drept civil care exced elementelor constitutive ale acestei infracţiuni. Teoretic, chiar în cazul existenţei calităţii de moştenitor şi a dreptului de a solicita retrocedarea celor două bunuri, s-ar putea concepe săvârşirea de către funcţionari a infracţiunii de abuz în serviciu, dacă s-ar constata încălcarea de către aceştia cu ocazia retrocedării imobilelor a altor dispoziţii legale decât cele referitoare la existenţa calităţii de moştenitor sau a dreptului de a solicita retrocedarea bunurilor. Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu constă în neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă (cu încălcarea legii) a atribuţiilor de serviciu, iar constatarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor civile care au statuat cu privire la calitatea de moştenitor a inculpatului Al României P[…] Philippe şi a dreptului acestuia de a solicita retrocedarea celor două bunuri imobile nu se suprapune cu conţinutul constitutiv al infracţiunii.

Având în vedere principiul securităţi raporturilor juridice, care ţine de respectarea dreptului la un proces echitabil, întrucât există unele hotărâri judecătoreşti prin care s-a stabilit calitatea de moştenitor a inculpatului Al României P[…] Philippe de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu, precum şi dreptul acestuia de a solicita restituirea celor două imobile ce fac obiectul cauzei penale, nu s-ar mai putea statua prin sentinţa penală într-un sens contrar celor reţinute de instanţele civile care au analizat aceste aspecte şi le-au soluţionat prin hotărâri definitive. Doar dacă s-ar fi constatat săvârşirea unor infracţiuni cu ocazia pronunţării acestor hotărâri judecătoreşti, care ar fi condus la desfiinţarea lor în calea extraordinară de atac a revizuirii, s-ar fi putut nesocoti cele statuate de instanţele civile cu privire la calitatea de moştenitor de pe urma fostului Rege Carol al II-lea şi cu privire la îndreptăţirea inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita retrocedarea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa.

În ce priveşte calitatea de moştenitor a inculpatului Al României P[…] Philippe de pe urma fostului rege Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu, acest lucru a fost statuat în mod irevocabil prin hotărârea nr. 132/06.02.1955 pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, recunoscută prin decizia irevocabilă nr. 954/14.02.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, în dosarul nr. 5696/2/2009 – exequatur.

Chiar dacă la momentul săvârşirii faptelor ce formează obiectul acuzaţiei de abuz în serviciu nu era definitivă hotărârea de exequatur ce avea ca obiect recunoaşterea hotărârii nr. 132/06.02.1955, pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, în prezent nu se mai poate face abstracţie de existenţa acestei hotărâri de recunoaştere şi nici nu s-ar putea reţine o situaţie juridică contrară acesteia. Ea a statuat în mod definitiv şi irevocabil cu privire la calitatea inculpatului Al României P[…] Philippe de moştenitor al fostului Rege Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu.

Prevederile legislaţiei incidente (Codul Familiei din 4 ianuarie 1953, în vigoare la data faptelor) au fost interpretate în mod constant de către doctrină şi jurisprudenţă în sensul că orice acţiune în stabilirea filiaţiei (fie faţă de tată, fie faţă de mama copilului), odată rămasă definitivă, produce efecte retroactiv – de la naşterea copilului, iar în ceea ce priveşte drepturile acestuia – de la concepţia lui.

Încă de la 07.08.1991 se iniţiase dosarul de exequatur în România, prin acţiunea introdusă de Carol M[…] Grigore, avându-1 ca mandatar pe P[…] Philip de Hohenzollem (Al României P[…] Philippe), în recunoaşterea şi învestirea cu formulă executorie a Hotărârii pronunţată de Secţia I a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona în data de 06.02.1955, în dosarul nr. 234/1954, prin care s-a constatat în mod irevocabil că Prinţul Carol M[…] Grigore are calitatea de fiu legitim al Regelui Carol al II-lea şi moştenitor al acestuia din urmă.

La data de 04.05.2010, în Cauza Carol M[…] Grigore (nr. 18811/02), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis acţiunea lui Carol M[…] Grigore de Hohenzollern împotriva Statului Român, pentru nerespectarea art. 6 CEDO prin nesoluţionarea acţiunii în recunoaşterea hotărârii Tribunalului din Lisabona, în România, timp de mai mult de 15 ani (la data pronunţării deciziei CEDO). Printre altele, CEDO a observat şi faptul că P[…] Philippe este continuatorul acţiunii în recunoaşterea hotărârii Tribunalului din Lisabona (începută de tatăl său în 1991 în faţa instanţelor române). De la data morţii lui Carol M[…], la 6 august 2007, P[…] Philippe a devenit în mod direct parte în procesul iniţiat de tatăl său. Curtea a condamnat România pentru durata nerezonabilă a procesului de exequatur, şi a obligat Statul român la plata a 9.500 Euro ca urmare a încălcării art. 6 alin. 1 din Convenţie.

Ulterior a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie şi hotărârea de recunoaştere, care produce efecte retroactiv.

Aşadar, decizia irevocabilă nr. 954/14.02.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5696/2/2009 – exequatur, produce efecte retroactiv, de la naşterea inculpatului Al României P[…] Philippe, iar instanţa penală nu mai poate pronunţa în prezent o hotărâre care să contrazică cele statuate prin această hotărâre.

De asemenea, în legătură cu dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita retrocedarea imobilului Pădurea Snagov au fost pronunţate mai multe hotărâri judecătoreşti, care au statuat în mod definitiv şi irevocabil existenţa acestui drept.

Astfel, prin Sentinţa civilă nr. 1872/26.06.2003 pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. 3387/2003, instanţa a admis cererea reclamantului Hohenzollern P[…] Philipe împotriva Primăriei Snagov şi a recunoscut calitatea de persoană îndreptăţită al lui Al României P[…] Philippe pentru 10,79 ha din Pădurea Snagov. Conform sentinţei menţionate: „reclamantul a făcut dovada de succesor în drepturi al E[…] Lupescu, soţia Regelui Carol al II lea, care la rândul său a fost proprietarul suprafeţei de pădure la care se face referire în acţiune” şi ,,reclamantul este îndreptăţit să beneficieze de retrocedarea suprafeţei de 10 ha de pădure, situata în comuna Snagov, zona Fundul Sacului”.

Deşi parchetul critică de mai multe ori în actul de acuzare această sentinţă, susţinând că este netemeinică ori că ar fi fost dată cu încălcarea legii, ea beneficiază de autoritate de lucru judecat, iar cele statuate în sentinţă sunt obligatorii erga omnes. Chiar dacă s-ar fi comis o infracţiune în legătură cu adoptarea acestei hotărâri, ea tot ar produce efecte până la desfiinţarea ei prin exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii, potrivit Codului de procedură civilă. O hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă nu poate fi desfiinţată pe calea prevăzută de art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, care se aplică altor înscrisuri decât hotărârile judecătoreşti. Altfel nu ar exista nicio raţiune pentru care legiuitorul să prevadă în mod expres ca motiv de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti săvârşirea unei infracţiuni cu ocazia pronunţării acesteia. În plus, nici parchetul nu a solicitat acest lucru, nefiind făcute cercetări cu privire la posibilele infracţiuni comise cu ocazia pronunţării acestei hotărâri.

Tot în legătură cu retrocedarea bunului Pădurea Snagov, instanţa reţine că prin Hotărârea nr. 7/14.01.2004 a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor s-a aprobat înscrierea lui Al României P[…] Philippe, în Anexa 53, ca titular al unei suprafeţe de 10 ha teren forestier în Comuna Snagov. Hotărârea nr. 7/14.01.2004 a fost atacată în justiţie de către Regia Autonomă a Pădurilor ROMS[…] – […] Silvică Bucureşti, care a solicitat anularea acesteia, invocând mai multe dispoziţii din Legea nr. 18/1991 şi din Legea nr. 1/2000. Prin Sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005, pronunţată de Judecătoria Buftea în dosar nr. 378/2005, s-a respins cererea formulată de către reclamantă. Sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005 a rămas irevocabilă prin respingerea apelului de către Tribunalul Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 1075A/12.05.2006, şi prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 73/22.01.2007.

Toate cele trei hotărâri constată existenţa dreptului inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita retrocedarea bunului Pădurea Snagov, menţionând în motivare următoarele aspecte relevante:

  • „În baza, art. 5 lit. a HG nr. 1172/2001 Comisia Locală Snagov trebuia să analizeze cererea depusă, conţinutul său şi elementele prevăzută de art 10 al 2 din aceeaşi hotărâre. Solicitantul poate indica terenuri de drept corecte sau greşite, Comisia Locală are atribuţia de a analiza actele anexate de solicitant [în] cond. Art. 10 al 3 din HG 1172/2001 şi să aprecieze dacă se putea încadra în disp. Lg 1/2000; având un rol activ. Oricum, soluţia se putea fi verificată sub aspectul legalităţii de Comisia Jud. Conform art. 6 lit. b şi c. Comisia Judeţeană a interpretat corect HG nr 1172/2001 si Legea nr. 1/2000 prin soluţionarea contestaţiei şi emiterea hotărârii oferind o interpretare în sensul aplicării, nu în sensul neaplicării legii. Atât timp cât pârâtul demonstrează cu acte dreptul său, confirmat şi prin admiterea acţiunii în constatare prin sc nr. 1872/26.06.2004, o interpretare rigidă a regulamentului şi reluare a procedurii ar conduce la acelaşi rezultat: atribuirea în proprietatea pârâtului a 10 ha cu teren vegetaţie forestieră. Atâta timp cât pârâtul a depus o cerere, chiar greşit întemeiată, aceasta a existat. Prin absurd, raţionamentul reclamantei ar funcţiona şi atunci când un petent depune cerere de reconstituire adresată Comisiei Locale şi întemeiată prin disp. Art. 480 C.civ. privind revendicarea. Calificarea cererii este în atributul Comisiei Locale aceasta rezultând din obligaţa analizării sale, conf. art. 5 lit. a din HG nr 1172/2001. Analiza în definiţie a cuvântului înseamnă o verificare riguros elementată cererii depuse de un petent pentru a identifica acele situaţii …[neinteligibil]… legea 18/91, legea 1/2000 acte normative specifice pentru activitatea Comisiilor Locale şi Judeţene. După încadrarea situaţiei, de fapt în sens larg în ipoteza normei, urma aplicarea efectivă a dispoziţiei acesteia. Prin greşita analiză, a cererii, Comisia Locală a împiedicat aplicarea dispoziţiilor legale, în concret, nu a aplicat legea unei persoane îndreptăţite Comisa Judeţeană a reparat aceste erori…” – pag. 2-3 din Sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005 pronunţată de Judecătoria Buftea (filele 98-101, vol. 2 din dosarul de urmărire penală).

– „Tribunalul consideră că în analiza valabilităţii hotărârii Comisiei Judeţene Ilfov nu se poate ignora împrejurarea că printr-o hotărâre judecătorească definitivă, sentinţa civilă nr.1872 din 26.06.2003 pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. 387/2003, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul P[…] Philippe de Hohenzollem în contradictoriu cu pârâta comuna Snagov, prin Primar, şi s-a constatat că reclamantul, intimatul-părăt în prezenta cauză, este îndreptăţit să beneficieze de retrocedarea suprafeţei de 10 ha pădure situată în comuna Snagov, zona „Fundul Sacului”.

Deşi apelanta reclamantă a susţinut că această hotărâre judecătorească a fost avută în mod greşit în vedere de către prima instanţă în soluţionarea acţiunii în anulare, tribunalul reţine că sentinţa respectivă pronunţată în cursul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate reclamantului în baza Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 1/2000 prezintă relevanţă în stabilirea legalităţii hotărârii Comisiei Judeţene Efov prin raportare la motivele de nulitate prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.

Or, potrivit acestor prevederi, faţă de temeiul juridic al acţiunii de anulare şi motivele de nulitate invocate de reclamantă, tribunalul constată că trebuia verificat în ce măsură intimatul pârât P[…]-Phillipe de Hohenzollem (P[…] Phillipe de România) poate fi considerat o persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în baza acestor dispoziţii speciale în materia fondului funciar, motivul de nulitate absolută ce trebuia cercetat fiind cel arătat de art. III alin. l lit. a din Legea nr. 169/1997 (celelalte cauze enumerate de textul legal respectiv nefiind aplicabile speţei). (…). Prin sentinţa definitivă mai sus menţionată se constată însă dreptul la retrocedarea unei suprafeţe de teren forestier în patrimoniul intimatului pârât apreciindu-se astfel indirect că sunt îndeplinite toate cerinţele legale — de formă şi de fond — pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 1/2000. în acest context, nu are relevanţă că hotărârea nu este executorie şi că nu obligă Comisiile constituite în baza Legii nr. 18/1991 la reconstituirea dreptului de proprietate. Pe de altă parte, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive nu trebuie confundată cu opozabilitatea; în sens larg, a hotărârii faţă de terţi ca o realitate incontestabilă, acest act jurisdicţional fiind totuşi un element al ordinii juridice care nu poate fi ignorat.

În ceea ce priveşte respectarea celorlalte dispoziţii legale invocate de apelanţi la adoptarea hotărârii Comisiei Judeţene Ilfov, tribunalul constată că prin împrejurarea că s-a aprobat în cadrul unei proceduri de stabilire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 1/2000 înscrierea intimatului pârât într-o anexă cu o suprafaţa de 10 ha teren – cu vegetaţie forestieră nu se încalcă niciuna dintre dispoziţiile legale ce reglementează regimul proprietăţii publice – cum ar fi caracterul inalienabil, insesizabil şi imprescriptibil al acestor bunuri, (conform art. 11-12 din legea nr. 213/1998) sau interdicţia reducerii suprafeţei fondului forestier proprietate publică (prevăzută de art. 54 din Codul Silvic), cum în mod neîntemeiat susţin apelanţii, cu atât mai mult cu cât nu s-a probat că s-ar fi eliberat un titlu de proprietate pentru suprafeţe de teren ce fac parte din domeniul public şi, eventual, care nu ar putea face obiect al unei reconstituiri a dreptului de proprietate pentru foştii proprietari.” – pag. 4-5 din Decizia civilă nr. 1075A/12.05.2006 a Tribunalului Bucureşti, pronunţată in dosar 31572/3/2005 (4628/2005) – (filele 102-104 verso, vol. 2 din dosarul de urmărire penală).

  • „S-a susţinut de recurentă că singura cerere formulată de intimatul pârât pentru reconstituirea dreptului său de proprietate a reprezentat o notificare adresată Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001, care nu avea nici o competenţă legală privind restituirea terenurilor forestiere. Critica este nefondată în condiţiile în care art. 33 din Legea nr. 1/2000 prevede expres valabilitatea cererilor de reconstituire chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii.

Pe de altă parte Hotărârea nr. 07 din 14.01.2004 a fost emisă de Comisia Judeţeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietatea Asupra Terenurilor în baza sentinţei civile nr. 1872 pronunţată la 26.06.2003 de Judecătoria Buftea prin care se constatase în mod irevocabil faptul că intimatul pârât (reclamant în acea cauză) este îndreptăţit la retrocedarea suprafeţei de 10 ha pădure în comuna Snagov, zona „Fundul Sacului”.

Chiar dacă această hotărâre nu a fost pronunţată în contradictoriu cu recurenta reclamantă, ea are caracter irevocabil, iar instanţa de judecată nu poate, într-o acţiune având ca obiect anularea hotărârii de validare emisă în baza acestei sentinţe, să dea o altă dezlegare a problemelor de drept reţinute în considerentele şi dispozitivul acestei hotărâri.

A proceda altfel înseamnă a încălca ordinea juridică internă, cum în mod corect a reţinut şi instanţă de apel, dar şi a lipsi pe intimatul pârât de un bun dobândit prin hotărârea mai sus menţionată, încălcând tistfel dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Nu poate fi ignorat nici faptul că unele din dispoziţiile legale menţionate de recurenta ca fiind încălcate de instanţele anterioare au fost abrogate prin Legea nr. 247/19.07.2005, lege în baza căreia intimatul reclamant a obţinut la data de 07.07.2006 Hotărârea nr. 1156 emisă de Comisia Judeţeană Ilfov prin care s-a validat dreptul său de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 46,78 ha, din care face parte şi terenul în litigiu” – pag. 6 din Decizia Civilă nr. 73/22.01.2007 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IlI-a civilă (fila 105-111, vol. 2 din dosarul de urmărire penală).

Se reţine din aceste hotărâri că instanţele civile au analizat şi chestiunile de fond privind dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe la retrocedarea acestui imobil, nu doar chestiunile de formă, legate de modul şi termenul de depunere a cererii de retrocedare, aşa cum susţine parchetul în concluziile pe fond (fila 174, vol. LXV din dosarul instanţei).

Faţă de chestiunile de drept dezlegate definitiv şi irevocabil de instanţele civile menţionate mai sus, instanţa penală nu poate constata că s-ar impune o altă interpretare a dispoziţiilor legale analizate prin aceste hotărâri judecătoreşti. Instanţele civile au verificat atât temeiul legal ce a stat la baza retrocedării, cât şi actele depuse în susţinerea cererii de retrocedare, constatând că inculpatul Al României P[…] Philippe avea dreptul de a solicita retrocedarea Pădurii Snagov şi că această retrocedare a fost conformă cu dispoziţiile legale ce reglementează acest domeniu.

În ce priveşte retrocedarea Fermei Regale Băneasa, aceasta a fost dispusă prin decizia administrativă nr. 30/26.09.2008 a Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor. Prin această decizie nu s-a dispus, însă, retrocedarea întregii suprafeţe de teren solicitată de inculpatul Al României P[…] Philippe, ci doar a unei suprafeţe de 170924975 mp. Pentru restul suprafeţei de teren pe care a deţinut-o în această zonă fostul Rege Carol al II-lea, care a format un lot comun cu terenul retrocedat, inculpatul Al României P[…] Philippe a formulat o acţiune în instanţă prin care a solicitat măsuri reparatorii în echivalent.

Această acţiune a inculpatului Al României P[…] Philippe, formulată în contradictoriu cu Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 2146/06.12.2013 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă, prin care s-a dispus obligarea pârâtului de a emite dispoziţie de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa, în condiţiile Legii nr. 165/2013.

În motivarea acestei sentinţe, rămasă definitivă prin neapelare, se menţionează: „Constatând în speţa îndeplinită situaţia premiză prevăzută de Legea nr. 10/2001 atât referitor la preluarea abuzivă a imobilului din patrimoniul autorului reclamantului cât şi referitor la calitatea acestuia de persoană îndreptăţită la despăgubire, aspecte recunoscute în mod definitiv şi de către pârâta, pentru întreaga suprafaţă a fostei Ferme Regale Băneasa, inclusiv pentru suprafaţa ce face obiectul prezentului litigiu, tribunalul reţine obligaţia pârâtei de a soluţiona notificarea şi pentru diferenţa rămasă nerestituită a suprafeţei de teren de 25642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa, astfel că tribunalul constată cererea ca întemeiată, urmând a o admite si a obliga pârâtul să emită dispoziţie de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa în condiţiile Legii nr. 165/2013.

La fel ca în cazul celorlalte sentinţe referitoare la retrocedarea imobilului Pădurea Snagov şi în cazul imobilului Ferma Regală Băneasa s-a constatat prin sentinţa mai sus menţionată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 referitoare la preluarea abuzivă a imobilului şi la calitatea inculpatului Al României P[…] Philippe de persoană îndreptăţită la despăgubire. Nu este vorba doar de o hotărâre care s-a pronunţat exclusiv pe baza Deciziei nr. 30/2008 emisă de către ICDPP, aşa cum susţine parchetul în concluziile pe fond (fila 175, vol. LXV din dosarul instanţei), ci de o hotărâre care a analizat îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001. Or, aceste constatări ale instanţei civile, făcute printr-o hotărâre definitivă în legătură cu dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita retrocedarea imobilului Ferma Regală Băneasa, au autoritate de lucru judecat, neputând fi contrazise printr-o altă hotărâre judecătorească.

Principiul securităţii raporturilor juridice se opune ca instanţa penală să constate inexistenţa acestui drept al inculpatului Al României Philippe ori neîndeplinirea condiţiilor legale prevăzute de legile de retrocedare în cazul Fermei Regale Băneasa şi a Pădurii Snagov. Fiind vorba de aspecte statuate în mod definitiv şi irevocabil de alte instanţe de judecată, ele beneficiază de autoritate de lucru judecat în faţa oricăror alte instanţe de judecată, indiferent care ar fi obiectul cauzei cu care acestea sunt […]ite.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 52 alin. 3 Cod procedură penală instanţa va constata că au autoritate de lucru judecat în prezenta cauză penală următoarele hotărâri pronunţate de instanţele civile:

– hotărârea nr. 132/06.02.1955 pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, recunoscută prin decizia irevocabilă nr. 954/14.02.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5696/2/2009 – exequatur, cu privire la calitatea inculpatului Al României P[…] Philippe de moştenitor al fostului Rege Carol al II-lea.

– sentinţa civilă nr. 1872/26.06.2003 pronunţată de Judecătoria Buftea (definitivă şi irevocabilă prin neapelare) şi Sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005 pronunţată de Judecătoria Buftea (rămasă irevocabilă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 1075/A/12.05.2006 a Tribunalului Bucureşti şi respingerea recursului prin decizia civilă nr. 73/22.01.2007 a Curţii de Apel Bucureşti), cu privire la dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita restituirea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov.

– sentinţa civilă nr. 2146/06.12.2013 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă (definitivă prin neapelare), cu privire la dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita restituirea imobilului Ferma Regală Băneasa.

În ce priveşte solicitarea inculpaţilor Roșu […] şi S.C. RECIPL[…] S.R.L. de a constata autoritatea de lucru judecat a celorlalte hotărâri civile pronunţate de diferite instanţe în favoarea inculpatului Al României P[…] Philippe, curtea constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se reţine caracterul de chestiuni prealabile al aspectelor statuate prin aceste hotărâri.

În primul rând, toate celelalte hotărâri judecătoreşti menţionate de inculpaţi în cererile de constatare a chestiunilor prealabile privesc alte imobile decât Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, care fac obiectul prezentei cauze. Nefiind […]ită instanţa penală cu judecarea unor infracţiuni care să fi fost comise în legătură cu alte bunuri care au făcut obiectul unor hotărâri civile, nu se impune constatarea autorităţii de lucru judecat al acestor hotărâri civile în prezenta cauză penală.

Aşa cum s-a arătat anterior, constatarea caracterului de chestiune prealabilă al aspectelor soluţionate prin hotărârile civile pronunţate în legătură cu Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa are relevanţă doar în ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu de care au fost acuzaţi inculpaţii în legătură cu retrocedarea acestor imobile. Doar în cazul acestor infracţiuni de abuz în serviciu aspectele statuate de instanţele civile au legătură cu obiectul cauzei penale şi obligă instanţa penală să ţină cont de autoritatea de lucru judecat al hotărârilor civile. Or, din moment ce instanţa penală a fost […]ită cu infracţiunile de abuz în serviciu comise în legătură cu retrocedarea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa, celelalte hotărâri judecătoreşti care nu au legătură cu aceste bunuri nu constituie chestiuni prealabile în cauză.

Inculpaţii au argumentat în cererile lor faptul că celelalte hotărâri civile pronunţate în legătură cu alte bunuri imobile revendicate de către inculpatul Al României P[…] Philippe au reţinut că acesta a dobândit în mod valabil drepturile succesorale de pe urma fostului Rege Carol al II-lea de la Monique U[…]. Faptul că instanţele au constatat în cazul altor bunuri legalitatea acestei transmiteri a drepturilor succesorale nu înseamnă că suntem în prezenţa unei autorităţi de lucru judecat, deoarece nu este vorba de acelaşi obiect al cauzei. Lipsind unul din elementele autorităţii de lucru judecat (identitatea de obiect), nu se poate constata autoritatea de lucru judecat a celorlalte hotărâri civile, în prezenta cauză penală. Ele ar putea constitui un argument pentru a se reţine lipsa de temeinicie a acuzaţiilor de săvârşire a infracţiunilor de abuz în serviciu, dar nu o chestiune prealabilă dezlegată cu autoritate de lucru judecat.

În plus, parchetul a susţinut în actul de sesizare că actul care dovedeşte această cumpărare a drepturilor succesorale de către inculpatul Al României P[…] Philippe de la Monique U[…] ar fi fals, fapt care impune analizarea acestei susţineri pe fondul cauzei. Dacă s-ar constata caracterul fals al acestui înscris, instanţa penală poate să reţină că nu a existat o transmitere valabilă a drepturilor succesorale prin acesta, fără ca prin aceasta să încalce autoritatea de lucru judecat al celorlalte hotărâri civile. De această dată nu suntem în prezenţa unor hotărâri judecătoreşti irevocabile care să fi statuat asupra aceloraşi aspecte, ci a unor alte înscrisuri depuse în dovedirea unor cereri similare.

Pentru aceste motive, curtea va respinge restul solicitărilor inculpatului Roșu […] şi ale inculpatei SC RECIPL[…] SRL de constatare a autorităţii de lucru judecat a chestiunilor statuate prin celelalte hotărâri pronunţate de instanţele civile în legătură cu drepturile succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe.

În consecinţă, instanţa reţine că nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi considerate chestiuni prealabile aspectele statuate prin Sentinţa civila nr. 2038/27.08.2008 pronunţata de Judecătoria Reşita si Decizia civila nr. 207/R/30.03.2009 pronunţata de Tribunalul Caras Severin, Secţia civila, ambele in dosarul nr. 3850/290/2007; Sentinţa civila nr. 932/02.04.2007 pronunţata de Judecătoria Bârlad si Decizia civila nr. 839/R din 04.07.2007pronunţata de Tribunalul Vaslui, Secţia civila; Decizia civila nr. 182A/23.03.2009 pronunţata de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie in dosar nr. 35[…]/3/2005 (1444/2008); Decizia civila nr. 109A/05.07.2012 pronunţata de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IX-a civila in dosar nr. 3878/2/2012; Sentinţa civila nr. 500/16.05.2006 pronunţata de Tribunalul Prahova, Secţia civila in dosar nr. 3127/2006 si Decizia civila nr. 435/13.12.2006 a Curţii de Apel Ploieşti, Secţia civila pronunţata in dosar nr. 5425/42/2006; Sentinţa civila nr. 679/20.06.2006 pronunţata de Tribunalul Prahova, Secţia civila in dosar nr. 3128/2006 si Decizia civila nr. 4792/09.07.2008 pronunţata de înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Secţia civila si de proprietate intelectuala in dosar nr. 6322/42/2006; Decizia civila nr. 3378/14.06.2013 pronunţata de înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Secţia I-a civila in dosar nr. 3878/2/2012.

În ce priveşte constatarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii Tribunalului de Primă instanţă Paris din 06.03.1957 – exequatur, nefiind vorba de o hotărâre recunoscută pe teritoriul României, instanţa nu poate admite această cerere. Aceasta poate constitui doar un argument în favoarea susţinerilor inculpatului, dar nu o hotărâre care să beneficieze de autoritate de lucru judecat pe teritoriul României.

De asemenea, sentinţa civilă nr. 110/04.04.2000 a Tribunalului Arad a fost pronunţată într-un litigiu în care au fost alte părţi şi având un alt obiect, neputând fi reţinută ca o chestiune prealabilă în prezenta cauză, ci doar ca un argument în favoarea susţinerilor inculpaţilor.

2. în privinţa cererilor şi excepţiilor privind constatarea nulităţii absolute a probelor administrate în prezenta cauză, formulate de către inculpaţii Tal S[…], […] Steinmetz, […] Agavi, Mateescu LC, Andronic D[…] C[…] şi Truică R[…], instanţa de fond a reţinut următoarele:

a. Chiar dacă au fost formulate sub forma unor excepţii de nulitate absolută, instanţa reţine că solicitările inculpaţilor redate mai sus au natura juridică a unor cereri de înlăturare ca nelegale a unor mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale. Deşi regula este că cererile privind nelegalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale se soluţionează în faza camerei preliminare, practica judiciară a reţinut că există şi situaţii în care acestea pot fi invocate în faza de judecată. Unele dintre aceste situaţii sunt şi acelea în care după ce a fost depăşită faza camerei preliminare au intervenit modificări legislative ori au fost adoptate decizii ale Curţii Constituţionale a României cu privire la texte de lege incidente în cauză.

Curtea Constituţională a României a arătat în mod explicit în motivarea unor decizii, cum sunt deciziile nr. 51/2016 şi 26/2018, că efectul acestora se produce şi asupra cauzelor pendinte, în mod corespunzător. În altele, cum sunt deciziile 302/2017, 91/2018 şi 802/2018, Curtea Constituţională nu a făcut o astfel de precizare expresă în motivare, rămânând în sarcina instanţelor de judecată interpretarea şi aplicarea în fiecare cauză a articolului 147 alin. 4 din Constituţie, potrivit căruia „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” În cazul deciziei nr. 802/2018 a Curţii Constituţionale a României, incidenţa ei în prezenta cauză decurge şi din faptul că ea a fost adoptată în urma invocării excepţiei de neconstituţionalitate de către inculpatul Mateescu L[…] C[…].

Ţinând cont de faptul că în susţinerea cererilor de constatare a nulităţii absolute a unor probe inculpaţii au invocat şi incidenţa deciziilor Curţii Constituţionale nr. 51/2016 şi 26/2019, în care se subliniază expres că produc efecte în mod corespunzător şi în cauzele pendinte, instanţa va analiza pe fond cererile de constatare a nulităţii absolute şi de înlăturare a unor probe administrate în cursul urmăririi penale, chiar dacă în cauză a fost depăşită faza camerei preliminare.

Principalul argument invocat de inculpaţi în susţinerea cererilor de constatare a nulităţii absolute a probelor menţionate anterior este acela al pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/2017, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată şi s-a stabilit că „soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (l) lit. b), care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională.”

Instanţa constată că în acest caz nu suntem în prezenţa unei decizii interpretative, ci în prezenţa unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se declară neconstituţională o soluţie legislativă sau o omisiune legislativă. Referitor la acest tip de decizii ale Curţii Constituţionale, prin care s-a declarat neconstituţională o soluţie legislativă sau o omisiune legislativă, practica judiciară majoritară a considerat că ele produc efecte similare unei modificări legislative. Din momentul publicării lor în Monitorul Oficial s-a considerat că în dreptul pozitiv este reglementată soluţia legislativă apreciază de Curte ca fiind cea constituţională şi că este abrogată implicit soluţia legislativă neconstituţională. Aceasta este interpretarea prin care se conferă deciziilor Curţii Constituţionale de acest tip efectul cel mai puternic, ele fiind considerate ca având forţa juridică a unei modificări legislative cu efect imediat în dreptul pozitiv. Au fost şi opinii în sensul că astfel de decizii se adresează doar legiuitorului şi că organele judiciare nu ar putea aplica în practică în mod direct soluţia legislativă impusă de Curte, până când legiuitorul nu o consacră printr-un text de lege, însă aceste opinii au rămas minoritare.

Chiar şi în modalitatea de aplicare imediată a deciziilor Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituţională o soluţie sau o omisiune legislativă, ele nu pot produce alt efect decât acela pe care l-ar produce adoptarea unei legi noi care să consacre soluţia legislativă impusă de Curte prin deciziile pronunţate. Acest lucru rezultă atât din prevederile art. 147 alin. 4 din Constituţie, cât şi art. 15 alin. 2 din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii şi excepţiile de la acest principiu. Aşadar, întrucât în dreptul nostru deciziile Curţii Constituţionale produc efecte doar pentru viitor, regula este că ele nu pot fi aplicate unor fapte sau acte juridice anterioare.

În consecinţă, Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017 nu poate produce alt efect decât acela pe care l-ar fi produs adoptarea unei legi noi de procedură penală prin care s-ar consacra în mod explicit sancţiunea nulităţii absolute pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală. În motivarea deciziei nr. 302/2017 nu s-a precizat nimic în legătură cu efectele în timp ale acesteia, fiind aplicabilă regula generală de la art. 147 alin. 4 din Constituţie.

Cum decizia nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale a României priveşte un text de procedură penală, respectiv dispoziţiile art. 281 alin. (l) lit. b) din Codul de procedură penală, ea va produce aceleaşi efecte ca o lege nouă de procedură, adică se va aplica doar pentru actele procesuale şi actele procedurale efectuate după publicarea ei în Monitorul Oficial.

Referitor la regulile de aplicare a legii noi de procedură penală, doctrina şi practica judiciară sunt unanime în sensul că ea nu poate fi aplicată actelor de procedură efectuate anterior intrării ei în vigoare.

În acest sens, în doctrina română s-a subliniat că „Din principiul aplicării imediate a legii procesuale penale rezultă, că aceasta este numai activă şi niciodată extraactivă; adică nu se aplică în trecut, la acte şi la raporturi trecute; numai poate avea eficienţă asupra unui act procesual efectuat anterior punerii ei în vigoare; nu mai poate atinge valabilitatea acestuia; ceea ce s-a făcut sub imperiul legii anterioare, nu se mai poate desface prin legea nouă; actele procesuale efectuate sub legea veche, după normele acesteia, îşi păstrează valabilitatea lor originară, şi deci toate efectele legale;” (Traian Pop, Drept procesual penal, Volumul I, Partea introductivă, Tipografia Naţională S.A., Cluj, 1946, pagina 210).

De asemenea, s-a mai arătat în doctrină că „Dispoziţiile legii de procedură penală au eficienţă numai faţă de actele procesuale sau procedurale îndeplinite în intervalul dintre intrarea şi ieşirea din vigoare a acestor dispoziţii, odată cu legea care le conţine sau în mod separat. În caz de succesiunea legilor de procedură actele procesuale şi procedurale efectuate în orice proces penal în timpul legii abrogate îşi păstrează valoarea, iar cele care vor interveni ulterior vor fi îndeplinite potrivit noii legi (consacrarea regulii tempus regit actum).” (V. Dongoroz ş.a., Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român. Partea generală, Vol. V, Ediţia a doua, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003, pagina 14).

Aceste reguli de aplicare în timp a legii de procedură penală sunt consacrate şi legislativ, în textul de la art. 13 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Având în vedere aceste principii de aplicare a Deciziei nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale a României, instanţa reţine că nu poate fi primită susţinerea inculpaţilor că mijloacele de probă administrate în prezenta cauză în cursul urmăririi penale ar fi lovite de nulitate absolută pe motiv că ele ar fi fost efectuate de organe de urmărire penală necompetente material. Acestea au fost efectuate cu respectarea legii în vigoare la momentul efectuării lor, iar modificările ulterioare intervenite ca urmare a declarării neconstituţionalităţii unor texte de lege nu pot produce, în principiu, efecte asupra lor.

Chiar dacă actele efectuate sub imperiul legii vechi sunt folosite ulterior în proces, cum este cazul probelor administrate anterior care sunt folosite la adoptarea hotărârii, principiul menţionat anterior rămâne valabil. Aşa cum s-a arătat în doctrină „Astfel, în principiu, aplicaţiunea imediată a legii procesuale penale se conjugă cu principiul separaţiunii sau izolării actelor procedurale şi chiar a diferitelor acte sau operaţiuni componente ale unui act procedural complex. Aceasta este teza dominantă a doctrinei şi jurisprudenţei. Şi numai în mod excepţional, şi prin dispoziţiunea expresă a legii, se aplică principiul unităţii actului de procedură, sau a fazei de procedură, sau al unităţii (relative) procesului.” (Traian Pop, Drept procesual penal, Volumul I, Partea introductivă, Tipografia Naţională S.A., Cluj, 1946, pagina 218)

În consecinţă, instanţa nu poate sancţiona cu nulitatea absolută actele de procedură efectuate de organele judiciare cu respectarea normelor legale în vigoare, chiar dacă ar fi vorba de acte care, în urma adoptării Deciziei nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale a României, ar fi sancţionate cu nulitatea absolută, pentru că această decizie nu poate fi aplicată retroactiv.

b. Referitor la interceptările efectuate în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi, instanţa reţine că nu au intervenit aspecte noi faţă de momentul pronunţării încheierii de cameră preliminară în prezenta cauză, care să conducă la concluzia că acestea sunt lovite de nulitate.

Aşa cum s-a reţinut în încheierea de cameră preliminară din 30.8.2016, rămasă definitivă prin respingerea contestaţiilor, „În cazul mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza Codului de procedură penală în anul 2015, anterior apariţiei deciziei nr. 51/2016, practica judiciară cvasiunanimă a considerat că sancţiunea care operează este aceea a unei nulităţi relative, care necesită dovedirea unei vătămări, pentru a putea conduce la excluderea probei cu interceptarea convorbirilor telefonice efectuate de Serviciul Român de Informaţii. Or, o astfel de vătămare nu poate fi dedusă din supoziţii, ci ea ar trebui să se bazeze pe un minim de elemente concrete, obiective, care ar face ca fiabilitatea probei respective să fie pusă sub semnul întrebării. În lipsa dovedirii unei astfel de vătămări, Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 51/2016, ca toate deciziile date în materie de procedură penală, va produce efecte ca şi o lege nouă de procedură penală, care se aplică doar actelor de procedură efectuate după intrarea ei în vigoare. Actele de procedură efectuate sub imperiul vechii legi de procedură, cu respectarea dispoziţiilor acesteia, rămân valabile, dacă nu se poate dovedi existenţa unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea lor. Acest lucru rezultă şi din jurisprudenţa CEDO, care arată, de exemplu, în cauza Botea c. României, că trebuie să se examineze în special dacă reclamantului i s-a oferit posibilitatea de a contesta autenticitatea probelor şi de a se opune utilizării lor şi, în plus, trebuie să se ţină seama de calitatea probelor, inclusiv dacă circumstanţele în care au fost obţinute pun la îndoială credibilitatea sau corectitudinea acestora.”

Aşa cum s-a arătat anterior, întrucât Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017 nu poate produce efecte asupra actelor de procedură efectuate anterior adoptării ei, rămân valabile cele reţinute cu autoritate de lucru judecat în încheierea de cameră preliminară cu privire la proba cu interceptarea convorbirilor telefonice efectuată în baza mandatului emis de judecătorul de drepturi și libertăți în prezenta cauză. Neinvocându-se alte aspecte care să conducă la concluzia producerii unor vătămări care nu ar putea fi înlăturate decât prin anularea acestor acte de procedură, instanţa reţine valabilitatea argumentelor expuse în încheierea de cameră preliminară în care au fost analizate aceste aspecte.

În ce priveşte efectele pe care le-a produs asupra acestor înregistrări adoptarea Deciziei nr. 26/2019, Curtea Constituţională arată în paragraful 211 că Prin urmare, având în vedere art. 197 alin. (2) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. 281 din Codul de procedură penală, acest din urmă text coroborat cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 302 din 4 mai 2017, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi celorlalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţilor subordonate să verifice în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi să dispună măsurile legale corespunzătoare.”

Aşa cum s-a arătat anterior, nu poate fi vorba în prezenta cauză de incidenţa sancţiunii nulităţii absolute, ca urmare a încălcării regulilor de competenţă materială a organelor de urmărire penală, deoarece interceptarea a fost făcută în baza normelor în vigoare de la momentul efectuării. Curtea Constituţională subliniază în paragraful 164 din Decizia nr. 26/2019 că textul de la art. 142 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a bucurat de prezumţia de constituţionalitate în perioada 1 februarie 2014 – 13 martie 2016, prezumţie care a fost ulterior răsturnată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 51/2016. Aşadar, fiind vorba de acte de procedură efectuate de organele judiciare în baza unui text de lege în vigoare, care s-a bucurat până la data de 13 martie 2016 de prezumţia de constituţionalitate, nu se poate reţine reaua credinţă a organelor judiciare în efectuarea acestor acte de procedură şi nici necesitatea aplicări unei sancţiuni procedurale acestora.

Această soluţie a fost adoptată şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o decizie de speţă, în care s-a reţinut că «…prin eliminarea din categoria nulităţilor absolute a nerespectării dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia ce decurge din respectarea principiului legalităţii, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie (…). Înalta Curte reţine însă că, la momentul efectuării actului, încălcarea competenţei materiale a organelor de urmărire penală era prevăzută de lege sub sancţiunea nulităţii relative, iar evaluarea incidenţei nulităţii se realizează prin raportare la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării actului, întrucât legea procesual penală nu retroactivează, ceea ce înseamnă că nu poate fi invocată Decizia Curţii Constituţionale (care modifică o dispoziţie procesual penală) în privinţa actelor de procedură efectuate anterior publicării acesteia.» (I.C.C.J., Decizia nr. 168/A/2018 din 28 iunie 2018).

În aceeaşi decizie instanţa supremă a mai reţinut că «Prin urmare, regulile de competenţă materială avute în vedere de dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. vizează repartizarea prin lege a organelor judiciare, după anumite criterii, care pot fi anumite infracţiuni sau anumite acte ori măsuri dintr-o anumită fază a procesului penal (în acest sens, a se vedea paragraful nr. 53 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 302 din 04.05.2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din 17.07.2017), reguli care au fost respectate în cauză. Or, administrarea probei cu sprijinul tehnic al altor organe specializate decât cele de urmărire penală nu intră în sfera de incidenţă a nulităţii absolute generată de nerespectarea competenţei materiale a organelor de urmărire penală, întrucât vizează sprijinul tehnic acordat pentru derularea unui procedeu probatoriu, care excedează noţiunii de „act de urmărire penală”. În acest sens, sunt considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 912 alin. (1) din C. proc. pen. din 1968 sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.»

Aşadar, punerea în executare prin Serviciul Român de Informaţii a mandatelor de interceptare, în baza dispoziţiilor art. 142 din Codul de procedură penală, anterior declarării lui neconstituţionale prin Decizia nr. 51/2016, nu are ca efect nulitatea mijlocului de probă obţinut.

Întrucât înregistrările convorbirilor telefonice efectuate în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi au fost depuse la dosarul cauzei în totalitate, au putut fi ascultate şi contestate de către părţi şi reprezintă forma brută a datelor care rezultă din aceste probe, instanţa reţine că efectuarea lor prin folosirea aparaturii deţinute de către Serviciul Român de Informaţii nu poate avea ca efect nulitatea probei. Niciunul dintre inculpaţi nu a solicitat expertizarea tehnică a acestor înregistrări, ci doar a unor înregistrări efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională, neinvocându-se nici un aspect care să ridice vreo îndoială asupra fiabilităţii probelor astfel obţinute. De altfel, nici nu s-a invocat în sprijinul acuzaţiilor vreo convorbire telefonică interceptată în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi, ci doar unele convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională.

c. Referitor la interceptările efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională, instanţa constată că, deşi nu este incident vreun motiv care să conducă la aplicarea sancţiunii nulităţii absolute, se impune acordarea unei valori probante reduse pentru aceste probe, în sensul că ele nu pot sta la baza pronunţării unei hotărâri de condamnare a inculpaţilor şi nici nu pot avea un caracter determinant pentru adoptarea unei astfel de soluţii.

În ce priveşte legalitatea acestor probe, instanţa reţine că acest aspect a fost analizat în faza camerei preliminare, statuându-se printr-o hotărâre definitivă că ele sunt legale.

Conferirea unei valori probante reduse este determinată, în primul rând, de faptul că în cursul judecăţii au fost adoptate Deciziile nr. 91/2018 şi nr. 802/2018 ale Curţii Constituţionale a României, care au declarat neconstituţionale două teze din art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Potrivit disp. art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 “Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în […]e de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale.”

Prin Decizia nr. 91 din data de 28.02.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 348 din 20.04.2018, Curtea Constituţională, admiţând excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români”, cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, este neconstituţională.

De asemenea, prin Decizia nr. 802 din data de 06.12.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 218 din 20.03.2019, Curtea Constituţională, admiţând excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată de inculpatul Mateescu LC, a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării”, cuprinsă în dispoziţiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, este neconstituţională.

Cum din mandatele de siguranţă naţională depuse la dosar în formă declasificată rezultă că ele au fost emise în baza art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, părţile sunt în imposibilitate de a verifica dacă mandatele de siguranţă naţională au fost emise în baza vreuneia din cele două teze declarate neconstituţionale prin Deciziile nr. 91/2018 şi nr. 802/2018 („aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” şi „altor asemenea interese ale ţării”) ori dacă au fost emise avându-se în vedere vreuna din celelalte teze ale art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991. Cunoaşterea de către persoana supravegheată a temeiurilor de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii mandatelor de supraveghere tehnică şi conferirea unei posibilităţi reale de a le contesta în faţa instanţei necesită declasificarea încheierilor ce au stat la baza mandatelor de siguranţă naţională.

În speţă s-a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declasificarea integrală a încheierilor în baza cărora au fost emise mandatele de siguranţă naţională, răspunsul fiind unul negativ, din motive ce ţin de siguranţa naţională. Au fost declasificate parţial aceste încheieri, doar cu privire la temeiul juridic ce a stat la baza emiterii mandatelor de siguranţă naţională, însă din această declasificare parţială nu s-a putut identifica teza de la art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 care a stat la baza emiterii mandatelor de siguranţă naţională.

Instanţa a făcut demersuri pentru a solicita documentele în format clasificat, iar apărătorii inculpaţilor au avut posibilitatea efectivă să le consulte, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în vigoare privind siguranţa naţională. Astfel, avocatul inculpaţilor […] Steinmetz, Tal S[…] şi […] Agavi a înţeles uzeze de această posibilitate legală şi a parcurs procedura de obţinere a certificatului ORNISS care i-a permis accesul la acestea. Faptul că ceilalţi apărători ai părţilor implicate în dosar nu au parcurs această procedură de autorizare a împiedicat accesul lor la documentele clasificate şi posibilitatea unei dezbateri reale cu privire la conţinutul acestora şi la temeiul de fapt şi de drept care a stat la baza emiterii lor.

Necesitatea parcurgerii unei astfel de proceduri de autorizare a accesului la documente clasificate a fost considerată de către Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018 ca fiind una proporţională cu scopul urmărit, reţinându-se în paragraful nr. 43 din motivare că «Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2009, stabilind constituţionalitatea dispoziţiilor de lege care condiţionează accesul la informaţiile secrete de stat de obţinerea autorizaţiei (impuse de legea de la acea dată inclusiv magistraţilor), arătând că „dispoziţiile referitoare la persoanele ce urmează să aibă acces la informaţiile clasificate, protecţia acestor informaţii prin măsuri procedurale, nivelul de secretizare a acestora, precum şi interdicţia clasificării unor categorii de informaţii sau accesul la informaţiile secrete de stat nu reprezintă impedimente de natură să afecteze drepturile şi libertăţile constituţionale, fiind în deplin acord cu normele din Legea fundamentală invocate. De asemenea, acestea nu înlătură posibilitatea judecătorului de a avea acces la informaţiile secrete de stat, cu respectarea regulilor de natură procedurală prevăzute de lege”. Curtea a mai reţinut că „critica privind încălcarea […] principiului egalităţii în drepturi, prin instituirea unor nivele diferite de acces la informaţie pentru acuzare şi apărare, este neîntemeiată, deoarece pentru a avea acces la informaţii clasificate trebuie să se urmeze aceeaşi procedură prealabilă de obţinere a certificatelor/autorizaţiilor de securitate, indiferent de persoana care solicită acest lucru”. În acelaşi sens se pronunţase Curtea şi prin Decizia nr. 1.120 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 27 noiembrie 2008, statuând că „este firesc ca Legea nr. 182/2002, având ca obiect de reglementare protecţia informaţiilor clasificate, să conţină reguli specifice cu privire la accesul la astfel de informaţii al anumitor persoane care au calitatea de părţi într-un proces, respectiv cu condiţia obţinerii certificatului de securitate, fiind necesar a fi îndeplinite, în prealabil, cerinţele şi procedura specifică de obţinere a acestuia, prevăzute de aceeaşi lege. De vreme ce prevederile de lege criticate nu au ca efect blocarea efectivă şi absolută a accesului la anumite informaţii, ci îl condiţionează de îndeplinirea anumitor paşi procedurali, etape justificate prin importanţa pe care asemenea informaţii o poartă, nu se poate susţine încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi. Pe de altă parte, însăşi Constituţia prevede, potrivit art. 53 alin. (1), posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi – inclusiv a garanţiilor aferente unui proces echitabil – pentru raţiuni legate de apărarea securităţii naţionale. Reglementarea mai strictă a accesului la informaţiile clasificate ca fiind secrete de stat, prin stabilirea unor condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de informaţii, precum şi a unor proceduri de verificare, control şi coordonare a accesului la aceste informaţii, reprezintă o măsură necesară în vederea asigurării protecţiei informaţiilor clasificate, în acord cu dispoziţiile constituţionale ce vizează apărarea securităţii naţionale.”»

Tot în această decizie Curtea Constituţională a României a reţinut, în paragraful 52 din motivare că «instanţa europeană a statuat în jurisprudenţa sa că, pentru pregătirea apărării în cadrul unei proceduri penale, inculpatul trebuie să ia cunoştinţă de toate elementele dosarului. Deşi a admis faptul că acest drept nu este absolut, excepţiile trebuie să fie justificate şi trebuie să existe o compensare pentru aceste dificultăţi procedurale create (Hotărârea din 24 iunie 2003, pronunţată în Cauza Dowsett împotriva Regatului Unit, paragrafele 41 şi 42). În acelaşi timp, Curtea a socotit că exigenţele Convenţiei sunt respectate şi atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunţată în Cauza Kamasinski împotriva Austriei, paragraful 88). Această ultimă exigenţă pe care jurisprudenţa Curţii europene o consideră îndeplinită în legătură cu dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la actele/documentele/materialele aflate la dosarul cauzei nu poate fi nicidecum interpretată în sensul că avocatul acuzatului se substituie în dreptul acestuia la informare, ci doar în sensul că, atunci când acuzatul este în imposibilitatea de a accesa personal şi, eventual, asistat de avocat, dosarul, dreptul său la informare nu este afectat dacă este reprezentat de avocatul său, căruia i se asigură accesul la dosarul cauzei.» Aşadar, în speţă s-ar fi putut realiza o informare efectivă a avocaţilor inculpaţilor cu privire la conţinutul documentelor clasificate, iar aceasta ar fi fost una conformă cu exigenţele Convenţiei europene a drepturilor omului.

Cum nu a existat o astfel de informare decât faţă de avocatul inculpaţilor […] Steinmetz, Tal S[…] şi […] Agavi, nu şi faţă de avocaţii celorlalţi inculpaţi din cauză, instanţa reţine că acesta este un motiv pentru care, faţă de imposibilitatea obiectivă de a analiza temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii mandatelor de interceptare pe legea siguranţei naţionale, aceste înregistrări nu pot avea un caracter determinat sau esenţial pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare în cauză. Interceptările şi înregistrările au fost efectuate în baza legii în vigoare la momentul efectuării lor, cu autorizarea judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care nu poate fi constatată nulitatea acestora, însă încheierile care au stat la baza efectuării lor nu au putut fi puse în discuţia contradictorie a părţilor, fiind clasificate.

Asigurarea unui drept real al inculpaţilor de a contesta în faţa instanţei de judecată temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii acestor mandate, deşi se referă la un drept substanţial (dreptul la viaţa privată), constituie temei pentru aplicarea în speţă a remediului procedural constând în conferirea unei valori probante reduse acestor mijloace de probă.

În legătură cu procedura de punere la dispoziţia parchetului de către Serviciul Român de Informaţii a celor 188 de înregistrări ale convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, instanţa reţine că aceasta este reglementată în două texte de lege. Primul temei legal al acestui act îl reprezintă dispoziţiile art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care prevede că „Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.” Al doilea temei legal al punerii la dispoziţie a acestor înregistrări îl reprezintă art. 14 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002, privind […] Naţională Anticorupţie, în care se prevede că (3) Serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor au obligaţia de a pune la dispoziţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de îndată, datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor privitoare la corupţie. (4) Serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, la cererea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului anume desemnat de acesta, îi vor pune la dispoziţie datele şi informaţiile prevăzute la alin. (3), neprelucrate.”

Aşadar, nu s-ar putea reţine că temeiul care a stat la baza punerii la dispoziţia parchetului a acestor înregistrări ar fi fost Protocolul nr. 00750 din 4 februarie 2009, încheiat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cu privire la care s-a constatat conflictul juridic de natură constituţională prin Decizia nr. 26/2019 a Curţii Constituţionale a României.

Este adevărat că din probele administrate rezultă că, împreună cu aceste înregistrări, Serviciul Român de Informaţii a transmis parchetului şi unele note de redare a convorbirilor, dar acest aspect nu poate afecta fiabilitatea probei cu înregistrarea audio transmisă parchetului, ci doar a notelor de transcriere. D.N.A. – S.T. Braşov arată în adresa depusă la dosar în data de 22.06.2017, aflată la filele 187-193 din volumul XVIII al dosarului instanţei că redarea convorbirilor telefonice în procesele-verbale certificate de procuror în prezentul dosar s-a făcut după reascultarea tuturor convorbirilor. Or, în acest caz, fiind vorba de redarea de către procuror a înregistrărilor de la dosar, nu s-ar mai putea susţine nelegalitatea care ar fi rezultat din redarea convorbirilor telefonice de către un organ necompetent. Nu există la dosar alte procese verbale de redare a convorbirilor telefonice, în afara celor certificate de procuror. În plus, toate cele 188 de convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională au fost puse la dispoziţia tuturor părţilor şi fiabilitatea redării lor în procesele-verbale certificate de procuror a putut fi verificată în cursul judecăţii, fiind remediate în cursul cercetării judecătoreşti toate erorile de redare sau de tR[…]cere, astfel că nu există nicio vătămare sub acest aspect.

În ce priveşte modul concret în care au fost puse la dispoziţia parchetului aceste convorbiri telefonice, în adresa depusă la data de 5.03.2019, aflată la filele 144-146 din volumul XLIV al dosarului instanţei, D.N.A – S.T. Braşov arată că „După ce procurorul a solicitat punerea la dispoziţie a eventualelor date şi informaţii deţinute de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională puse în aplicare, S.R.I. a pus la dispoziţia procurorului, la sediul D.J.I. Braşov, înregistrări ale unor convorbiri însoţite de note de redare pentru ca procurorul să analizeze şi să aprecieze dacă au legătură cu cauza. După ce procurorul a luat la cunoştinţă de aceste informaţii clasificate şi a apreciat că din conţinutul lor rezultă date în legătură cu cauza, prin adresa din data de 05.06.2015 s-a solicitat SRI declasificarea tuturor convorbirilor telefonice prezentate şi a notelor de redare ale acestora. Nu au existat înregistrări prezentate de SRI pe care procurorul să le considere lipsite de relevanţă şi pentru care să nu solicite declasificarea.” În aceeaşi adresă se arată că, urmare a solicitărilor adresate SRI, această instituţie a transmis apoi cele 188 de înregistrări, pe două suporturi optice tip DVD, care conţineau 34 şi respectiv 154 sesiuni audio şi că, în afara acestor înregistrări depuse la dosarul cauzei, SRI nu a pus la dispoziţia procurorului alte înregistrări obţinute în baza mandatelor de siguranţă naţională.

Potrivit art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 14 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002, privind […] Naţională Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii avea obligaţia de a pune la dispoziţia parchetului „toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor”. Din formularea expresă a acestor texte de lege rezultă că există această obligaţie de a pune la dispoziţia parchetului doar datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor, iar nu toate datele şi informaţiile deţinute cu privire la anumite persoane. Având în vedere natura activităţii serviciilor de informaţii, este justificată opţiunea legiuitorului de a institui această obligaţie doar cu privire la datele şi informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor, nu şi alte date şi informaţii, deoarece această limitare este necesară pentru protejarea siguranţei naţionale.

Întrucât textele de lege prevăd obligaţia punerii la dispoziţie a datelor şi informaţiilor neprelucrate, instanţa reţine că această menţiune se referă la punerea la dispoziţie a acestora în formă brută. Sintagma „neprelucrate” nu se referă la punerea la dispoziţie în totalitate a datelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu o anumită persoană, ci la lipsa unei prelucrări a acestora de tip „intelligence”, adică a unei analize a acestor date şi informaţii, care să fi fost făcută de serviciul de informaţii. Or, în speţă se constată că Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia parchetul forma cea mai brută a informaţiilor deţinute, care constă în înregistrarea propriilor convorbiri ale inculpaţilor din prezenta cauză. În plus, acestea au fost puse la dispoziţia tuturor părţilor din dosar şi au putut fi contestate în cursul cercetării judecătoreşti. Fiind vorba de punerea la dispoziţie a înregistrării convorbirilor telefonice purtate chiar de inculpaţi, procurorul a putut să facă propria analiză a acestor date şi informaţii şi să decidă ce valoare probantă au fiecare dintre ele, neputând fi reţinută o ingerinţă a serviciului de informaţii în activitatea procurorului sub acest aspect. Faptul că alături de aceste înregistrări au fost puse la dispoziţie şi note de transcriere a lor nu poate fi considerat o prelucrare a informaţiilor, întrucât, aşa cum s-a arătat anterior, procurorul a procedat la ascultarea şi retranscrierea acestora.

Deşi nu ridică vreo problemă de legalitate a mijloacelor de probă, aspectele analizate mai sus constituie, însă, un alt argument pentru reducerea valorii probante a înregistrărilor puse la dispoziţia parchetului de către Serviciul Român de Informaţii, în sensul că ele nu pot avea un caracter esenţial sau determinant pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

Condiţiile folosirii în procesul penal a transcrierii unor convorbiri telefonice au fost statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mai multe cauze.

În cauza cauza Khan contra Marii Britanii s-a reţinut că reclamantul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri în baza unei interceptări realizate ca urmare a montării de către poliție a unor dispozitive în apartamentul unui prieten al acestuia față de care, el, pe parcursul unei discuții spontane, a recunoscut săvârșirea faptei. Curtea a constatat încălcarea art. 8, apreciind că înregistrările ambientale realizate de polițiștii britanici nu aveau o bază legală corespunzătoare în dreptul englez, ele efectuându-se după niște reglementări ale Ministerului de Interne care nu îndeplineau condiția de accesibilitate. În plus, reclamantul a invocat încălcarea art. 6 din Convenție, întrucât înregistrările efectuate reprezentau singura probă care a stat la baza condamnării sale. Astfel, admiterea de către instanțele britanice a acestui mijloc de probă l-a determinat ulterior și pe reclamant ca, în faza de judecată, să-și recunoască vinovăția. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că procedura în anasamblul său a fost echitabilă, nefiind încălcat art. 6 din Convenție, deoarece reclamantul a avut posibilitatea să conteste atât autenticitatea înregistrării, cât și utilizarea acesteia de către organele judiciare.

În cauza Dumitru POPES[…] contra României (nr. 2), în paragraful 106, Curtea Europeană arată că „Dacă prevederile Convenției garantează, prin art. 6, dreptul la un proces echitabil, totuși aceasta nu reglementează admisibilitatea probelor ca atare, materie ce ține în primul rând de dreptul intern. Așadar, Curtea nu va putea exclude admisibilitatea unei probe administrate cu nerespectarea reglementărilor dreptului național (Schenk împotriva Elveției, Hotărârea din 12 iulie 1988, seria A nr. 140, § 46; Khan citată mai sus, § 35, și P.G și J.H împotriva Regatului Unit, nr. 44.787/98, § 76, CEDO 2001-IX). Pe de altă parte, Curtea reamintește că în trecut a avut deja ocazia să declare că utilizarea unei înregistrări ilegale și, pe deasupra, ca element unic de probă, nu este în sine incompatibilă cu principiile de echitate consacrate de art. 6 § 1 din Convenție, chiar și atunci când acest mijloc de probă a fost obținut cu încălcarea cerințelor Convenției, în special cu cele ale art. 8 din Convenție (Khan citată mai sus, § 40; P.G și J.H împotriva Regatului Unit citată mai sus, § 81; Schenk citată mai sus, § 49).”

În paragrafele 110 şi 111 din această hotărâre se arată că 110. În cele din urmă, Curtea constată că, în materie de probațiune, dreptul procesual român prevede că probele nu au valoare prestabilită și nu sunt ierarhizate, forța lor probantă depinzând de intima convingere a judecătorilor în ceea ce privește ansamblul probelor administrate, fără să existe, așadar, prezumția de preeminență a unei probe față de alta (paragraful 39 de mai sus). Ea consideră că în cauza de față trebuie acordată importanță faptului că înregistrările în litigiu nu au constituit singurul mijloc de probă supus aprecierii suverane a judecătorilor [a se vedea, mutatis mutandis, Schenk citată mai sus, §§ 47 și 48; Turquin împotriva Franței, nr. 43.467/98 (dec.), 24 ianuarie 2002]. Într-adevăr, Tribunalul Militar Teritorial București și instanțele superioare au coroborat înregistrările cu alte mijloace de probă, precum declarațiile coinculpaților, mărturiile agenților însărcinați cu securitatea aeroportului Otopeni și procesele-verbale de confruntare, de reconstituire și de percheziție, elemente printre care înregistrările litigioase au contat, desigur, la luarea deciziei judecătorilor naționali de a-l condamna pe reclamant, însă fără ca ele să fi constituit elementul unic ce le-a creat convingerea intimă cu privire la vinovăția acestuia (paragrafele 26 și 37 de mai sus).

  1. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că utilizarea înregistrărilor în litigiu ca probă în procesul de convingere intimă a judecătorilor naționali nu l-a privat pe reclamant de un proces echitabil și, așadar, nu a încălcat art. 6 § 1 din Convenție.”

În cauza Niculescu contra României Curtea arată că Referitor la transcrierile convorbirilor telefonice, Curtea a constatat că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, instanţele naţionale au acceptat ca probă în dosar procesul‑verbal al procurorului privind conversaţiile telefonice între inculpaţi în timpul […]igaţiilor preliminare. Totodată, instanţele interne au răspuns pe larg la apărările inculpaţilor ce priveau faptul că interceptările nu erau autentice şi Curtea a mai observat că reclamanta a fost cea care s‑a angajat în mod liber în acele convorbiri, iar reclamanta a avut posibilitatea să le conteste, instanţele dând lămuriri amănunţite cu privire la obiecţiile formulate în acest sens.

Mai mult, Curtea a reiterat că această probă nu avea o valoare dinainte stabilită, iar înregistrările nu au fost tratate de instanţe ca o mărturisire deplină, care să stea la baza vinovăţiei, ci au jucat un rol limitat în ansamblul probator analizat de instanţă.

Curtea a mai reiterat că instanţele naţionale sunt mai bine plasate, pentru a aprecia probele necesare într‑un dosar, şi dacă o cerere concretă a uneia dintre părţi (în acest caz, exprimarea părerii de către un expert) este relevantă pentru un caz. Mai mult, Curtea a apreciat că probele din dosar erau suficiente pentru a justifica decizia pronunţată de instanţă.

Având în vedere garanţiile oferite în analiza, admisibilitatea şi autenticitatea probei în discuţie, natura şi gR[…]l presupusei constrângeri, precum şi modul în care materialul obţinut prin interceptările telefonice a fost utilizat de instanţe, Curtea a considerat că utilizarea interceptărilor telefonice nu a încălcat drepturile apărării.”

Faptul că în prezenta cauză inculpaţii au avut la dispoziţie înregistrările convorbirilor telefonice de la dosar şi le-au putut contesta atât sub aspectul conţinutului, cât şi sub aspectul fiabilităţii lor, faptul că a fost efectuată în cauză şi o expertiză tehnică a înregistrărilor, cu încuviinţarea unui expert parte al inculpaţilor care au solicitat acest lucru, faptul că a fost audiat în şedinţă publică expertul oficial care a întocmit raportul de expertiză, inculpaţii putându-i adresa întrebări sunt aspecte de natură să asigure garantarea efectivă a dreptului la apărare al inculpaţilor în legătură cu aceste mijloace de probă.

Curtea Constituţională a României acceptă în Decizia nr. 91/2018, paragraful 35, că dispoziţiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală pot conferi calitatea de mijloc de probă acestor înregistrări făcute în baza mandatelor de siguranţă naţională, subliniind că „Aşa fiind, concluzia care se impune este aceea că dispoziţiile legii privind securitatea naţională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor şi informaţiilor rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Doar dispoziţiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală ar putea conferi calitatea de mijloc de probă înregistrărilor rezultate din activităţi specifice culegerii de informaţii, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, iar nu dispoziţiile art. 11 lit. d) din Legea nr. 51/1991. Astfel, Curtea constată că problema de constituţionalitate ridicată de autorul excepţiei nu ţine de modul de reglementare a dispoziţiilor art. 11 lit. d) din Legea nr. 51/1991, ci de modul de reglementare a dispoziţiilor procesual penale, eventual coroborate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991, care însă nu au fost criticate în prezenta cauză.” Așadar, întrucât dispozițiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt în vigoare și nu au fost declarate neconstituționale, ele constituie baza pentru reținerea ca mijloace de probă în procesul penal a înregistrărilor efectuate în baza mandatelor de siguranță națională.

Instanța constată că și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis folosirea ca mijloace de probă în procesul penal a înregistrărilor efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională, reţinând într-o decizie de speţă că „În primul rând, privitor la activităţile autorizate prin mandatul de securitate naţională nr. Y., a căror nulitate este invocată de către inculpata A., facem precizarea că acestea nu sunt măsuri de supraveghere tehnică dispuse conform C. proc. pen., ci activităţi de culegere de informaţii autorizate de judecători anume desemnaţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Este adevărat că unele dintre acestea sunt similare măsurilor de supraveghere reglementate în dispoziţiile art. 138-146 Cod procedură penală, însă nu trebuie confundate cu acestea.

Activităţile de culegere de informaţii sunt autorizate şi puse în executare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României şi nu potrivit dispoziţiilor Cod procedură penală.

Potrivit acestei legi (art. 8 alin. 1), activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale se execută de Serviciul Român de Informaţii, organul de stat specializat în materia informaţiilor din interiorul ţării, Serviciul de Informaţii Externe, organul de stat specializat în obţinerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea naţională, şi Serviciul de Protecţie şi Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români şi a demnitarilor străini pe timpul prezenţei lor în România, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi reşedinţelor acestora.

Conform art. 9 din aceeaşi lege, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei îşi organizează structuri de informaţii cu atribuţii specifice domeniilor lor de activitate. Activitatea de informaţii a acestor organe se desfăşoară în conformitate cu prevederile acestei legi şi este controlată de Parlament. Cum […] generală de informaţii şi protecţie internă era structură specializată a Ministerului Afacerilor Interne care desfăşura astfel de activităţi de informaţii (după cum vom arăta în continuare), tragem concluzia că activitatea de culegere de informaţii realizată de către DIPI/SIPI în baza Legii nr. 51/1991 este conformă acestei legi, precum şi legii de organizare a acestei structuri (O. U. G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative).

Aşadar, aceste activităţi de culegere de informaţii au fost realizate în conformitate cu legea care le reglementează, urmând ca instanţa învestită să soluţioneze în fond cauza să stabilească care este valoarea probatorie a acestor informaţii.” (I.C.C.J., Secţia penală, judecător de cameră preliminară, încheierea din 21 martie 2018).

Chiar înregistrările făcute în baza mandatelor de siguranţă naţională folosite în prezenta cauză au fost menţionate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în motivarea sentinţei penale nr. 318 din 22 mai 2018, rămasă definitivă prin respingerea apelurilor, în care s-a dispus achitarea martorului POPES[…] Tăriceanu Călin, audiat în prezenta cauză în cursul urmăririi penale. În motivarea soluţiei de achitare a martorului instanţa supremă face referire şi la înregistrări efectuate în baza mandatelor de siguranță națională folosite și în prezenta cauză.

Din declasificarea adreselor emise de D.N.A Serviciul Teritorial Braşov şi Serviciul Român de Informaţii nu rezultă aspecte din care să se poată trage concluzia că probele administrate în cursul urmăririi penale au fost alterate, sub aspectul fiabilităţii, prin vreo intervenţie a serviciului de informaţii în administrarea lor. În cazul în care din probe ar fi rezultat o astfel de intervenţie a serviciului de informaţii în administrarea probelor, s-ar fi impus înlăturarea probelor administrate în acest mod, deoarece fiabilitatea lor ar fi fost pusă sub semnul întrebării. Însă, din probele administrate în cauză rezultă că întreaga corespondenţă s-a purtat între cele două instituţii în legătură cu înaintarea de către Serviciul Român de Informaţii a înregistrărilor efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională ori în legătură cu înregistrările efectuate în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi, înregistrări care au putut fi ascultate şi contestate de părţile din cauză. Din acest motiv, instanţa reţine că nu se impune înlăturarea înregistrării convorbirilor telefonice nici în baza Deciziei nr. 26/2019 a Curţii Constituţionale a României.

Acestea sunt singurele mijloace de probă care au o legătură cu Serviciul Român de Informaţii în prezenta cauză şi, aşa cum s-a arătat anterior, ele au fost solicitate de parchet şi predate de către serviciul de informaţii în baza prevederilor art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 14 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002, privind […] Naţională Anticorupţie, care sunt dispoziţii legale în vigoare, adoptate cu respectarea Constituţiei.

Nu rezultă în cauză date potrivit cărora ar fi fost obţinute şi alte probe cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii ori că ar fi existat vreo „delegare” de atribuţii din partea D.N.A. – Serviciul Teritorial Braşov către acest serviciu de informaţii, în baza Protocolului nr. 00750 din 4.02.2009, încheiat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii. Raportul de constatare întocmit de Institutul de Tehnologie Avansată constituie o probă cu caracter tehnic, întocmit de un specialist dintr-un domeniu, la solicitarea procurorului, fără vreo legătură cu folosirea unor metode specifice unor servicii de informații. Potrivit art. 172 alin. (10) Cod procedură penală constatarea poate fi făcută de un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, nefiind limitată în vreun fel această posibilitate a organelor de urmărire penală de a apela la cunoştinţele unor specialişti. La momentul la care s-a dispus efectuarea acestuia nu era pronunţată Decizia nr. 26/2019 a Curţii Constituţionale a României, care a constatat existenţa conflictului constituţional. Raportul întocmit este depus la dosar, a putut fi contestat sub aspectul conţinutului probator, iar părţile au putut solicita efectuarea de expertize în cursul judecăţii în combaterea oricăror aspecte relevate de acest mijloc de probă.

Nu este întemeiată nici susţinerea inculpatului Truică R[…], potrivit căreia probele ar fi nelegale pentru că instituţiile beneficiare ale informaţiilor clasificate (Ministerul Public şi I.C.C.J.) la momentul emiterii documentelor clasificate nu erau beneficiari autorizaţi şi nu aveau, în conformitate cu dispoziţiile imperative ale art. 22 din Legea nr. 182/2002, întocmite liste proprii cuprinzând informaţiile secrete de stat în domeniul lor de activitate pe care să le fi supus aprobării sau să fi fost aprobate în acest sens prin Hotărâre, de către Guvernul României. Instanţa reţine că acest text de lege se referă la beneficiarii autorizaţi ai informaţiilor clasificate, respectiv la instituţiile cărora serviciile de informaţii sunt obligate să le înainteze rapoarte, analize etc. Or, parchetul sau instanţele de judecată nu sunt astfel de instituţii, ci pot fi sesizate doar organele de urmărire penală cu săvârşirea unor infracţiuni, în baza art. 66 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 14 alin. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 43/2002, privind […] Naţională Anticorupţie.

Regimul folosirii informaţiilor sau documentelor clasificate în cauzele penale este reglementat în art. 352 alin. (11) şi (12) din Codul de procedură penală, iar utilizarea unor astfel de documente într-un proces penal se face în baza acestor texte de lege, fără să fie necesară adoptarea unui alt act normativ care să autorizeze parchetul sau instanţa în acest sens.

Pentru aceste motive, instanţa reţine că probele cu înregistrarea convorbirilor telefonice, făcută în baza mandatelor de siguranţă naţională, nu este lovită de nulitate absolută, fiind făcută în conformitate cu legea în vigoare de la momentul efectuării lor şi cu autorizarea unui judecător din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

e. Această probă nu este nici lipsită de fiabilitate, deoarece expertiza tehnică efectuată în cauză nu a relevat aspecte care să ridice vreo îndoială cu privire la veridicitatea aspectelor rezultate din aceste convorbiri. Chiar dacă expertul nu s-a putut pronunţa cu privire la caracterul cert autentic al înregistrărilor, pentru că nu a avut acces la originalul înregistrării şi la aparatura cu care s-a făcut interceptarea, nefiind furnizat expertului codul H, acest lucru nu poate conduce de plano la înlăturarea acestei probe. Astfel, fiind audiat la data de 19.10.2018, expertul audio Sas V[…] Dan, din cadrul LIEC Braşov, a arătat că „De aceea eu nu am scris în concluzie că înregistrările nu sunt editate, ci am scris că nu am depistat urme de editare. Există o multitudine de posibilităţi de a edita înregistrările digitale fără a putea depista acele editări. Cu posibilităţile tehnice avute eu nu am depistat astfel de urme de editare.”

Din celelalte probe administrate în cauză, din susţinerile inculpaţilor cu privire la aceste înregistrări, din argumentele invocate de aceştia în susţinerea apărărilor şi din ascultarea înregistrărilor instanţa trage concluzia că aceste convorbiri sunt reale. În înregistrările din prezenta cauză pot fi identificate şi în mod direct vocile inculpaţilor care au fost prezenţi în sala de judecată.

Inculpaţii nu au contestat existenţa acestor convorbiri telefonice şi nu au invocat existenţa unor aspecte concrete care să se fi discutat şi care nu ar apărea în înregistrare, astfel că nu există nici un motiv pentru a înlătura aceste mijloace de probă. Dimpotrivă, inculpatul Truică R[…], în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, a încercat să justifice unele aspecte rezultate din conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, fapt din care rezultă o recunoaştere implicită a autenticităţii conţinutului acestora.

Eventualele greşeli de tR[…]cere sau de consemnare identificate de inculpaţi în înregistrări a convorbirilor telefonice au fost remediate în cursul judecăţii, prin audierea în faţa instanţei de judecată a unui interpret care a arătat sensul exact al termenilor contestaţi.

În afară de imposibilitatea stabilirii cu certitudine de către expert a caracterului lor autentic, din cauza lipsei accesului la aparatura cu care au fost făcute, nu au mai fost identificate de către expertul oficial alte aspecte care să ridice un dubiu asupra înregistrărilor. Posibilele deformări care ar putea apărea cu ocazia copierii pe CD a acestora ori cu ocazia trecerii de pe un suport pe altul nu pot altera conţinutul convorbirii în aşa fel încât acesta să nu mai prezinte nicio garanţie de autenticitate. Sub acest aspect, în declaraţia din 19.10.2018 expertul audio Sas V[…] Dan, din cadrul LIEC Braşov, a arătat că „Autenticitatea în cazul înregistrărilor digitale, nu are relevanţă faţă de momentul la care s-au manifestat probele vocale datorită multiplicităţii probelor digitale. Acestea pot fi reproduse fără eroare de nenumărate ori, spre deosebire de înregistrările analogice în care înregistrarea originală este unică.”; „Prin copiere conţinutul este identic, în schimb metadatele se modifică pentru că sistemul de operare înscrie noi metadate, adică data, ora, anul când s-a procedat la copiere.”

Spre deosebire de aceste înregistrări făcute în baza mandatelor de siguranţă naţională, la care nu au fost indicate urme de editare prin ştergere de către niciunul dintre experţi, în cazul înregistrării ambientale făcute în locuinţa inculpaţilor Al României P[…] Philippe şi A României Lia (înregistrarea 29-discutie-tal-beni-steinmetz-s[…].mp3), expertul parte C[…] Grigoraş a susţinut că a depistat cel puţin o urmă de ştergere la contor de timp 00:16:48.350 de la începutul înregistrării (urme de ştergere de tip Butt-Splice) şi că această urmă este evidentă şi din punct de vedere auditiv (pagina 11 din Obiecţiunile la raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017). În cazul acestei înregistrări, având în vedere aceste aspecte tehnice depistate de către expertul parte, care ridică dubii cu privire la integritatea înregistrării, văzând şi lipsa aparatului cu care s-a făcut înregistrarea, care nu a putut fi pus la dispoziţie de către cei care au făcut-o, instanţa va reţine că ea nu prezintă suficiente garanţii de fiabilitate pentru a fi folosită ca mijloc de probă în cauză.

În consecinţă, faţă de toate aceste aspecte, instanţa reţine că există în cazul înregistrărilor efectuate în baza mandatelor de siguranţă naţională o problemă de asigurare deplină a garanţiilor dreptului la viaţă privată, pe care o ridică lipsa încheierilor în baza cărora au fost efectuate şi lipsa unui text de lege similar celui din art. 145 Cod procedură penală, care să dea dreptul persoanei supravegheate ca, după încetarea măsurii de supraveghere, să fie informată cu privire la acest aspect şi să aibă dreptul, la cerere, de a asculta convorbirile efectuate. Acestea sunt garanţii ulterioare măsurii supravegherii tehnice, care nu afectează fiabilitatea probei cu înregistrarea convorbirilor telefonice de la dosar, dar a căror nerespectare impune adoptarea remediului acordării unei valori probante reduse acestor mijloace de probă.

În plus, instanţa reţine şi faptul că în cursul judecăţii au fost adoptate Deciziile nr. 91/2018 şi nr. 802/2018 ale Curţii Constituţionale a României, care au declarat neconstituţionale două teze din art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, iar prin clasificarea încheierilor în baza cărora au fost emise mandatele de siguranţă naţională şi a celorlalte acte legate de emiterea acestora inculpaţii au fost în imposibilitate de a lua la cunoştinţă şi de a contesta temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza interceptării convorbirilor lor telefonice, aspect care impune, de asemenea, acordarea unei valori probante reduse acestor mijloace de probă, în sensul că ele nu pot avea un caracter esenţial sau determinant în pronunţarea unei hotărâri de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei.

Acest remediu al conferirii unei valori probante reduse unor probe administrate în cursul urmării penale este consacrat legislativ în art. 352 alin. 12 din Codul de procedură penală şi a fost admis şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fiind reţinut ca atare şi în doctrina şi jurisprudenţa română. Astfel, în doctrină s-a arătat că „testul determinant sau exclusiv al probei, evaluat de CtEDO în ipotezele în care declaraţiile unor martori (noţiune autonomă în sens european) au fost administrate fără ca acuzatul să fi putut avea o ocazie adecvată să îşi exercite dreptul prevăzut de art. 6 parag. (3) lit. d) din CEDO poate fi aplicat, în mod similar şi în acelaşi scop (protecţia dreptului la un proces echitabil), şi atunci când probele au fost administrate în cursul urmăririi penale în mod nelegal. În această modalitate, valoarea probantă a probelor administrate în cursul urmăririi penale poate fi afectată de nelegalitatea administrării lor prin stabilirea de către judecătorul de cameră preliminară că singurul remediu eficient este acela al constatării valorii probante condiţionate a acestor probe care, în cursul judecăţii, să nu poată servi în mod determinant sau exclusiv la pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei;” (M. Udroiu, Procedură penală. Partea specială, Ediţia 4, Editura C.H. Beck, 2017, pagina 186).

f. Referitor la cererile de constatare a nulităţii absolute a percheziţiilor informatice, formulate de inculpaţii Andronic Dan C[…] şi Mateescu LC, instanţa constată că acestea au ca argument principal tot pronunţarea în cursul cercetării judecătoreşti a Deciziei nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale a României. Or, aşa cum s-a arătat anterior, având în vedere că această decizie priveşte un text de procedură penală, respectiv dispoziţiile art. 281 alin. (l) lit. b) din Codul de procedură penală, ea va produce aceleaşi efecte ca o lege nouă de procedură, adică se va aplica doar pentru actele procesuale şi actele procedurale efectuate după publicarea ei în Monitorul Oficial.

Doar legile penale substanţiale mai favorabile şi deciziile Curţii Constituţionale care se referă la acestea se aplică retroactiv, dacă sunt mai favorabile suspectului sau inculpatului, nu şi legile de procedură penală.

În materia administrării probelor, principiul activităţii legii de procedură obligă organele judiciare să ţină cont de legea în vigoare de la momentul administrării probelor, chiar dacă ulterior ar interveni o lege de procedură care ar sancţiona cu nulitatea absolută această probă. În doctrina română s-a arătat că „astfel, proba, în întregime, este supusă legii din momentul admisibilităţii şi administrării ei.” (Traian Pop, Drept procesual penal, Volumul I, Partea introductivă, Tipografia Naţională S.A., Cluj, 1946, pagina 235).

Or, în prezenta cauză au fost analizate de către judecătorul de cameră preliminară aspectele privind legalitatea administrării probelor cu percheziţiile informatice, prin prisma sancţiunii nulităţii relative incidente la acel moment, constatându-se că acestea au fost legal administrate.

În plus, competenţa organelor de urmărire penală, la care se referă art. 281 alin. (l) lit. b) din Codul de procedură penală, se rezumă doar la atribuţiile procurorului şi organelor de cercetare, nu şi la competenţa altor specialişti chemaţi să dea concurs tehnic organelor de urmărire în administrarea unor probe. Potrivit art. 55 alin. 1 din Codul de procedură penală noţiunea de organe de urmărire penală se referă strict la procuror, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală specială. Doar încălcarea regulilor de competenţă a acestora ar putea atrage nulitatea absolută a actelor de procedură, potrivit art. 281 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală. Aşadar, nu ar putea fi inclusă în noţiunea de organ de urmărire penală specialistul la care face referire art. 168 alin. 12 din Codul de procedură penală şi nici nu ar putea fi asimilată încălcarea acestui text cu încălcarea competenţei organului de urmărire penală încălcarea competenţei acestui specialist.

În consecinţă, încălcarea textului de la art. 168 alin. 12 din Codul de procedură penală prin efectuarea percheziţiei informatice în lipa unui specialist în domeniul informatic, nu poate atrage sancţiunea nulităţii absolute, ci doar a sancţiunii nulităţii relative. Aceasta din urmă ar putea interveni doar în cazul în care ar fi invocată cel târziu în faza camerei preliminare, dacă ar fi vorba de un act din cursul urmăririi penale, şi dacă s-ar dovedi o vătămare care nu ar putea fi înlăturată în alt mod. Or, în speţă a fost depăşită faza camerei preliminare, iar inculpaţii nu au invocat vreo chestiune care să ţină de fiabilitatea probei cu percheziţia informatică şi care să impună înlăturarea probei astfel obţinute ca necredibilă.

Legalitatea efectuării percheziţiei informatice asupra suporturilor aparţinând inculpatului Andronic Dan C[…] a fost analizată şi în faza camerei preliminare, reţinându-se în Încheierea nr. 1531/12.12.2016 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că „În cauza de față, se constată că activitatea procedurală de cercetare a susporturilor/sistemelor informatice, desfășurată în perioada 05-07.01.2016, a reprezentat prima fază a procedurii percheziției informatice, încuviințată prin încheierea nr. 9/MSPI/15.12.2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov, ce a stat la baza emiterii mandatelor de percheziție informatică nr. 65 și 66 din aceeași dată.

Premergător acestor activități, la data de 04.01.2016, s-a procedat la încunoștințarea avocatului ales al inculpatului Andronic Dan C[…] despre efectuarea percheziției informatice, apărătorul precizând că inculpatul nu dorește să participe la activitatea procedurală, aspecte consemnate ca atare în cuprinsul procesului verbal din data de 04.01.2016.

Susținerea contestorului, în sensul că nu ar fi fost încunoștințat despre efectuarea perchziției, este contrazisă, în plus, de mențiunile procesului verbal din data de 05.01.2016, din cuprinsul căruia rezultă că, pe durata activităţilor specifice percheziției desfășurate la acea dată, în prezența avocaților săi, Andronic Dan C[…] a fost contactat telefonic, în scopul furnizării unor informații necesare accesării dispozitivelor suspuse percheziției.

La toate activitățile specifice percheziției informatice realizate în perioada 05-07.01.2016 a fost prezent cel puțin unul dintre apărătorii aleși ai inculpatului, care au semnat fără obiecțiuni fiecare dintre cele trei procese verbale întocmite de organele judiciare (aflate în vol. 46 d.u.p). Prin urmare, pe durata întregii activități cu valoare de procedeu probatoriu, a fost asigurată în mod efectiv reprezentarea contestatorului, cu respectarea exigențelor legale în materie.

Activitățile ulterioare, de analiză și li[…]e a datelor și fotografiilor de interes rezultate în urmă percheziției informatice (activități desfășurate în perioada 29.01.2016 – 06.02.2016, conform proceselor verbale aflate în vol. 45 și 50 dosar urmărire penală), sunt activități subsecvente procedeelor probatorii prevăzute de art. 168 alin. 1 Cod de procedură penală, având ca obiect filtrarea datelor și informațiilor obținute în urmare percheziției și evaluarea relevanței probatorii a acestora de către organul judiciar.”

Inculpatul Mateescu L[…] C[…] nici nu a formulat în faza camerei preliminare critici cu privire la administrarea în cursul urmăririi penale a probei cu expertiza informatică, fapt din care se poate trage concluzia că acesta nu a considerat că proba a fost afectată de vreo nelegalitate.

Invocarea în cursul judecăţii a unor aspecte de nelegalitate a percheziţiei informatice, care ar fi trebuit invocate în faza camerei preliminare, prin interpretarea excesiv de extensivă a cazurilor de nulitate absolută de la art. 281 Cod procedură penală, nu poate fi admisă.

g. Faţă de toate acestea, referitor la toate aspectele de nelegalitate a unor mijloace de probă, invocate de inculpaţi în prezenta cauză, instanţa reţine că în cauza Schenk împotriva Elveţiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că este în sarcina sa aprecierea în ansamblu a caracterului echitabil al procesului şi nu excluderea în principiu şi in abstracto a probelor administrate nelegal. În această cauză s-a constatat că reclamantului i-a fost respectat dreptul la apărare, chiar dacă cererile sale fuseseră respinse, întrucât acesta a putut contesta caracterul nelegal al înregistrărilor, pe motivul că nu fuseseră dispuse de un judecător, şi, pe de altă parte, a avut posibilitatea de a tăgădui autenticitatea înregistrărilor şi de a se opune la folosirea lor (Hotărârea din 12 iulie 1988, paragrafele 46-49).

În acest sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-a statuat că „potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în principiu nu este interzisă folosirea în procesul penal a unei probe obţinute în mod nelegal, dacă procedura, în ansamblul ei, este echitabilă, iar inculpatul a avut posibilitatea contestării ei.” (ICCJ, decizia nr. 168/A/28.06.2018, pronunţată în dosarul nr. 3250/1/2017).

În speţă a fost asigurat dreptul inculpaţilor de a contesta pe parcursul cercetării judecătoreşti probele din cursul urmăririi penale şi s-au administrat probele solicitate de aceştia cu privire la aspectele de nelegalitate şi de nefiabilitate invocate. Pentru aceste motive instanţa reţine că a fost respectat în cauză dreptul la apărare al inculpaţilor, aşa cum este acesta consacrat în legislaţia internă şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nefiind nici un motiv de înlăturare a mijloacelor de probă contestate.

  1. în privinţa încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor

La data de 17.05.2019, când s-au discutat cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor, nu era publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 250/2019 a Curții Constituționale a României, prin care Curtea Constituţională cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispozițiile art. 377 alin. (4) teza întâi și art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei.

Instanţa de fond a reţinut, însă, că publicarea comunicatului Curţii Constituţionale din data de 16.04.2019 impune obligativitatea interpretării dispoziţiilor art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală în sensul celor dispuse de Curtea Constituţională, în cazul în care schimbarea încadrării juridice a faptei poate fi făcută exclusiv prin analizarea situaţiei de fapt reţinută în actul de sesizare, fără a face o analiză a probelor administrate în cursul judecăţii.

a. Pentru aceste motive, prin încheierea de şedinţă din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prima instanţă a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

TRUICĂ R[…] – din trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

ROȘU […] – din trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

TAL S[…] – din trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

[…] STEINMETZ – din complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal

ANDR[…] DAN C[…] – din complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

MARCOVICI […] […] – din complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

MATEESCU LC – din complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

SC RECIPL[…] SRL – din trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În motivarea schimbării încadrării juridice a faptelor, instanţa a reţinut că în cazul infracţiunii de trafic de influenţă doctrina şi practica judiciară au statuat că, dacă ar fi comise atât acte de pretindere, cât şi acte de primire a unor bani sau alte foloase, în condiţiile art. 291 Cod penal, încadrarea juridică a acestor fapte este într-o singură infracţiune de trafic de influenţă, fără aplicarea dispoziţiilor legale referitoare al infracţiunea continuată, prevăzute de art. 35 alin. 1 Cod penal.

Într-adevăr, în cazul infracţiunilor de cumpărare şi de trafic de influenţă, ca şi în cazul altor infracţiuni cu consumare anticipată, fapta se consumă la momentul realizării primelor acţiuni ce constituie elementul material al infracţiunilor, respectiv a promisiunii de bani sau bunuri din partea cumpărătorului de influenţă şi acceptării acestei promisiuni de către traficantul de influenţă.

În speţă, s-a reţinut în sarcina inculpatului Truică R[…] că i-a spus inculpatului Al României P[…] Philippe că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să-i soluţioneze acestuia cererile de retrocedare a imobilelor care au aparţinut fostului Rege Carol al II-lea, iar în schimbul acestei intervenţii inculpatul Al României P[…] Philippe s-a obligat să transmită către SC RECIPL[…] SRL, la care inculpatul Truică R[…] era asociat, bunurile astfel obţinute (urmând ca el să primească ulterior de la SC RECIPL[…] SRL o cotă din valoarea acestora).

Această promisiune de bunuri din partea cumpărătorului de influenţă şi acceptare a ei de către traficantul de influenţă s-a materializat prin încheierea contractului preliminar din data de 21.09.2006, denumit „Contract privind transmiterea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii”, care a fost apoi înlocuit cu Contractul privind transmiterea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii din 1.11.2006.

După retrocedarea bunurilor Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa, inculpatul Al României P[…] Philippe a transmis proprietatea acestora către SC RECIPL[…] SRL, la data de 15.10.2007 şi respectiv 15.01.2009, în baza promisiunii pe care o făcuse anterior inculpatului Truică R[…] că va remite acestei societăţi bunurile promise în schimbul influenţei. Toate acestea sunt, aşadar, acţiuni de dare şi, respectiv, de primire a bunurilor promise în schimbul folosirii influenţei, care fac parte din conţinutul constitutiv al aceloraşi infracţiuni de cumpărare şi, respectiv, de trafic de influenţă.

Promisiunea de bunuri şi darea de bunuri, ca şi acceptarea promisiunii şi primirea bunurilor promise nu sunt acte materiale distincte ale unor infracţiuni continuate de cumpărare şi, respectiv, de trafic de influenţă, ci sunt acte ale aceloraşi infracţiuni de cumpărare şi de trafic de influenţă, existente sub forma unităţii naturale de infracţiune. Nu se poate reţine forma continuată a infracţiunii de trafic de influenţă, în cazul în care o persoană acceptă promisiunea de bunuri în schimbul traficării influenţei şi primeşte ulterior aceste bunuri, chiar dacă primirea are loc în mai multe tranşe şi nu se poate reţine forma continuată a infracţiunii de cumpărare de influenţă, în cazul în care o persoană promite bunuri în schimbul traficării influenţei şi dă ulterior aceste bunuri, chiar dacă remiterea lor are loc în mai multe tranşe.

În speţă, întrucât acceptarea promisiunii şi primirea bunurilor de către traficantul de influenţă s-au făcut cu privire la aceleaşi bunuri retrocedate inculpatului Al României P[…] Philippe, suntem în pretenţa unei singure infracţiuni de trafic de influenţă, sub forma unităţii naturale. Inculpatul Al României P[…] Philippe i-a promis inculpatului Truică R[…] că îi va remite toate bunurile obţinute ca urmare a traficării influenţei primului (urmând ca el să primească ulterior o cotă parte din valoarea acestora), motiv pentru care nu pot fi reţinute atâtea acte materiale ale infracţiunii de trafic de influenţă câte bunuri i-au fost transmise, ci o singură infracţiune sub forma unităţii naturale.

Cum în speţă nu este vorba de o unitate legală de infracţiune, care subzistă doar în cazurile prevăzute de lege, practica judiciară şi doctrina au arătat că suntem în prezenţa unei unităţi naturale de infracţiune. Astfel, practica judiciară a reținut, într-o altă speță, că ”întrucât inculpatul a săvârșit fapte care constituie două dintre modalitățile menționate, iar acestea se referă la aceeași sumă de bani, predată în vederea ralizării aceluiași scop, s-a comis o singură infracțiune de trafic de influență, al cărei conținut s-a realizat nu numai prin pretinderea, dar și primirea sumei pretinse” (T.S., decizia nr. 4094 din 26 iulie 1971, în CD 1971, pagina 364).

Așadar, în acest caz infracţiunea de trafic de influenţă nu este una continuă, aşa cum a susţinut parchetul, ci suntem în prezenţa unei unităţi naturale de infracţiune care conţine atât actul de acceptare a promisiunii, cât şi actul de primire a bunului. În doctrină şi în practica judiciară s-a susţinut existenţa acestei unităţi naturale de infracţiune în cazul infracţiunilor cu consumare anticipată, cum sunt traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă, luarea de mită ori darea de mită. De pildă, într-o altă cauză, instanța a reținut că ”Infracțiunea de trafic de influență s-a realizat, sub una din modalitățile sale alternative, în momentul pretinderii folosului, pretindere care a avut loc o singură dată; acțiunile ulterioare, constând în primirea eșalonată a folosului, deși multiple, constituie, împreună cu acțiunea de pretindere, care le precede, o unitate infracțională naturală, ceea ce înseamnă că existența și pluralitatea lor este nerelevantă pentru a se reține fapta ca o infracțiune continuată” (Trib. București, Secția a II-la penală, decizia nr. 2628/1975, în C. Rotaru, A.R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II, Editura C.H. Beck, 2018, pagina 247). Transmiterea ulterioară în proprietatea SC Recipl[…] SRL a bunurilor Pădurea Snagov și Fermei Regale Băneasa constituie acte care, împreună cu actul anterior de pretindere a acestor bunuri în schimbul folosirii influenței de către inculpatul Truică R[…], constituie o singură infracțiune de trafic de influență, sub forma unității naturale.

La fel ca în cazul infracţiunii de trafic de influenţă, în cazul infracţiunii de cumpărare de influenţă doctrina şi practica judiciară au statuat că în cazul în care sunt comise atât acte de promisiune, cât şi acte de oferire sau dare a unor bani sau alte foloase, în condiţiile art. 292 Cod penal, încadrarea juridică a faptei este într-o singură infracţiune de cumpărare de influenţă, fără aplicarea dispoziţiilor legale referitoare al infracţiunea continuată, prevăzute de art. 35 alin. 1 Cod penal.

Întrucât inculpatul Al României P[…] Philippe nu a făcut prin transmiterea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, din 15.10.2007 şi respectiv 15.01.2009, decât să dea bunurile promise traficantului de influenţă, în speţă suntem în prezenţa unei singure infracţiuni de cumpărare de influenţă, în forma unităţii naturale.

Pentru aceste motive, prin încheierea din 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus şi schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILUPPE din infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal în infracţiunea prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fără aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal).

b. Tot prin încheierea de şedinţă din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

TRUICĂ R[…], din spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, din spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal

ROȘU […], din complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal

TAL S[…], din complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal

[…] STEINMETZ, complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal

MARCOVICI M[…] […], din spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal

SC RECIPL[…] SRL, din spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Pentru a dispune această schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, instanţa a arătat că sunt incidente argumente similare cu cele din cazul infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, care impun schimbarea încadrării juridice a presupuselor fapte descrise în actul de sesizare din infracţiunea continuată de spălare a banilor prevăzută în art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea de spălare a banilor prevăzută în art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (fără aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal), pentru inculpaţii Truică R[…] – trimis în judecată în calitate de autor al acestei infracţiuni, Al României P[…] Philippe – trimis în judecată în calitate de autor al acestei infracţiuni, Roșu […] – trimis în judecată în calitate de complice la această infracţiune, Tal S[…] – trimis în judecată în calitate de complice la această infracţiune, Steinmetz […] – trimis în judecată în calitate de complice la această infracţiune, Marcovici M[…] […] – trimis în judecată în calitate de autor al acestei infracţiuni şi SC Recipl[…] SRL – trimisă în judecată în calitate de autor al acestei infracţiuni.

Infracţiunea de spălare a banilor, dacă are în vedere transmiterea bunurilor provenind din aceeaşi infracţiune, va fi o infracţiune unică, iar nu una continuată, chiar dacă această transmitere s-ar face prin mai multe acte succesive, comise la diferite intervale de timp. Or, în speţă parchetul susţine că inculpatul Al României P[…] a transmis către SC RECIPL[…] SRL, prin mai multe acte, bunurile obţinute prin săvârşirea aceloraşi infracţiuni de corupţie. În acest caz, având în vedere scopul unic reţinut de parchet în actul de sesizare, de transmitere către SC RECIPL[…] SRL a întregului patrimoniu dobândit de inculpatul Al României P[…] Philippe de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, fapta inculpaţilor ar constitui o singură infracţiune de spălare a banilor, în forma unităţii naturale, dacă ar fi întrunite toate elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Nu s-ar putea reţine în acest caz o infracţiune continuată de spălare a banilor, chiar dacă transmiterea s-ar face prin mai multe acte succesive, deoarece importantă este intenţia făptuitorilor de a spăla „produsul” infracţiunilor de corupţie, care este format din mai multe bunuri retrocedate inculpatului Al României P[…] Philippe. Nu are nicio relevanţă, sub aspectul unităţii infracţiunii de spălare a banilor, faptul că sunt mai multe bunuri, iar nu un singur bun. Important este scopul unic urmărit de făptuitori, de a spăla „produsul” infracţiunii.

De asemenea, această soluţie a unităţii naturale a infracţiunii de spălare de bani, în cazul în care activităţile ar privi acelaşi „produs” al infracţiunii predicat, rezultă şi din Decizia nr. 16/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care se arată că „Spălarea de bani este o infracţiune la care elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în şapte modalităţi alternative (schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobândirea, deţinerea sau folosirea). Realizarea oricărei modalităţi a elementului material va conduce la consumarea infracţiunii. Odată consumată infracţiunea, realizarea altei modalităţi a elementului material în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale va fi lipsită de consecinţe juridice… Ca atare, realizarea mai multor acţiuni ce reprezintă elementul material al infracţiunii de spălare de bani, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, nu afectează unitatea infracţională.”

La fel ca în cazul infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în ce priveşte forma unităţii de infracţiune, şi în acest caz este vorba tot de unitate naturală de infracţiune, iar nu de o infracţiune continuă.

c. Tot prin încheierea de şedinţă din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Mușat Apost[…] și Chiriac T[…], din infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 309 Cod penal și art. 5 Cod penal, în infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal (fără aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal).

Pentru a dispune această soluție, instanța a avut în vedere existența unității de acțiune pretins ilegale comise de inculpații Mușat Apost[…] și Chiriac T[…]. Unitatea de infracțiune în cazul acestora este dată de faptul că, în viziunea parchetului, aceştia şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu în acelaşi context, pentru a-i retroceda inculpatului Al României P[…] Philippe bunul format din Pădurea Snagov. Nu se pot reţine atâtea acte materiale ale presupusei infracţiuni continuate de abuz în serviciu câte acte au semnat fiecare, ci încadrarea juridică a faptei este în infracţiunea unică de abuz în serviciu, având în vedere că toate actele au fost comise în vederea restituirii unui singur bun imobil. Pot fi făcute mai multe demersuri, în vederea atingerii unui singur obiectiv, fără ca acest lucru să atragă reţinerea formei continuate a presupusei infracţiuni de abuz în serviciu ce ar fi comisă de funcţionar.

Pentru aceste motive, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de abuz în serviciu reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, din forma continuată, în forma simplă a infracţiunii de abuz în serviciu.

În şedinţa publică din data de 17.05.2019 instanţa a pus în discuţie cererile inculpaţilor privind schimbarea încadrării juridice a faptei de retrocedare către inculpatul Al României P[…] Philippe a Pădurii Snagov din infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal și art. 5 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fără aplicarea art. 309 Cod penal), pentru inculpaţii Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Roșu […], P[…] Nela, Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Jecu N[…], Popa C[…], Olteanu G[…], Delcea V[…] şi Chiriac Teodor.

De asemenea, în aceeaşi şedinţă, instanţa a pus în discuţie şi cererea inculpatului Delcea V[…] de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal și art. 5 Cod penal, în infracțiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal.

Întrucât pentru soluţionarea acestor cereri instanţa ar fi trebuit să facă o analiză a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, respectiv să arate care sunt motivele pentru care înlătură unele probe şi reţine altele referitoare la cuantumul prejudiciului rezultat din presupusa infracţiune sau referitoare la forma de vinovăţie cu care a acţionat inculpatul Delcea V[…], instanţa a arătat în şedinţa din 17.05.2019 că se va pronunţa prin sentinţă cu privire la aceste cereri de schimbări de încadrare juridică. Nefiind publicată în Monitorul Oficial la data respectivă Decizia nr. 250/2019 a Curții Constituționale a României, instanţa nu a putut cunoaşte care este motivarea Curţii Constituţionale cu privire la acest aspect, iar pronunţarea prin încheiere, în lipsa motivării deciziei Curţii Constituţionale a României, ar fi putut constitui o antepronunţare asupra unui aspect important al cauzei, cum este valoarea pretinsului prejudiciu produs. În plus, reţinerea sau înlăturarea consecinţelor deosebit de grave nu constituie un aspect al încadrării juridice care să impună pronunţarea prin încheiere asupra lui pentru asigurarea respectării dreptului la apărare al inculpaţilor, deoarece nu reprezintă un aspect esenţial al acuzaţiei, care să privescă elementele constitutive esenţiale ale faptei. Inculpaţii şi-au putut face apărarea cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, chiar dacă pretinsul prejudiciu produs nu a fost stabilit de instanţă înainte de pronunţarea pe fond a cauzei.

În ce priveşte reţinerea în sarcina inculpaţilor a formei calificate a infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 309 din Codul penal, analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că paguba produsă prin presupusa infracţiune de abuz în serviciu constând în retrocedarea către inculpatul Al României P[…] Philippe a suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov este mai mică de 2000000 de lei.

Astfel, din Raportul de expertiză întocmit la data de la data de 08.06.2018 de către expertul Perlik Romeo, desemnat de instanţă să facă evaluarea bunurilor imobile, rezultă că valoarea Pădurii Snagov retrocedate inculpatului Al României P[…] Philippe era la data faptei de 5550 euro/ha pentru pădurea Fundul Sacului de 9,97 ha şi de 5440 euro/ha pentru Pădurea Snagov de 36,78 ha. Or, raportând acest prejudiciu la valoarea totală a terenului, rezultă că suma totală este mai mică de 2000000 de lei.

Nu poate fi primită susţinerea parchetului de a fi luată în considerare evaluarea făcută de specialiştii D.N.A. în cursul urmăririi penale, în primul rând deoarece expertul desemnat de instanţă se bucură de garanţiile de independenţă pe care nu le au specialiştii parchetului. În al doilea rând, în expertiza efectuată în cursul judecăţii de către expertul independent s-a făcut evaluarea terenului potrivit destinaţiei clare a acestuia de vegetaţie forestieră, în timp ce specialiştii D.N.A. au evaluat terenul ca pe unul construibil. Din moment terenul avea la data retrocedării şi are şi în prezent destinaţia de vegetaţie forestieră, nefiind construibil, nu se poate face evaluarea acestuia prin luarea în considerare a unui aspect eventual şi incert, cum ar fi posibilitatea de a fi declarat teren construibil.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu, reţinută în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov, pentru inculpaţii:

TRUICĂ […], din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 4 de la încadrarea în drept).

ROȘU […], din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal. (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 4 de la încadrarea în drept).

AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta descrisă la pct. 3 de la încadrarea în drept din rechizitoriu).

P[…] NELA, din complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

MUŞAT AP[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

DIMA NIC[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

JECU N[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

POPA C[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

OLTEANU […], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

DELCEA V[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

CHIRIAC T[…], din abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

d. În ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul Delcea V[…], curtea constată că nu poate fi primită susţinerea acestuia că nu a prevăzut şi nici nu a acceptat că prin fapta sa de a vota în sensul retrocedării către inculpatul Al României P[…] Philippe a Pădurii Snagov ar fi încălcat legea. Participarea sa în calitate de membru al comisie judeţene de fond funciar presupune luarea la cunoştinţă de către acesta a tuturor deciziilor luate de această comisie, aşa cum s-a întâmplat cu toţi ceilalţi membri ai comisiei. Nu s-ar putea reţine că inculpatul Delcea V[…] ar fi acţionat din culpă, iar ceilalţi membri ai comisiei au acţionat cu intenţie, deoarece martorii arată că toţi membrii comisiei au votat după ce s-a discutat în prealabil cu privire la obiectul cererii de retrocedare. Ca să se reţină în sarcina inculpatului Delcea V[…] comiterea din culpă a faptei ar fi trebuit să rezulte din probe că acesta nu ar fi cunoscut deloc ce s-a votat ori că ar fi fost în eroare cu privire la obiectul votului, or din probele administrate rezultă contrariul.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a respins cererea inculpatului Delcea V[…] de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 298 Cod penal.

 

III. În privinţa acuzaţiilor aduse inculpaţilor, prima instanţă a reţinut următoarele:

1. Situaţia de fapt

a. Referitor la infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi spălare a banilor:

În anul 2005 inculpatul Truică R[…] era asociat cu Riverside Real Estate Corp. şi cu STG VEN[…] Ltd. în cadrul societăţii Recipl[…] Ltd., cu sediul în Cipru. Riverside Real Estate Corp. este o societate controlată de inculpatul […] Steinmetz, iar STG VEN[…] Ltd este o societate controlată de inculpatul Tal S[…].

La data de 14.12.2005 s-a înfiinţat în România societatea comercială RECIPL[…] SRL, al cărei unic acţionar este societatea Recipl[…] Ltd., obiectul de activitate al societăţii româneşti fiind „cod CAEN 4110 – Dezvoltare (promovare) imobiliară”.

Administrator statutar al SC RECIPL[…] SRL a fost desemnată iniţial d-na S[…] Merloni-Horemans, cetăţean străin cu domiciliul în străinătate, dar din probe rezultă că administrator de fapt al acestei societăţi în România a fost inculpatul Truică R[…], până în primăvara anului 2010, când şi-a cesionat către Riverside Real Estate Corp toate părţile sociale pe care le avea la Recipl[…] Ltd.. Această cesiune a părţilor sociale deţinute de inculpatul Truică R[…] la Recipl[…] Ltd. a intervenit ca urmare a disensiunilor care au apărut între acesta, pe de o parte, şi ceilalţi inculpaţi cu care era partener în societate, respectiv inculpaţii […] Steinmetz şi Tal S[…], pe de altă parte. Motivul disensiunilor l-a reprezentat efectuarea de către inculpatul Truică R[…] a unor acte, în cadrul SC RECIPL[…] SRL, fără ştirea celorlalţi doi inculpaţi.

După ce a încetat mandatul doamnei S[…] Merloni-Horemans, administrator statutar al SC RECIPL[…] SRL a fost desemnat inculpatul Marcovici M[…] […], începând cu data de 15.10.2010. În această calitate, la fel ca administratorul statutar anterior, inculpatul Marcovici M[…] […] nu a efectuat decât acte licite de administrare curentă a societăţii şi de încheiere a unor acte juridice licite, fără să fi comis vreo faptă penală.

Prin înfiinţarea societăţi comerciale RECIPL[…] SRL şi prin desfăşurarea activităţii acesteia s-a urmărit un scop licit, în sine, acela de a obţine retrocedarea legală a bunurilor care au aparţinut fostului Rege Carol al II-lea, antecesorul inculpatului Al României P[…] Philippe, şi de a valorifica ori a administra bunurile retrocedate. Din acest motiv partenerii inculpatului Truică R[…] din cadrul acestei societăţi, respectiv inculpaţii Steinmetz […] şi Tal S[…], nu pot fi consideraţi răspunzători pentru faptele de corupţie săvârşite de acesta din urmă în desfăşurarea activităţilor legate de această societate, neexistând probe din care să rezulte că ei au cunoscut despre săvârşirea acestor fapte penale.

Din probe rezultă că inculpatul Truică R[…] i-a promis inculpatului Al României P[…] Philippe că îi poate obţine mai uşor şi mai repede retrocedarea bunurilor moştenite de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, prin influenţa pe care o are asupra funcţionarilor competenţi să dispună această retrocedare, solicitându-i în schimbul folosirii acestei influenţe transmiterea către SC RECIPL[…] SRL a proprietăţii asupra tuturor bunurilor retrocedate. Inculpatul Al României P[…] Philippe a fost de acord cu această înţelegere ilicită şi i-a promis inculpatului Truică R[…], în schimbul folosirii acestei influenţe, că va transmite către SC RECIPL[…] SRL bunurile ce urmau a fi retrocedate, el păstrându-şi un drept de creanţă de 20 până la 50% din valoarea acestor bunuri.

În aceste condiţii s-a încheiat la data de 1.11.2006 contractul de cesiune de drepturi aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între inculpatul Al României P[…] Philippe şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…]. Întrucât inculpatul Truică R[…] a acţionat ca un administrator de fapt al societăţii comerciale RECIPL[…] SRL, comiţând infracţiunea de trafic de influenţă în numele şi în interesul societăţii, instanţa va reţine şi răspunderea penală a acestei persoane juridice pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

Inculpaţii Roșu […], […] Agavi, Mateescu […] şi Andronic Dan C[…] au colaborat cu SC RECIPL[…] SRL pe diferite aspecte, care urmează a fi detaliate mai jos, în momentul în care va fi analizată activitatea acestora.

Nu există probe că aceşti inculpaţi ar fi cunoscut săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina acestuia şi nici să ar fi urmărit, prin faptele lor, înlesnirea în vreun fel a săvârşirii acestor infracţiuni. Acţiunile acestor inculpaţi s-au circumscris unor activităţi licite normale în cadrul unei societăţi cu obiect de activitate ca cel al SC RECIPL[…] SRL. Inculpatul Rosu […] M a desfăşurat activităţi de asistenţă juridică, în calitatea sa de avocat în cadrul societăţii de avocatură care avea contract de asistenţă juridică cu societatea. Inculpaţii […] Agavi şi Mateescu L[…] au fost colaboratori ai societăţii în domeniul lor de specialitate şi în domeniul de activitate al societăţii, acela de dezvoltare (promovare) imobiliară. Inculpatul Andronic Dan C[…] a fost consultat sporadic de reprezentanţi ai societăţii RECIPL[…] SRL cu privire la unele aspecte legate de relaţiile cu publicul, fără să urmărească prin aceasta înlesnirea sau ajutorarea săvârşirii vreunei infracţiuni de corupţie.

Transmiterea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a proprietăţii Pădurii Snagov şi Fermei Regale Băneasa către SC RECIPL[…] SRL, după ce anterior promisese că va da aceste bunuri în schimbul folosirii influenţei de către inculpatul Truică R[…], constituie acte materiale ale aceleiaşi infracţiuni de trafic de influenţă. Ele nu pot constitui, în acelaşi timp, şi acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor, aşa cum susţine parchetul, deoarece pentru existenţa acestei infracţiuni trebuie îndeplinită condiţia situaţiei premise ca bunurile „spălate” să provină din săvârşirea unei infracţiuni distincte, care s-a comis anterior.

b. Referitor la retrocedarea Pădurii Snagov și la infracțiunile legate de aceasta

Inculpatul Al României P[…] Philippe este descendentul fostului Rege Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu. După ce s-au adoptat legile privind retrocedarea bunurilor confiscate abuziv în perioada comunistă, acesta a formulat diverse cereri pentru a i se retroceda bunurile fostului Rege Carol al II-lea, invocând fie dreptul propriu de moştenire, în calitate de nepot de fiu, fie cumpărarea drepturilor succesorale de la moştenitoarea testamentară a ultimei soţii a acestuia (E[…] Lupescu), respectiv de la numita Monique U[…].

Inculpatul Al României P[…] Philippe a avut mai multe persoane mandatate să se ocupe de aceste retrocedări, cel care a depus cererea de retrocedare a bunului Pădurea Snagov fiind inculpatul GOS[…] M[…]. Acesta a depus la Primăria Snagov, la data de 12.03.2003, o cerere pentru suprafaţa de 10,78 ha. (maximul permis de lege la data respectivă fiind de 10 ha.) din Pădurea Snagov – zona Fundul Sacului, ca mandatar al inculpatului Al României P[…] Philippe.

Prin adresa nr. 4002 din 13.03.2003 a Primăriei Snagov i se aduce la cunoştinţă inculpatului Al României P[…] Philippe că cererea sa nu se poate soluţiona întrucât nu a făcut dovada certă a faptului că este îndreptăţit la retrocedare, adresa fiind semnată de primire de inculpatul GOS[…] M[…].

În aceste condiţii, la data de 06.06.2003 inculpatul Al României P[…] Philippe, prin mandatarul GOS[…] M[…], înregistrează la Judecătoria Buftea sub nr. 3387/2003 o acţiune civilă prin care solicita instanţei, în temeiul art. 111 din vechiul Cod de procedură civilă, să se constate că este îndreptăţit să beneficieze de retrocedarea terenului de 10 ha din Pădurea Snagov, în zona cunoscută sub numele de Fundul Sacului. Prin sentinţa civilă nr. 1872 din 26.06.2003 a Judecătoriei Buftea a fost admisă acţiunea formulată de inculpatul Al României P[…] Philippe prin mandatar şi s-a constatat că acesta este îndreptăţit să beneficieze de 10 ha. de pădure în localitatea Snagov, zona Fundul Sacului. Sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă prin neapelare.

Ulterior s-a adoptat hotărârea nr. 7 din 14 ianuarie 2004 a Comisiei Judeţene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin care i s-a recunoscut inculpatului Al României P[…] Philippe dreptul de proprietate asupra a 10 ha. de teren cu vegetaţie forestieră, în baza Legii nr. 1/2000, deşi notificarea fusese depusă în baza Legii nr. 10/2001. Această hotărâre de validare a fost primită, în numele inculpatului Al României P[…] Philippe, de mandatarul acestuia de la data respectivă, respectiv de către inculpatul GOS[…] M[…].

Motivul pentru care inculpatul a făcut notificare în baza Legii nr. 10/2001, iar hotărârea respectivă a făcut referire la Legea nr. 1/2000 a fost acela că la data notificării inculpatul Al României P[…] Philippe nu mai era în termen să solicite retrocedarea terenului cu vegetaţie forestieră în baza Legii nr. 1/2000. Ulterior s-a adoptat Legea nr. 247/2005, care a repus persoanele îndreptăţite în termenul de a solicita retrocedarea unor astfel de terenuri cu vegetaţie forestieră, majorând şi limita maximă ce se putea retroceda, până la 50 ha. de teren.

Deşi a obţinut hotărârea de validare nr. 7 din 14 ianuarie 2004 a Comisiei Judeţene Ilfov, pentru 10 ha. de pădure, inculpatul Al României P[…] Philippe nu a reuşit punerea în posesie asupra acestui bun, deoarece hotărârea a fost atacată în instanţă de către Regia Naţională a Pădurilor – […] Silvică Bucureşti, care avea terenul în posesie.

În aceste condiţii, văzând că nu a obţinut retrocedarea efectivă a bunului, inculpatul Al României P[…] Philippe a renunţat la mandatul acordat inculpatului GOS[…] M[…] şi a încheiat cu firma inculpatei P[…] Nela (SC ILK[…] […] SRL) un alt contract de mandat şi asistenţă de specialitate, la data de 30.10.2005. La data de 01.11.2005, avocatul Dumitrescu M[…], colaborator al inculpatei P[…] Nela, a depus la Primăria Snagov notificarea pentru restituirea a 47 ha. din Pădurea Snagov, zona Fundul Sacului.

La data de 30.01.2006 între inculpatul Al României P[…] Philippe şi inculpata P[…] Nela, prin firma acesteia SC ILK[…] […] SRL, s-a încheiat un alt contract de mandat şi asistenţă de specialitate, autentificat la notar. Prin acest contract firma SC ILK[…] […] SRL se obliga să acorde asistenţă de specialitate pentru retrocedarea bunurilor, care consta în principal în angajarea unor avocaţi care să facă demersurile juridice la autorităţi sau în instanţe pentru revendicarea bunurilor, iar inculpatul Al României P[…] Philippe se obliga să-i plătească în schimb 30% din preţul de vânzare al fiecărui bun recuperat.

Inculpata P[…] Nela a renunţat la colaborarea cu avocatul Dumitrescu M[…] şi a preluat personal unele demersuri pentru retrocedarea terenului de 47 de ha. din Pădurea Snagov, fiind probe din care rezultă că aceasta a apelat la martorul Cristache Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov de la vremea respectivă, pentru a o sprijini în încercarea de a obţine retrocedarea efectivă a acestui teren. Martorul Cristache Rădulescu era un prieten al inculpatei P[…] Nela şi făcea parte din acelaşi partid politic cu inculpatul Muşat Apost[…], care era preşedintele comisiei locale de fond funciar, şi cu inculpatul Jecu N[…], care era preşedintele comisiei judeţene de fond funciar.

La data de 9.03.2006 Comisia Locală Snagov pentru restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a încheiat procesul-verbal potrivit căruia inculpatul Al României P[…] Philippe îndeplineşte condiţiile pentru restituirea terenului de 46,78 ha. din Pădurea Snagov, întocmindu-se în acest sens şi anexa 37, ambele fiind semnate de inculpatul Muşat Apost[…], în calitate de primar al comisiei de fond funciar şi de inculpatul Dima Nic[…], în calitate de secretar. Din comisia locală de fond funciar a mai făcut parte şi martorul Berceanu Daniel, reprezentant al Ocolului Silvic Snagov, care s-a opus retrocedării, considerând că nu sunt întrunite condiţiile legale. Acesta a semnat cu obiecţiuni anexa 37, înaintată comisiei judeţene Ilfov de fond funciar spre validare.

Nu sunt probe din care să rezulte faptul că inculpaţii Muşat Apost[…] şi Dima Nic[…] ar fi întocmit aceste acte cu încălcarea legii ori ca urmare a intervenţiei nelegale a inculpatei P[…] Nela sau a martorului Cristache Rădulescu. Dimpotrivă, din probele de la dosar rezultă că inculpatul Al României P[…] Philippe avea dreptul de a i se retroceda imobilul din Pădurea Snagov, care aparţinuse fostului Rege Carol al II-lea.

La data de 07.07.2006 actele înaintate de Comisia locală de fond funciar Snagov au fost analizate de Comisia judeţeană Ilfov de fond funciar, condusă de inculpatul Jecu N[…] în calitate de prefect, din care au mai făcut parte şi inculpaţii Popa C[…] – subprefect, secretar al comisiei, Delcea V[…] – subprefect, Olteanu G[…] – justul prefecturii, dar şi martorii G[…] Ruxandra – director OCPI, Zoltan Nagy Bege – reprezentant ADS, Petrişor Teodor pentru I[…]oveci Elie N[…] – director ANIF, Cismaru N[…] – vicepreşedinte CJ Ilfov, Cucu […] – delegat […] Silvică, Băncilă F[…] – delegat ITRSV, Burlacu V[…] – SNTR Propact. Deşi în cadrul şedinţei doar martorul Cucu […], reprezentantul Direcţiei Silvice, s-a opus validării anexei 37 a Comisiei locale Snagov de fond funciar, ceilalţi membri votând pentru, parchetul a considerat că au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu prin validarea acestei anexe doar inculpaţii Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…] şi Olteanu G[…]. Nu sunt probe din care să rezulte faptul că aceşti inculpaţi ar fi validat propunerea comisiei locale Snagov cu încălcarea legii ori ca urmare a intervenţiei nelegale a inculpatei P[…] Nela sau a martorului Cristache Rădulescu.

Demersurile inculpatei P[…] Nela de obţinere a retrocedării efective a terenului „s-au blocat” în etapa punerii în posesie, deoarece directorul Direcţiei Silvice Ilfov, martorul Capanu George, ca şi reprezentanţii acestei instituţii din comisiile de fond funciar, s-a opus retrocedării terenului către inculpatul Al României P[…] Philippe. Din acest motiv, inculpata P[…] Nela a cedat către SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…], drepturile litigioase pe care le obţinuse de la inculpatul Al României P[…] Philippe prin contractul de mandat şi asistenţă de specialitate, autentificat la notar.

Urmare a înţelegerii dintre inculpaţii Truică R[…], Al României P[…] Philippe şi P[…] Nela, la data de 1.11.2006 se încheie un contract de cesiune de drepturi aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii între inculpatul Al României P[…] Philippe şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…]. Motivul determinant al încheierii acestui contract de cesiune de drepturi a fost promisiunea inculpatului Truică R[…] că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile de retrocedare, pentru a-i determina să le admită, promisiune acceptată de inculpatul Al României P[…] Philippe, care s-a obligat să transmită către SC RECIPL[…] SRL toate bunurile moştenite de pe urma fostului Rege Carol al II-lea care îi vor fi retrocedate. Altfel, dacă nu ar fi fost acest motiv determinant, inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi continuat demersurile începute cu societatea inculpatei P[…] Nela, cu care avea deja încheiat un contract similar.

Ca urmare a acestei cedări a drepturilor litigioase pe care le dobândise anterior prin contractul încheiat cu inculpatul Al României P[…] Philippe, inculpata P[…] Nela urma să primească de la SC RECIPL[…] SRL o sumă de bani şi o parte din terenul retrocedat în Pădurea Snagov, asupra căruia inculpatul Al României P[…] Philippe urma să fie pus în posesie ulterior.

Inculpatul Truică R[…] a obținut într-un timp destul de scurt „deblecarea” situaţiei, având în vedere înlocuirea directorului Direcţiei Silvice Ilfov, Capanu George, cu inculpatul Chiriac T[…], un apropiat de-al inculpatului Truică R[…], care ocupase anterior funcţia de director tehnic al acestei instituţii.

Se poate reține că înlocuirea directorului Direcţiei Silvice Ilfov a fost foarte importantă pentru deblocarea situaţiei, având în vedere declaraţia martorului Cucu […] dată în cursul urmăririi penale la data de 26.02.2016, din care rezultă că inculpatul Truică R[…] era la curent cu această schimbare, precum și faptul că inculpatul Chiriac T[…] a fost imediat de acord cu punerea în posesie a inculpatului Al României P[…] Philippe asupra terenului, primind în schimb o suprafaţă de 1000 m.p. din terenul retrocedat, prin persoanele interpuse […] M[…] şi […] Maria. Aceşti martori au vândut această suprafaţă de teren la scurt timp (la data de 1.04.2008), către cumpărătorul de bună credinţă Cacenco Aurelian, cu suma de 45000 de euro, pe care a încasat-o inculpatul Chiriac T[…].

Inculpatul Al României P[…] Philippe a fost pus în posesie mai întâi asupra suprafeţei de 9,97 ha. din teren, la data de 26.06.2007, iar după aceea s-a emis titlul de proprietate nr. 243/07.08.2007 pentru această suprafaţă. Pentru restul suprafeţei, de 36,78 ha. de pădure, punerea în posesie s-a făcut la data de 15.08.2007, emiţându-se titlul de proprietate nr. 246/31.08.2007.

După punerea în posesie şi emiterea titlurilor de proprietate, proprietatea asupra întregii suprafeţe de teren de 46,78 ha. a fost transmisă de inculpatul Al României P[…] Philippe către SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…], prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub. nr. 3512/15.10.2007.

Ulterior, SC RECIPL[…] SRL a transmis o parte din teren către inculpatul Truica R[…] (9000 m.p. şi 14000 m.p., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4144/05.12.2007, şi 75400 m.p., prin contractul de vânzare cumpărare nr. 103/11.06.2009), altă parte către nişte persoane, posibil interpuşi ai inculpatului Truică R[…] şi ai martorului Aparaschivei Cristian (prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2980/20.11.2007, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4143/05.12.2007, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4145/05.12.2007, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 515/20.02.2008, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2440/13.08.2008, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2441/13.08.2008, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2439/13.08.2008) şi altă parte către S.C. ILKO […] S.R.L., firmă ce aparţine inculpatei P[…] Nela (6534 m.p. şi 43459 m.p., prin contractul de vânzare cumpărare nr. 7/08.01.2008, şi 28799 m.p., prin contractul de vânzare cumpărare nr. 266/21.02.2008). Restul terenului retrocedat din Pădurea Snagov, în suprafaţă de 246375 m.p., a rămas în proprietatea S.C. RECIPL[…] S.R.L.

Terenurile a căror proprietate a fost transmisă către inculpatul Truică R[…] şi către persoanele cu privire la care există suspiciunea că au acţionat ca interpuşi ai acestuia şi ai martorului Aparaschivei Cristian au fost folosite ulterior pentru obţinerea unor credite ipotecare, ce nu au mai fost restituite băncii, faptele făcând obiectul unui alt dosar penal aflat în curs de urmărire.

Terenurile obţinute de către inculpata P[…] Nela, prin intermediul societăţii acesteia SC ILK[…] […] SRL, au fost ulterior transmise către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, fiind aduse ca aport la capitalul social al acestei societăţi prin actul constitutiv nr. 1459/28.09.2015. SC MERSURE […] INTERNATIONAL SRL a fost înfiinţată la data de 24.07.2015 şi are ca asociat unic şi administrator pe numita Şerban Ana Maria Iulia, fiica inculpatei P[…] Nela. Instanţa reţine că înfiinţarea SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL şi transmiterea proprietăţii terenurilor către aceasta de către inculpata P[…] Nela au avut loc după formularea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a plângerii şi a denunţului, din data de 23.01.2015 şi respectiv 15.04.2015, când se făceau cercetări în prezenta cauză cu privire la redobândirea de către acesta a dreptului de proprietate asupra terenului în discuţie. Această transmitere a avut ca scop disimularea provenienței ilicite a terenului respectiv.

Inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi trebuit să primească, conform contratului încheiat cu SC RECIPL[…] SRL, un procent de 50% din preţul de vânzare al acestui bun, dar nu a primit nimic, acesta fiind şi motivul disensiunilor apărute între el şi ceilalţi inculpaţi din prezenta cauză.

c. Referitor la retrocedarea Fermei Regale Băneasa și la infracțiunile legate de aceasta

Pentru retrocedarea Fermei Regale Băneasa inculpatul Al României P[…] Philippe a depus la data de 13.02.2002 o notificare întemeiată pe Legea nr. 10/2001, înregistrată sub nr. 554 la executorul judecătoresc. Notificarea fost depusă în nume propriu, în calitate de succesor al fostului Rege Carol al II-lea, ca urmare a cumpărării drepturilor succesorale de la Monique U[…], moştenitoarea testamentară a E[…] Lupescu.

Inculpatul a solicitat astfel, prin notificarea depusă la Primăria Municipiului Bucureşti, retrocedarea suprafeţei de 26,8764 ha., aflat la momentul respectiv în administrarea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, instituţie aflată sub coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Primăria Bucureşti, prin dispoziţia nr. 9134 din 23.11.2007 a Primarului General al Municipiului Bucureşti, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii către Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor.

După înregistrarea notificării la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, directorul institutului de la vremea respectivă, numitul ILIES[…] Horia (decedat ulterior), i-a solicitat inculpatului Al României P[…] Philippe prin nota nr. 996 din 14.04.2008 să completeze dosarul administrativ cu certificatul de moştenitor, cu dovada că nu au fost depuse cereri de restituire a aceluiaşi imobil de către alţi moştenitori, cu titlul de proprietate din 1931 pentru dovedirea dreptului de proprietate al Regelui Carol al II-lea asupra terenului şi cu dovada că terenul intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, respectiv a faptului că este vorba de un teren intravilan.

După această notificare inculpatul Al României P[…] Philippe a depus la data de 27.08.2008 o adresă prin care răspunde celor solicitate de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, fără a depune alte acte în dovedirea cererii.

Prin adresa nr. 1420 din data de 29.07.2008, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin secretarul general de la vremea respectivă, inculpatul Sin G[…], a solicitat Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor convocarea consiliului de administraţie pentru soluţionarea cererii de retrocedare formulată de inculpatul Al României P[…] Philippe.

Urmare a acestei adrese directorul ILIES[…] Horia a convocat consiliul de administraţie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor la data de 02.09.2008, la şedinţa acestuia participând şi inculpatul Al României P[…] Philippe, avocatul acestuia, inculpatul Roșu […], inculpatul Truică R[…] şi secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, inculpatul Sin G[…]. În cadrul şedinţei consiliului de administraţie, inculpatul Al României P[…] Philippe şi avocatul acestuia au susţinut existenţa dreptului său de retrocedare a imobilului, toţi membrii conciliului (cu excepţia martorei Leaotă E[…], reprezentanta Ministerului Agriculturii în consiliul de administraţie) au fost de acord cu restituirea în natură a terenului, după efectuarea unei lucrări topografice de identificare a acestuia. Din consiliul de administraţie, în afară de directorul ILIES[…] Horia au mai făcut parte inculpata Gheorghiţă […]a, director economic al institutului, şi martorii Oancea F[…], […] Ana Maria, Alexandru […] şi E[…] Leaota.

Inculpata Dicu Cor[…] nu era membru cu drept de vot al conciliului de administraţie, ci asigura doar servicii de asistenţă juridică, fiind un colaborator extern. Ea este totodată şi fiica inculpatei Gheorghiţă […]a, care ocupa la vremea respectivă funcţia de director economic al institutului.

Nu sunt probe că inculpata Gheorghiţă […]a ar fi încălcat vreun text de lege votând pentru retrocedare în cadrul consiliului de administraţie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor cu încălcarea legii şi nici că inculpaţii Sin G[…] şi Dicu Cor[…] ar fi comis acte de înlesnire la săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu care să fi fost comisă cu această ocazie.

Sunt probe concludente din care rezultă că inculpatul Truică R[…] l-a corupt pe directorul din perioada respectivă al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, respectiv pe numitul ILIES[…] Horia (decedat ulterior), oferindu-i o excursie la Monaco, împreună cu familia, în legătură cu îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor de serviciu legate de retrocedarea acestui teren. Acest act de corupere de către inculpatul Truică R[…] a directorului Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, deşi a fost comis în legătură cu retrocedarea pe cale administrativă către inculpatul Al României P[…] Philippe a terenului cunoscut sub numele de Ferma Regală Băneasa, nu dovedeşte că ceilalţi membri ai consiliului de administraţie ar fi votat în mod nelegal pentru retrocedarea imobilului. Dimpotrivă, aşa cum se va arăta mai jos, existau argumente solide pentru admiterea cererii de retrocedare în natură a imobilului.

După ce s-a întocmit de către inculpatul Stoian I[…] o lucrare de identificare a terenului retrocedat, prin Decizia nr. 30/26.09.2008 consiliul de administraţie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, în aceeaşi compunere, a dispus retrocedarea administrativă către inculpatul Al României P[…] Philippe a suprafeţei de teren de 170924,97 m.p. de teren situat în bd. Ion Ionescu de la Brad, nr. 8. Toţi membri consiliului de administraţie, cu excepţia martorei Leaotă E[…] care s-a abţinut, au votat pentru retrocedare.

După emiterea deciziei de retrocedare, inculpatul Al României P[…] Philippe a transmis proprietatea terenului către SC RECIPL[…] SRL, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la data de 15.01.2009 de notarul public Georgescu Gabriela. În aceeaşi zi, SC RECIPL[…] SRL a vândut două loturi din acest teren, în suprafaţă de 5583 m.p. şi 18200 m.p., către SC HERCULES […] SA, restul terenului rămânând în proprietatea societăţii RECIPL[…] până în prezent.

Pentru a reţine această situaţie de fapt instanţa a avut în vedere hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele civile, care au autoritate de lucru judecat în prezenta cauză conform art. 52 alin. 3 Cod procedură penală, precum şi probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, care vor fi analizate în continuare.

2. Analiza acuzaţiilor aduse inculpaţilor

a. Referitor la infracţiunile de trafic de influenţă şi dare de mită, reţinute în sarcina inculpatului Truică R[…], şi la infracţiunea de cumpărare de influenţă, reţinută în sarcina inculpatului Al României P[…] Philippe

Inculpatul TRUICĂ R[…] este acuzat în actul de sesizare că, în mod continuat, începând cu august-septembrie 2006, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, i-a promis inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE că prin influenţa pe care o are în mod direct (fost consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le are în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă, (relaţii prietenie /afaceri cu membrii ai guvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), asupra funcţionarilor publici implicaţi în procedurile de retrocedare a bunurilor revendicate de acesta, îi poate determina să-i retrocedeze averea pretinsă ( la care nu era îndreptăţit), solicitând în schimb o parte considerabilă din aceasta, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului infracţional, între 50 – 80% din fiecare bun care urma a fi obţinut, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea continuată de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

De asemenea, inculpatul TRUICĂ R[…] mai este acuzat că, urmărind realizarea scopului grupului infracţional, pentru a-l determina pe directorul Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, numitul ILIES[…] Horia, să sprijine în CA cererea de retrocedare a Fermei Regale Băneasa formulată de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi să aprobe în final retrocedarea (deşi documentaţia depusă era incompletă, ternul nu era identificat potrivit legii, expertiza fiind formal efectuată, şi nu intra sub incidenţa Legii 10/2001), i-a oferit acestuia foloase necuvenite constând în plata unei excursii pentru patru persoane în străinătate în toamna anului 2008, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPE este acuzat în actul de sesizare că, în mod continuat, începând cu august-septembrie 2006, i-a promis inculpatului TRUICĂ R[…] şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional, inculpaţii TAL S[…], […] STEINMETZ, ROȘU […], MARCOVICI […] M[…], MATEESCU […], ANDRONIC DAN C[…], o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărae cu RECIPL[…] SRL, în schimbul intervenției acestora pe lângă funcționari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (fost şi actual consilier al primului ministru) şi indirect, prin intemediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii prietenie /afaceri cu membrii ai gurvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), pentru a-i determina să acţioneze contrar atribuţiilor de serviciu în interesul său, urmărind obţinerea în mod injust a bunurilor revendicate şi punerea în posesia lor, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019 instanţa a schimbat încadrarea juridică a acestei fapte din infracţiunea continuată de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de cumpărare de influenţă în forma unităţii naturale, prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Instanţa de fond a reţinut că din probele administrate rezultă săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunilor de trafic de influenţă şi dare de mită, precum şi săvârşirea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a infracţiunii de cumpărare de influenţă.

Aşa cum s-a arătat anterior în descrierea situaţiei de fapt reţinută de instanţă, sunt probe certe că în perioada august-septembrie 2006 inculpatul Truică R[…] i-a spus inculpatului Al României P[…] Philippe că are influenţă şi că poate interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să admită cererile acestuia de retrocedare a bunurilor care au aparţinut fostului Rege Carol al II-lea, solicitându-i, în schimb, să transmită proprietatea acestor bunuri către societatea RECIPL[…] SRL (la care inculpatul Truică R[…] era asociat).

Întrucât nu reuşise până la momentul august-sptembrie 2006 să fie pus în posesie pe niciunul din bunurile revendicate, fiind foarte nerăbdător să obţină aceste bunuri, inculpatul Al României P[…] Philippe a fost de acord cu această propunere şi i-a promis inculpatului Truică R[…] că, în schimbul folosirii influenţei acestuia, va transmite proprietatea bunurilor retrocedate către SC RECIPL[…] SRL. El şi-a păstrat doar un drept de creanţă reprezentând o cotă cuprinsă între 20% şi 50% din valoarea bunurilor ce urmau a fi retrocedate ca urmare a folosirii influenţei inculpatului Truică R[…].

Ca urmare a acestei înţelegeri, s-a încheiat între cei doi contractul preliminar din data de 21.09.2006, denumit „Contract privind transmiterea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii”, care a fost apoi înlocuit cu Contractul privind transmiterea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii din 1.11.2006.

Aceste contracte de transmitere de drepturi litigioase au fost încheiate de către inculpatul Truică R[…] în numele inculpatei SC RECIPL[…] SRL, înţelegerea dintre cei doi inculpaţi fiind ca toate bunurile ce urmau a fi retrocedate inculpatului Al României P[…] Philippe să fie transmise către această societate comercială. Inculpatul Al României P[…] Philippe a crezut la acel moment că inculpatul Truică R[…] este singurul asociat al SC RECIPL[…] SRL, aflând că această societate mai are şi alţi asociaţi de-abia după ce a transmis proprietatea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa şi nu şi-a primit cota promisă din valoarea acestor bunuri.

Cele două contractele privind transmiterea de drepturi cu privire la bunuri imobile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii sunt la dosar şi nu sunt contestate de părţi, singurul aspect contestat de inculpaţi fiind cel referitor la vânzarea şi cumpărarea influenţei cu ocazia încheierii şi derulării acestor contracte. Inculpaţii susţin că au desfăşurat exclusiv o activitate legală de vânzare şi cumpărare a drepturilor succesorale.

Instanţa reţine că transmiterea drepturilor succesorale ar fi fost un act licit dacă nu s-ar fi făcut în considerarea unei promisiuni a beneficiarului că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi, pentru a obţine mai uşor şi mai repede bunurile revendicate. Or, în speţă, inculpatul Truică R[…] i-a spus inculpatului Al României P[…] Philippe că are această influenţă pe lângă funcţionarii competenţi şi că-i poate obţine retrocedarea rapidă a bunurilor revendicate, menţionându-i că fără influenţa sa nu va reuşi niciodată obţinerea acestor bunuri. Având în vedere că până la momentul încheierii acestor contracte inculpatul Al României P[…] Philippe nu reuşise să fie pus în posesie pe niciunul dintre bunurile revendicate, acesta a acceptat înţelegerea cu inculpatul Truică R[…]. Această promisiune a folosirii influenţei avută de inculpatul Truică R[…] pe lângă funcţionarii publicii competenţi să soluţioneze cererile de retrocedare face ca înţelegerea de mai sus să nu mai fie una licită, ci să constituie elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă.

Chiar dacă contractul încheiat prevedea şi plata unui avans de 4000000 de euro către inculpatul Al României P[…] Philippe, acest lucru nu are nicio relevanţă cu privire la existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, deoarece la această înţelegere s-a ajuns după promisiunea făcută de inculpatul Truică R[…] că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi, pentru retrocedarea mai facilă şi mai rapidă a bunurilor.

De asemenea, faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe avea într-adevăr dreptul la retrocedarea bunurilor revendicate nu are nicio relevanţă cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă, deoarece vânzarea şi cumpărarea influenţei pot fi făcute şi cu privire la efectuarea de către funcţionarul public a unui act legal, nu doar cu privire la îndeplinirea de către acesta a unui act ilegal.

Instanţa reţine că inculpatul Al României P[…] Philippe nu obţinuse în mod efectiv niciun bun până la momentul cumpărării influenţei inculpatului Truică R[…], din cauza lentorii procedurilor de soluţionare a cererilor de revendicare şi a refuzului Direcţiei Silvice Ilfov de a-l pune în posesie asupra Pădurii Snagov, pentru care comisia judeţeană de fond funciar emisese anterior decizie de retrocedare. Or, există trafic de influenţă chiar dacă traficantul de influenţă promite că poate obţine, prin influenţă, punerea în posesie efectivă asupra bunurilor pentru care cumpărătorul de influenţă ar fi avut dreptul legal de a solicita revendicarea ori promite că poate „debloca” prin influenţă procedurile legale de retrocedare, demarate anterior, cum s-a întâmplat în prezenta cauză.

Faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe a acceptat această înţelegere cu inculpatul Truică R[…] doar în urma promisiunii acestuia că-i va obţine efectiv bunurile revendicate, prin folosirea influenţei pe care o are asupra funcţionarilor competenţi să dispună asupra retrocedării, rezultă în mod direct din mai multe mijloace de probă legal administrate.

În declarația dată în calitate de suspect de Al României P[…] Philippe la data de 23.04.2015, în dosarul nr. 18/P/2015 al D.N.A. – S.T. Braşov (din care s-a disjuns prezentul dosar), declaraţie aflată în vol. III al dosarului de urmărire penală, la filele 234-245, acesta arată că:

R[…] Truică mi-a spus că are relaţii la nivel politic, că el este foarte interesat de Snagov şi Băneasa şi că poate să recupereze pentru noi. Mi-a spus că este prieten cu Adrian Năstase, că l-a ajutat să îşi pună banii în China, era mândru că era ideea lui cu China. R[…] Truică a menţionat că este consilierul lui Tăriceanu pe care îl sfătuieşte în materie de afaceri, fiind în relaţii apropiate…….

Când am ezitat să semnăm, fiind nemulţumiţi de procentele luate de Truică, acesta ne-a spus că este ultima şansă pe care o avem, că altfel nu vom obţine nimic. Cu această ocazie ni s-a precizat că ei au acces inclusiv la Curtea Supremă, că dacă va fi nevoie, ne poate ajuta la Curtea Supremă.”

Tot în această declaraţie dată în calitate de suspect, inculpatul Al României P[…] Philippe mai arată că:

„Țin minte că, în acest context, R[…] Truică a spus să nu-mi fac griji cu Tăriceanu deoarece rezolvă el. În acele împrejurări, R[…] Truică mi-a spus că I[…]a Tăriceanu lucrează la SCA Țuca.

Contractul cu R[…] Truică, mai exact cu Recipl[…], s-a încheiat ulterior, tot la sediul SCA Țuca.

Țin minte că am stat peste 5 ore în ziua respectivă și am discutat multe detalii.

Rețin că m-a deranjat foarte mult când am văzut că au pretins 80 % din Băneasa, noi nu am vrut să semnăm, dar ei au spus că vor rezolva foarte repede obținerea acestui teren pe cale administrativă, ceea ce s-a și întâmplat. Au rezolvat Băneasa în 2-3 luni.

Când am ezitat să semnăm, fiind nemulțumit de procentele luate de R[…] Truică, acesta ne-a spus că este ultima șansă pe care o avem, că altfel nu vom obține nimic .

Cu această ocazie ni s-a precizat că ei au acces inclusiv la Curtea Supremă, că dacă va fi nevoie ne poate ajuta la Curtea Supremă, spunând că doamna Țuca este judecător acolo.

Printre cei apropiați, R[…] Truică l-a menționat și pe primarul din Snagov, Mușat Apost[…], cu care este bun prieten, care l-a ajutat să cumpere pământ acolo, se vizitează cu acesta etc.

Ulterior am avut mai multe întâlniri cu R[…] Truică, la una dintre întâlniri mi l-a prezentat pe Roșca Stănescu, prietenul său. Mi-a spus să nu-mi fac griji că de acum încolo ziarul lui Roșca Stănescu că nu mă va mai ataca.”

În ce priveşte veridicitatea acestei declaraţii, instanţa reţine că, deşi nu a fost înregistrată audio/video din lipsa mijloacelor tehnice, aşa cum se arată în declaraţie, ea a fost dată în prezenţa avocatului ales al suspectului Al României P[…] Philippe şi în prezenţa tR[…]cătorului autorizat, care au şi semnat-o împreună cu suspectul. Prezenţa acestora este o garanţie că procurorul a consemnat corect cele declarate de suspect şi că acesta din urmă a înţeles exact sensul celor declarate.

Ulterior, Al României P[…] Philippe a mai dat o declaraţie de suspect în data de 11.12.2015 (aflată în vol. III al dosarului de urmărire penală, filele 250-259), în care arată că:

„Precizez că înţelegerea care mi s-a propus era aceea ca eu să cedez drepturile litigioase unei firme Recipl[…] SRL, condiţie pusă de R[…] Truică, fără care înţelegerea ar fi căzut. Fiecare parte trebuia să ia 50% din bunurile care vor fi obţinute, eu primind şi un avans de 4 milI[…]e de euro. Am fost de acord cu înţelegerea pentru că R[…] Truică mi-a spus că fără el nu pot să obţin nimic pentru că sunt mulţi oameni care încearcă să fure aceste terenuri de la mine, menţionându-i pe Becali, Popoviciu sau primarul Videanu.”

Această declaraţie a fost dată în prezenţa aceluiaşi avocat ales care l-a asistat şi la momentul luării declaraţiei de suspect din data de 23.04.2015 şi în prezenţa unui alt tR[…]cător autorizat. Aceasta a fost înregistrată în mare parte cu mijloace audio-video, transcriptul înregistrării fiind depus la filele 158-207 din volumul L al dosarului instanţei. Parchetul a arătat că din motive tehnice această declaraţie nu a fost înregistrată audio/video în întregime.

Deşi în această declaraţie de suspect din 11.12.2015 Al României P[…] Philippe încearcă să dea o semnificaţie legală înţelegerii făcute cu inculpatul Truică R[…], instanţa reţine că această atitudine de retractare este cauzată de temerea inculpatului Al României P[…] Philippe că prin menţinerea celor arătate în declaraţia anterioară de suspect se va autoincrimina pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Cu două zile înainte de luarea acestei declaraţii de suspect din 11.12.2015, inculpatul Truică R[…] fusese reţinut şi propus la are[…]e preventivă pentru infracţiunea de trafic de influenţă, fiind evident că inculpatul Al României P[…] Philippe urma să fie pus sub acuzare pentru infracţiunea corelativă de cumpărare de influenţă. Or, în această situaţie, având în vedere că imediat după audierea sa ca suspect din data de 11.12.2015, faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, fiind propus şi pentru luarea măsurii arestării, revenirea asupra declaraţiilor anterioare are ca justificare încercarea inculpatului de a scăpa de acuzaţia de cumpărare de influenţă.

În plus, chiar dacă a retractat în mare parte cele arătate în declaraţia anterioară, inculpatul Al României P[…] Philippe arată şi în declaraţia de suspect din 11.12.2015 că motivul pentru care inculpata P[…] Nela i l-a prezentat pe inculpatul Truică R[…] a fost acela că ea nu a reuşit să rezolve retrocedarea Pădurii Snagov (fila 167, verso, din vol. L al dosarului instanţei), iar despre inculpatul Truică R[…] afirmă „Că e consilier Adrian Năstase, că e om capabil.” Afirmaţia inculpatului Al României P[…] Philippe din această declaraţie, că inculpatul Truică R[…] i-ar fi fost recomandat pentru că avea experienţă în „recuperare de proprietate” (fila 168, vol. L din dosarul instanţei) este evident nereală, având în vedere că inculpatul Truică R[…] nu s-a mai ocupat anterior de retrocedări de imobile preluate abuziv.

De asemenea, din transcriptul acestei declaraţii rezultă că inculpatul Al României a afirmat că „R[…] Truică a spus că a fost consilier la Tăriceanu.” (fila 194 din vol. L al dosarului instanţei), fiind vorba de prim-ministrul în funcţie la vremea respectivă. Acesta este tot un element că cele declarate anterior de suspect sunt adevărate şi că înţelegerea a fost încheiată în considerarea traficului de influenţă promis de inculpatul Truică R[…].

Din transcriptul înregistrării acestei declaraţii mai rezultă că inculpatul Al României P[…] Philippe era convins că este boicotat în obţinerea recunoaşterii hotărârii nr. 132/06.02.1955 pronunţată de Tribunalele Judiciare de la Lisabona şi că judecătorii care i-au soluţionat cererea de exequatur ar fi fost influenţaţi de persoane din mediul politic (fila 195, Vol. L din dosarul instanţei). Această convingere a inculpatului Al României P[…] Philippe că judecătorii şi funcţionarii pot fi influenţaţi, afirmată de mai multe ori în cadrul declaraţiilor, a fost un element esenţial care l-a determinat să apeleze la cumpărarea de influenţă de la inculpatul Truică R[…].

Inculpatul Al României P[…] Philippe arată tot în această declaraţie, aşa cum rezultă din transcrierea înregistrării, că Truică R[…] i-a spus că fără el nu va obţine nimic („PP: Şi veţi pierde tot, cam aşa a spus… Nu aveţi nicio şansă. Şi ne-a spus că, că ştiu că proprietate ca Băneasa vrea toţi. Vrea primar din Bucharest, am uitat cum asta…”; „PP: Gigi Becali, că Gigi Becali a venit vrea să ne cumpărat pentru nimic. Vrea Gigi Becali, vrea Popovici, altul miliardar român, nu ştiu ce şi a spus că cu toţi asta nu aveţi nicio şansă fără o firmă ca noi să recuperăm şi Snagov, tot, tot aveţi pe lac oameni vrea tot proprietatea dumneavoastră şi să, să, să… nu aveţi şansă. După toate sabotaj pe care le-am avut pentru exequatur am, am, am crezut. DD: Bun, unei firme Recipl[…], da? PP: Da. DD: Condiţia pusă de Truică fără care…(neinteligibil). PP: La revedere.” – fila 191, faţă/verso, din volumul L al dosarului instanţei). Având în vedere această convingere a inculpatului Al României P[…] Philippe că fără trafic de influenţă nu va obţine nici un bun, este cert că promisiunea inculpatului Truică R[…] că doar el va putea obţine aceste bunuri a fost determinantă pentru încheierea contractului de cesiune de drepturi litigioase în condiţii atât de dezavantajoase pentru inculpatul Al României P[…].

Chiar în transcriptul înregistrării aceleiaşi declaraţii de suspect Al României P[…] Philippe arată că „PP: Nu am fost încântat deloc să dea drept litigios din nou, dar a spus că măcar mai bine să avem 50% sigur, decât nimic. Că până acum nu am reuşit să recuperăm nimic, până la dat… până când am avut acea întâlnire cu ei, nu am avut nimic, nicio proprietate, nicio… nici acum, dar atunci nu am avut.” (fila 192 din volumul L al dosarului instanţei); „PP: Foarte clar a spus că: fără mine nu puteţi să obţineţi această teren. A spus asta foarte clar că nu pot să obţine, fără ei. Foarte clar. DD: Truică a spus sau Roşu? PP: Truică, dar problema este R[…], R[…] Truică şi Roşu a fost foarte mult împreună. Şi atunci e dificil să amintit când a fost fără or când a fost cu. I mean clar că a fost aşa legat.” (fila 188, verso, din volumul L al dosarului instanţei)

În legătură cu cedarea către SC RECIPL[…] SRL a unui procent de 80% din Ferma Regală Băneasa inculpatul Al României P[…] Philippe arată în mod explicit în aceeaşi declaraţie că a fost stabilit în momentul în care a înţeles că se va recupera acest imobil pe cale administrativă, prin folosirea influenţei inculpatului Truică R[…]: „PP: Nu, nu, nu. 80% a fost câteva săptămână după când am înţeleg că s-a (neinteligibil)… să recuperez Băneasa…” (fila 190, verso, din volumul L al dosarului instanţei). Foarte importantă pentru stabilirea procentului exagerat de mare ce urma să-i revină S.C. RECIPL[…] S.R.L. a fost promisiunea inculpatului Truică R[…] că va recupera această proprietate valoroasă într-un timp scurt, pe cale administrativă.

Inculpatul Al României P[…] Philippe a mai fost audiat în cursul urmăririi penale în data de 11.01.2016, în prezenţa apărătorului său ales şi a avocaţilor inculpaţilor Marcovici M[…], Andronic Dan, MATEESCU […], […] Roşu, precum şi a interpretului de limba engleză, vorbind de data aceasta doar în engleză, transcrierea înregistrării declaraţiei fiind depusă la filele 97-157 din volumul L al dosarului instanţei.

În această declaraţie din 11.01.2016 inculpatul Al României P[…] Philippe susţine în general ideea că ajutorul pe care l-ar fi primit din partea inculpaţilor Truică R[…] şi P[…] Nela ar fi fost exclusiv unul financiar şi juridic. Inculpatul nu retractează în mod explicit cele susţinute în declaraţiile anterioare de suspect şi nici nu explică într-un mod coerent care este motivul pentru care în declaraţiile anterioare a arătat că motivul esenţial pentru care a încheiat contractul de transmitere a drepturilor succesorale către SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…], a fost acela că acesta i-a spus că fără el (respectiv fără infleunţa sa) nu va reuşi să dobândească niciunul din bunurile revendicate.

Deşi inculpatul Al României P[…] Philippe încearcă în mod evident prin această declaraţie să îşi diminueze propria contribuţie la săvârşirea infracţiunilor de corupţie, chiar şi aici arată că motivul pentru care inculpata P[…] Nela a transmis către inculpatul Truică R[…] drepturile succesorale a fost acela că au realizat că ar fi durat ani de zile ca inculpatul Al României P[…] să-şi redobândească proprietăţile („…she then introduced me to R[…] Truică, because I realized that this year they said it is going to take years to get my […] back, because it seems that politic was involved in it…” – fila 100, verso, din volumul L al dosarului instanţei). Este aceeaşi idee expusă mult mai clar în declaraţiile anterioare, că motivul principal pentru care a încheiat contractul cu inculpatul Truică R[…] a fost acela că inculpata P[…] Nela s-a blocat în demersurile de retrocedare şi că era nevoie de o persoană cu o influenţă mai puternică pentru a reuşi acest demers. Instanţa a redat exact cuvintele în engleză ale inculpatului, rezultate din transcrierea înregistrării, deoarece în acest fel nu există nici un dubiu cu privire la fidelitatea celor consemnate în această declaraţie dată la parchet.

De asemenea, inculpatul Al României P[…] Philippe arată şi în această declaraţie din 11.01.2016 că ceea ce îl recomanda pe Truică R[…] pentru acest demers era faptul că a lucrat în Guvern („PP: She very clearly said that he was of top reputation, he had worked în the government, you know…” – fila 101, verso, din volumul L al dosarului instanţei).

Inculpatul Al României P[…] reiterează şi în această declaraţie convingerea sa că este sabotat peste tot („…that I was saboted peste tot, peste tot.” – fila 107, verso, din volumul L al dosarului instanţei), ceea ce confirmă, de asemenea, cele relatate în declaraţiile anterioare, că a încheiat contractul cu Truică R[…] pentru „a scăpa” de aceste „sabotaje” şi pentru a putea dobândi ceva din proprietăţile revendicate („I thought it´s better to have 50% of something than nothing.” – fila 107, verso, din volumul L al dosarului instanţei). Redarea fidelă a transcrierii înregistrării este o garanţie că cele declarate de inculpat nu pot fi contestate.

Instanţa reţine că toate declaraţiile inculpatului Al României P[…] Philippe susţin (primele într-un mod explicit, iar cele din urmă în mod implicit, dar cert) acuzaţia că motivul principal pentru care a încheiat contractul de transmitere a drepturilor succesorale cu SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de Truică R[…], a fost acela că acesta din urmă i-a promis că îi va obţine bunurile revendicate, prin influenţa pe care o are în administraţia publică, având în vedere funcţia pe care acesta o avuse anterior în administraţia guvernamentală.

Având în vedere că unele dintre declaraţiile inculpatului Al României P[…] Philippe au fost înregistrate cu mijloace audio/video şi că toate au fost date în prezenţa avocatului ales al acestuia şi a tR[…]cătorului autorizat, nu există niciun dubiu cu privire la declaraţiile făcute şi la sensul afirmaţiilor sale. Redarea fidelă a pasajelor din transcrierea declaraţiilor inculpatului înlătură orice obiecţiuni legate de modul de consemnare de către procuror a acestor declaraţii.

Faptul că inculpatul Truică R[…] i-a spus inculpatului Al României P[…] Philippe că are influenţă „aproape pentru toate” rezultă şi din convorbirea telefonică purtată de cei doi în data de 20.09.2007, ora 22:01.12, aflată în volumul 8 al dosarului de urmărire penală, filele 2-4, în care inculpatul Al României P[…] Philippe se plângea că un proces de-al său „a fost amânat pentru iulie, anul viitor! Este chiar…”, iar inculpatul Truică R[…] îi răspunde că „Avem soluţii aproape pentru toate, aşa că…” .

Discuţia dintre cei doi continuă apoi pe tema faptului că avocatul inculpatei P[…] Nela este „un pic depăşit” („P[…]: Bine, pentru că eu cred că este un pic depăşit, cred că-şi dau seama de situaţia adevărată!”) şi că inculpatul Al României P[…] Philippe ar putea să anuleze înţelegerea anterioară avută cu P[…] Nela şi să continue doar cu inculpatul Truică R[…]: („P[…]: Da, pentru că, ştii, într-un fel… nu vreau să spun prea multe la telefon, dar într-un fel aş putea, cu acordul tău, să anulez tot ce am făcut cu ea şi pur şi simplu să merg cu tine! Adică, ce mă opreşte să fac asta? R[…] TRUICĂ: Da, ai dreptate! P[…]: Nu? Deci cu alte cuvinte, dacă nu joacă aşa cum vrei tu, cum vrem noi… ştii?”).

De asemenea, din probele administrate rezultă că inculpatul Truică R[…] încearcă să-i obţină inculpatului Al României P[…] Philippe o funcţie onorifică, pentru a-i putea cere o cotă mai mare din bunurile revendicate, aşa cum rezultă din convorbirea din data de 03.01.2008, ora 19:28:23, purtată între inculpatul R[…] Truică şi Tal S[…], aflată în volumul 8, filele 21-23 din dosarul de urmărire penală, în care se afirmă următoarele:

R[…] TRUICĂ: Ok. Deci, noi l-am întrebat pe prietenul său, pe cel mai tânăr, să ne ajute oferind clientului nostru o poziție oficială care să reprezinte România în diasporă, pentru românii de afară.

DOMN: Ok.

R[…] TRUICĂ: Și el ne-a spus: Da, este ok. Este o idee bună. Și, ca să fiu sincer, el chiar face lucruri bune afară, deoarece îi cunoaște aproape pe toți (are multe conexiuni). Toată lumea bună din Europa îl primește.

DOMN: Ok.

R[…] TRUICĂ: Această funcție nu vrem să fie una plătită, nu vrem… numai… nu știu… să avem ceva… De ce? Deoarece i-au dat lui R[…] Duda o funcție similară și nu vrem să fim în minus. Pentru noi e foarte bine să obținem această funcție dintr-un motiv foarte pragmatic. Noi negociem acum procentaj pentru câteva lucruri mari de la el. Dacă-i oferim această funcție, avem un instrument cu care să negociem… cum vreau.

DOMN: Am înțeles, am înțeles. Am înțeles perfect.

R[…] TRUICĂ: Și pentru el e nimic. E ca și cum… nu știu… dacă aș fi fost știi unde, aș fi putut să o realizez în două zile maxim.

DOMN: Înțeleg. El trebuie să se pună de acord cu celălalt, dar înțeleg. El va trebui să-i explice de îi oferă această funcție, dar o va face, nu este nici o problemă.

R[…] TRUICĂ: Da, e bine, deoarece tipul acesta este bine cunoscut în toată lumea

DOMN: Ok.

R[…] TRUICĂ: Cu această funcție, noi rezolvăm lucruri mărețe. Și este foarte ușor pentru el.

DOMN: Ok.

Deşi nu este un aspect care să privească în mod direct săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă din prezenta cauză şi nici nu este determinant sau esenţial pentru reţinerea acesteia, rezultă din această convorbire că inculpatul Truică R[…] dorea să-i dovedească inculpatului Al României P[…] faptul că poate avea o influenţă efectivă asupra unor funcţionari ai statului şi să obţină, totodată, un beneficiu patrimonial de pe urma acestei probe a influenţei pe care o are.

Faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe a înţeles să uzeze de dreptul la tăcere în faţa instanţei de judecată nu înlătură valoarea probatorie a declaraţiilor date de acesta în cursul urmăririi penale, având în vedere că toate au fost date în prezenţa avocatului ales, iar două dintre ele au fost înregistrate audio/video. În plus, inculpaţii au avut posibilitatea să conteste aceste declaraţii şi să-i adreseze întrebări la momentul luării declaraţiei de suspect din data de 11.01.2016, când audierea suspectului s-a făcut în prezenţa apărătorului său ales şi a avocaţilor inculpaţilor Marcovici M[…], Andronic Dan, MATEESCU […], […] Roşu. Faptul că nu a fost prezent şi avocatul ales al inculpatului Truică R[…] nu poate atrage înlăturarea declaraţiei, deoarece a fost asigurată posibilitatea efectivă de a se prezenta şi a adresa întrebări, cum rezultă din prezenţa la audiere a avocaţilor celorlalţi inculpaţi.

Aceste declaraţii de suspect ale inculpatului Al României P[…] Philippe, date în cursul urmăririi penale, confirmă cele menţionate de inculpat în plângerea penală depusă la D.N.A. – S.T. Braşov în data de 23.01.2015 (aflată la filele 1-11 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală) şi în denunţul depus de inculpat la aceeaşi unitate de parchet la data de 15.04.2015 (aflat la filele 13-26 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală), redactate chiar de inculpatul Al României P[…] Philippe împreună cu avocaţii săi din perioada respectivă, M[…] […] şi Liviu Togan.

De asemenea, aceleaşi aspecte din care reiese săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă sunt relatate de inculpatul Al României P[…] Philippe şi în proiectul de plângere penală datată 12.10.2011, pe care inculpatul Al României P[…] Philippe a redactat-o împreună cu avocatul său din perioada respectivă, Veronel Rădulescu.

În toate aceste plângeri şi denunţuri revine constant afirmaţia inculpatului Al României P[…] Philippe că a încheiat contractul de cesiune de drepturi cu SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…], deoarece acesta din urmă i-a spus că nu va putea obţine bunurile decât cu ajutorul influenţei sale.

Astfel, încă din plângerea penală datată 12.10.2011, pe care nu a mai depus-o la parchet pentru că a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii SC RECIPL[…] SRL, inculpatul Al României P[…] Philippe arată că „…fiind în legătură cu diverse persoane, care mi-au spus că nu voi obţine nimic dacă nu voi ceda o parte din avere unor persoane influente şi nu voi ceda drepturile mele litigioase…” şi că „[…] Roşu l-a adus la discuţii pe R[…] Truică ce mi-a fost prezentat în anul 2006 ca fiind consilier al premierului Călin POPES[…] Tăriceanu şi fost şef de cancelarie al lui Adrian Năstase.” Din probele administrate ulterior a rezultat cu certitudine că inculpatul Truică R[…] i-a fost prezentat inculpatului Al României P[…] Philippe de către inculpata P[…] Nela, nu de către inculpatul […] Roşu, dar această neconcordanţă nu înlătură ideea principală ce rezultă din plângere că a încheiat contractul de cesiune a drepturilor succesorale în condiţii dezavantajoase pentru că i s-a spus că altfel, în lipsa influenţei inculpatului Truică R[…], nu va putea obţine niciunul din bunurile revendicate.

În plângerea depusă la parchet la data de 23.01.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe descrie mai amănunţit modul în care s-au derulat faptele, arătând că în anul 2005 a cunoscut-o pe inculpata Nela P[…] şi că „După aproximativ 1 an, dna Nela P[…] ne-a făcut cunoştinţă cu dl. R[…] Truică spunându-ne că dl. R[…] Truică este un om important în România cu cunoştinţe juridice solide şi cu foarte mulţi bani, că are de partea sa o echipă de avocaţi foarte bună care se poate ocupa de toate cererile şi procesele în curs sau care urmau şi care poate să asigure toate sumele necesare plăţii onorariului avocaţilor, eventualele taxe de timbru, costul deplasărilor, identificarea bunurilor etc. Această prezentare a fost confirmată de către dl. R[…] Truică.”

La fila 3 din această plângere penală inculpatul Al României P[…] Philippe arată în mod explicit că „Pentru a mă determina să renunţ la un procent uriaş din bunurile moştenite, dl. R[…] Truică a afirmat că subsemnatul nu voi putea rezolva niciodată problemele generate de situaţia juridică a bunurilor imobile/mobile ce au aparţinut autorilor mei şi Casei Regale a României, dânsul fiind singurul în măsură soluţioneze toate aspectele legate de retrocedarea respectivelor bunuri, motivat prin aceea că este fostul şef de cabinet a prim-ministrului Adrian Năstase şi că datorită relaţiilor publice pe care le are poate rezolva problema retrocedărilor.

În plus mi-a precizat faptul că societatea de avocatură care urma să reprezinte interesele în problemele retrocedărilor o are ca partener pe dna. I[…]a Tariceanu, soţia dlui. Calin Constantin Anton POPES[…]-Tariceanu, prim-ministru al României la acel moment.”

Inculpatul arată apoi în plângerea penală depusă că în acest context a încheiat contractul de cesiune a drepturilor succesorale din 01.11.2006 cu RECIPL[…] SRL, firmă despre care arată că a ştiut „că are un unic asociat în persoana dlui. R[…] Truică, care era în acelaşi timp şi administrator al acestei societăţi”.

Deşi scopul acestei plângeri penale este acela de a-l acuza pe inculpatul Truică R[…] şi pe ceilalţi inculpaţi de faptul că nu i-au remis cota cuvenită din valoarea bunurilor retrocedate, reiese din ea şi unele acuzaţii de fapte de corupţie care s-ar fi comis în legătură cu retrocedarea Pădurii Snagov şi Fermei Regale Băneasa. Astfel, la pagina 9 din plângere inculpatul Al României P[…] Philippe arată că «De asemenea, o serie de alte prevederi cuprinse în Înţelegere sunt menite să asigure Recipl[…] SRL că subsemnatul accept că toate înstrăinările de teren din cele două imobile retrocedate şi pe care Recipl[…] SRL le-a „donat” unor diferite persoane reprezintă în fapt „cheltuieli” cu recuperarea acestor bunuri». Această susţinere a inculpatului Al României P[…] Philippe s-a dovedit a fi adevărată în ce priveşte suprafaţa de teren de 1000 mp din Pădurea Snagov, pe care SC RECIPL[…] SRL i-a transmis-o după retrocedare inculpatului Chiriac T[…] (prin intermediul martorilor […] M[…] şi […] Maria), după ce acesta a contribuit în calitate de director al Direcţiei Silvice Ilfov la punerea în posesie asupra Pădurii Snagov. Cu certitudine inculpatul Al României P[…] Philippe a fost de acord cu aceste „donaţii”, deoarece în caz contrar nu ar fi semnat Înţelegerea din 13.04.2011, prin care s-a recunoscut existenţa acestor „cheltuieli”.

În denunţul depus la D.N.A. – S.T. Braşov la data de 15.04.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe este şi mai explicit în ceea ce priveşte fapta inculpatului Truică R[…] de traficare a influenţei comisă cu ocazia încheierii contractului de cesiune de drepturi succesorale (şi implicit propria faptă de cumpărare a influenţei), arătând că „După primele întâlniri dl. R[…] Truică, pentru a mă determina să renunţ la un procent uriaş din bunurile moştenite, a afirmat că subsemnatul nu voi putea rezolva niciodată problemele generate de situaţia juridică a bunurilor imobile/mobile ce au aparţinut autorilor mei şi Casei Regale a României, dânsul fiind singurul în măsură soluţioneze toate aspectele legate de retrocedarea respectivelor bunuri, motivat prin aceea că este fostul şef de cabinet a prim-ministrului Adrian Năstase şi că datorită relaţiilor publice pe care le are poate rezolva problema retrocedărilor.

Subsemnatul, împreună cu soţia mea am fost supuşi unei presiuni constante, la fiecare dintre aceste întâlniri, deoarece dl. R[…] Truică ne spunea încontinuu că, dacă nu semnăm cu el contractul de cesiune nu vom recupera nici un bun (de altfel, până la acel moment nici nu fusese restituit vreun bun), că datorită cunoştinţelor pe care le are va bloca toate cererile de restituire formulate etc., că nu avem nicio şansă în faţa autorităţilor fără el.

În plus mi-a precizat faptul că societatea de avocatură care urma să reprezinte interesele în problemele retrocedărilor o are ca partener pe dna. I[…]a Tariceanu, soţia dlui. Calin Constantin Anton POPES[…]-Tariceanu, prim-ministru al României la acel moment. Şi cu privire la acest aspect a ţinut să precizeze că, datorită relaţiei pe care o are cu dl. Tăriceanu, prin dna. Tăriceanu care era angajată la SCA „Ţuca, Zbărcea & Asociaţii”, ne va ajuta să câştigăm bunurile revendicate.”

În acelaşi denunţ inculpatul Al României P[…] Philipe arată că de-a lungul timpului inculpatul Truică R[…] i-a relatat cât de influent este şi câte persoane importante cunoaşte, menţionând pe prim-ministrul Calin POPES[…]-Tăriceanu, pe ministrul de interne Cristian David, pe primarul municipiului Bucureşti Adriean Videanu, pe fostul prim-ministru Adrian Năstase, magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi jurnalişti.

Instanţa reţine că plângerile şi denunţul menţionate anterior au în prezenta cauză forţa probantă a unor înscrisuri, iar aspectele consemnate liber de către inculpatul Al României P[…] Philippe în conţinutul acestora se coroborează cu declaraţiile inculpatului date în cursul urmăririi penale şi fac dovada celor susţinute de acesta. De altfel, fiind audiaţi în prezenta cauză martorii Rădulescu Veronel, […] F[…] M[…] şi Togan Liviu, care l-au asistat pe inculpatul Al României P[…] Philippe la redactarea plângerilor şi a denunţului mai sus menţionate, toţi au arătat că cele consemnate reprezintă exclusiv aspectele relatate de inculpatul Al României P[…] Philippe.

Astfel, martorul din rechizitoriu Rădulescu Veronel, fiind audiat de instanţă la data de 17.11.2017 a arătat că „I-am redactat la biroul meu o plângere penală ţinând cont strict de povestea pe care mi-a spus-o prinţul P[…]. Practic nu am făcut altceva decât sa scriu ce imi spunea acesta, dar nu mi-am asumat o reprezentare şi i-am înmânat-o lui să o semneze si sa procedeze cum doreşte.” Inculpatul Al României P[…] Philippe a fost reprezentat la acest termen de judecată de trei avocaţi aleşi, care nu s-au opus audierii martorului şi i-au adresat şi întrebări. Martorul a mai arătat despre inculpatul Al României că „Mi-a spus la un moment dat că in perioada următoare venirii lui in România i s-ar fi sugerat că in demersurile juridice pe care le face e bine să se asocieze cu cineva pentru că altfel nu va reuşi” şi că „prinţul P[…] mi-a spus că inclusiv acest demers al cesiuni l-a făcut in ideea asocierii cu cineva, si in contextul in care dumnealui percepea realităţile din România, inclusiv si demersurile din justiţie”.

Această ultimă afirmaţie a martorulului Rădulescu Veronel confirmă cele arătate în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 6 al dosarului de urmărire penală, filele 288- 316) cu privire la motivul încheierii contractului de cesiune a drepturilor sale: „Mi-a spus că a semnat această cesiune pentru că trebuia să se asocieze cu cineva cu relaţii pentru că altfel nu ar fi avut câştig de cauză în justiţia din România. A vorbit despre Truică R[…] ca având putere financiară şi astfel putea să susţină demersurile necesare pentru obţinerea bunurilor revendicate. (…) Argumentul prinţului P[…] pentru faptul că a fost de acord cu cesiunile de drepturi a fost acela că i s-a spus că dacă nu se va asocia cu o persoană puternică din societatea românească nu va obţine niciodată nimic. Mi-a spus asta în mod direct.” Această declaraţie a martorului din cursul urmăririi penale nu a fost exclusă de judecătorul de cameră preliminară, fiind mijloc de probă în cauză.

Martorul din rechizitoriu […] F[…] M[…], care a fost audiat şi în cursul urmăririi penale, fiind audiat în instanţă la termenul de judecată din data de 16.03.2018, în prezenţa inculpatului Al României P[…] Philippe şi a apărătorilor aleşi, care nu s-au opus şi au adresat întrebări martorului, a declarat cu privire la plângerea din 23.01.2015 că „Eu ştiu doar ce a spus că s-a intamplat iar tot ce a spus este reprodus in plangerea de la DNA. Este făcută împreună cu omul şi in limba engleză ca să nu ne contestăm. Tot ce ştim noi este in acea plangere.” La întrebarea procurorului dacă s-au făcut afirmaţii despre trafic de influenţă, martorul a arătat că „Prinţul P[…] a făcut afirmaţii că i s-a spus aşa ceva, dar anterior datei la care s-a negociat şi s-a incheiat contractul. Reprezentanţii Recipl[…] nu au făcut asemenea afirmaţii faţă de mine.”

Martorul Togan Liviu a fost încuviinţat de instanţă la solicitarea inculpatei SC RECIPL[…] SRL, la termenul de judecată din data de 07.09.2018, când inculpatul Al României P[…] Philippe a fost prezent şi şi-a dat acordul pentru audierea acestuia ca martor. Fiind audiat la data de 21.09.2018, martorul Togan Liviu arată, legat de plângerea penală depusă de inculpatul Al României P[…] Philippe la data de 23.01.2015, că „Avand in vedere data de pe plangere probabil a fost redactată in ianuarie 2015, nu pot preciza cu exactitate şi a fost redactată impreună cu M[…] […] şi cu clientul de faţă, sau a fost revizuită de către M[…] […], in funcţie de discuţiile care aveau loc.” Martorul mai precizează că „Nu am simtit că plangerea se datorează unei ameninţări, insă da, se considera inselat de către Recipl[…].”

Referitor la modul în care a fost redactat denunţul formulat de inculpatul Al României P[…] Philippe la data de 15.04.2015, martorul Togan Liviu arată că „In aceleaşi conditii ca şi redactarea plangerii a fost redactat şi acest denunţ, adică au fost relatate faptele de către Al Romaniei P[…] Philippe la biroul la M[…] […] unde a fost prezent şi acesta.” şi că „Am redactat descrierea faptelor, avand in vedere doar declaraţie şi depoziţia clientului.”

Fiind întrebat dacă avea cunoştinţă că inculpatul Al României P[…] Philippe facea obiectul şi unor altor […]igatii la DNA Braşov, cu referire la dosarul 63/P/2012, martorul a răspuns: „Nu aveam cunoştinta de acest dosar.” De asemenea, fiind întrebat dacă „A existat vreo sugestie din partea procurorului de caz cu privire la depunerea unei plangeri penal de către printul P[…]?”, martorul a răspuns că „Mie personal nu şi nici cât am fost in prezenta clientului.”

Fiind întrebat dacă „A fost iniţiativa printului P[…] să facă acea plangere, sau a fost sfătuit de către avocat, drespectiv de către avocatul M[…] […] ?”, martorul a răspuns că „Perceptia mea, e că la insistenţele prinului a fost redactată.”

Din aceste afirmaţii rezultă că formularea plângerii şi a denunţului a fost exclusiv alegerea liberă a inculpatului Al României P[…] Philippe, fără ca acesta să fie influenţat sau constrâns în vreun fel. Din acest motiv nu poate fi reţinută susţinerea inculpaţilor că plângerea sau denunţul ar fi fost făcute de inculpat pentru a beneficia de aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, referitor la fapta pentru care inculpatul Al României P[…] Philippe era cercetat în dosarul nr. 36/P/2012 al D.N.A – Serviciul Teritorial Braşov. Inculpatul Al României P[…] Philippe a înţeles să formuleze o plângere penală, iar nu un denunţ, considerându-se vătămat prin faptele persoanelor vizate în plângere. Faptul că în această plângere penală inculpatul a descris şi fapte care constituie atât infracţiuni de corupţie comise de alte persoane, cât şi o infracţiune de cumpărare de influenţă comisă chiar de el, denotă că plângerea respectivă nu a fost făcută pentru denunţarea unor fapte comise de alte persoane, pentru a beneficia de prevederile legale menţionate, ci relatează faptele aşa cum s-au petrecut.

Intervalul relativ mare de timp trecut de la momentul săvârşirii faptelor la care se referă în plângere este rezultatul eşuării încercărilor anterioare ale inculpatului Al Românie P[…] Philippe de a rezolva conflictul cu reprezentanţii societăţii Recipl[…] SRL care nu i-au dat cota cuvenită din valoarea bunurilor retrocedate. De altfel, aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul Al României P[…] Philippe a mai avut anterior, în anul 2011, o încercare de a formula plângere penală similară, pe care a renunţat să o depună.

Faptul că cele consemnate în plângere şi în denunţ reprezintă aspecte clar relatate de inculpatul Al României P[…] Philippe, pe parcursul mai multor întâlniri cu avocaţii, rezultă şi din următorul pasaj din declaraţia martorului Togan Liviu: „Întrebare procuror – Plangerea penală si denunţul au fost redactate intr-o singură zi sau pe parcursul mai multor intalniri? Răspuns Pe parcursul mai multor intalniri. Întrebare procuror – Cum se proceda, era salvată undeva si lasata la dispoziţia inculpatului şi a colaboratorului sau era la dispoziţia exclusivă a dvs? Răspuns Şi clientul avea acces, eu redactam pe măsură ce se discuta. Întrebare procuror – Data semnării plangerii si denunţului coincide cu cea scrisă in plangere şi denunţ sau e posibil să fi fost o altă dată? Răspuns Data ar trebui să reprezinte data finalizării documentelor. Întrebare procuror – Inainte să redactati plangerea si denuntul cam cate intalniri aţi avut cu inc. Al Romaniei ? Răspuns Multe, peste 10.”

Faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe avea reprezentarea celor relatate în plângere şi denunţ rezultă din următorul pasaj din declaraţia martorului Togan Liviu „Întrebare avocat inc. Tal S[…], […] agavi, […] Steinmetz – Aţi avut perceptia ca avocat, că printu P[…] a inteles pe deplin sensul unor notiuni juridice sau povestea niste lucruri din perceptia lui de persoană fără pregătire juridică? Răspuns: In permanenta am vrut sa ma asigur ca intelege cu precizie ceea ce discutam si nu am o percepţie că nu ar fi inteles cu exactitate faptele pe care le relata. Nu cred că are studii juridice şi noţiunile de bun simţ le înţelegea.”

Deşi inculpatul Al României P[…] Philippe nu a mai dorit să dea alte declaraţii în cursul judecăţii, instanţa reţine că şi aceste probe vin să întărească convingerea că inculpatul Al României P[…] Philiipe a spus adevărul atunci când a afirmat în declaraţiile date în cursul urmăririi penale că motivul principal pentru care a încheiat contractul de cesiune cu SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…], a fost acela că acesta din urmă i-a spus că fără influenţa sa nu va putea obţine niciodată bunurile revendicate.

Chiar dacă inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi avut dreptul să revendice acele bunuri, faptul că acestuia i se părea să era sabotat şi că întâmpina obstacole, apreciate de el ca fiind insurmontabile, în realizarea acestui drept, l-a determinat să accepte cumpărarea influenţei inculpatului Truică R[…].

În afară de probele menţionate anterior, săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă cu ocazia încheierii şi executării contractului de cesiune de drepturi succesorale din data de 1.11.2006 rezultă şi din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de soţia inculpatului Al României P[…] Philippe, numita A României Lia.

În declaraţia de suspect dată de A României Lia la data de 06.05.2015 (aflată la filele 167-176 din volumul 5 al dosarului de urmărire penală) aceasta arată că inculpatul Al României P[…] a contactat mai multe persoane care să îl reprezinte în cererile de revendicare, dar a fost sabotat tot timpul de către autorităţi. În acest context, inculpata P[…] Nela le-a făcut cunoştinţă cu inculpatul Truică R[…] („Nela P[…] ne-a spus că îl cunoaşte pe R[…] Truică, un fost consilier al lui Adrian Năstase, care are puterea de a ne ajuta cu acest sabotaj al autorităţilor şi cu obţinerea documentelor necesare (PUZ etc).” – fila 169 din volumul 5 al dosarului de urmărire penală).

Referitor la încheierea contractului de cesiune de drepturi succesorale cu SC RECIPL[…] SRL, în aceeaşi declaraţie de suspect A României Lia arată că:

Prima dată R[…] Truică ne-a invitat la el acasă în Snagov, pentru a discuta despre proprietățile noastre și despre exequatur.

R[…] Truică ne-a spus că am pierdut timpul cu avocați individuali și că avem nevoie de o firmă mare de avocatură, pe care s-a angajat să o plătească el.

De asemenea, R[…] Truică ne-a spus că are relații în toată țara, că are afaceri cu primarul din Snagov, Mușat, că are o relație foarte bună cu primarul Sectorului I, Gherman, că poate debloca aceste autorități care ne-au împiedicat până acum să obținem restituirea bunurilor.

La acel moment, R[…] Truică nu a pomenit despre Tal S[…] sau B[…] Steinmetz.

Din câte știu, R[…] Truică i-a dat Nelei P[…] o sumă de bani pentru ieșirea ei din contractul cu noi.

R[…] Truică ne-a promis că ne va da o parte în avans din bunurile revendicate, ceea ce s-a și întâmplat. Cred că ne-a dat în jur de 5 milI[…]e de euro. Primul milion de euro din acești bani i-am primit după aproximativ 2 săptămâni din momentul încheierii contractului cu Recipl[…].

Contractul s-a încheiat la cabinetul de avocatură Țuca. Din câte rețin, potrivit înțelegerii inițiale, tot ce se recupera trebuia împărțit în jumătate (50% noi și 50 % Recipl[…]) însă la momentul încheierii contractului am aflat că R[…] Truică vrea 80 % din domeniul Băneasa.

Deși noi nu eram de acord cu acest procentaj, R[…] Truică ne-a spus că doar în aceste condiții putem încheia contractul. Acesta a mai adăugat că fără el și prietenii lui (Tăriceanu, Marcovici, Tal S[…]) nu vom câștiga vreun bun. De asemenea, a mai amintit că vom pierde și procesul de exequatur, având în vedere că soția lui Țuca este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În plus, Truică a menționat că are o relație foarte bună cu oameni din presă, menționând numele lui Dan Andronic și Roșca Stănescu.

Țin minte că R[…] Truică a spus că are conexiunile necesare pentru a recupera Băneasa într-o perioadă foarte scurtă de timp, spunea că deja are și cumpărătorii pentru ea.

Rețin că m-a mirat siguranța lui că va recupera Băneasa și că are deja un cumpărător, în condițiile în care nu primisem nimic în acel moment.”

În aceeaşi declaraţie de suspect A României Lia mai arată că „În repetate rânduri, R[…] Truică a spus că a plătit mulți funcționari pentru recuperarea acestor bunuri, tot timpul spunea că știe pe cine să cumpere pentru rezolvarea problemelor.” şi menţionează că inculpatul Truică R[…] i-a spus că a vorbit cu directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, care „ar fi mulţumit cu nişte excursii” la Monaco. Suspecta subliniază că „Din câte ştiu eu, Băneasa a fost recuperată prin influenţa lui R[…] Truică. Reţin că, la un moment dat, acesta ne-a spus că orice politician care se va opune retrocedării terenului de la Băneasa nu va mai fi reales.”

Suspecta a fost reaudiată în cursul urmăririi penale la data de 08.01.2016, în prezenţa apărătorului ales şi a avocaţilor inculpatului Andronic Dan, MATEESCU […], […] Roşu şi Marcovici M[…], declaraţia fiind la filele 179-195 din vol. 5 al dosarului de urmărire penală. O parte din această declaraţie a fost înregistrată cu mijloace audio/video, iar transcrierea părţii înregistrate din declaraţie se află la filele 182-195 din volumul XLVII al instanţei de judecată.

În această nouă declaraţie suspecta arată că menţine declaraţia dată anterior în cauză, dar doreşte să facă unele precizări, însă în cele menţionate nu mai susţine aspectele referitoare la traficul şi cumpărarea de influenţă. În esenţă, suspecta arată că P[…] Nela şi Truică R[…] nu le-a spus ei ori soţului său că ar avea cunoştinţe în lumea politică sau în administraţie, pentru a-i determina să încheie contractul de cesiune a drepturilor succesorale.

Această nouă declaraţie a suspectei vine în contradicţie cu toate probele arătate anterior şi chiar cu afirmaţiile făcute de suspectă în declaraţia din 06.05.2015, pe care a declarat că o menţine. Unele afirmaţii ale suspectei din această declaraţie sunt vădit neverosimile, cum ar fi, de pildă, afirmaţia că ea şi inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi fost nemulţumiţi când au aflat că terenul din Băneasa a fost obţinut pe cale administrativă, pentru că ar fi vrut să-l obţină prin proces, în instanţă (fila 185, din volumul 5 al dosarului de urmărire penală). Schimbarea declaraţiei suspectei A României Lia nu a fost motivată, instanţa reţinând că a fost cauzată de faptul că între timp, faţă de soţul acesteia s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a făcut propunere de luare a măsurii arestării preventive pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, iar dacă ar fi susţinut cele relatate anterior suspecta ar fi contribuit în mod implicit la acuzarea acestuia.

Declaraţiile inculpatului Al României P[…] Philippe şi ale soţiei acestuia A României Lia referitoare la săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă se coroborează cu mai multe probe.

Faptul că inculpata P[…] Nela i-a „cedat afacerea” inculpatului Truică R[…] pentru că ea nu reuşise punerea efectivă în posesie pe niciunul dintre bunuri, deşi se obţinuse hotărârea comisiei judeţene de retrocedare a Pădurii Snagov, rezultă şi din declaraţia dată de martora Cuniţă Mihaela, dată în cursul urmăririi penale (aflată în volumul 7, filele 476-482 din dosarul de urmărire penală), în care aceasta arată că „Ulterior, în septembrie sau octombrie 2006 Nela P[…] mi-a spus că pentru că prinţul P[…] e nemulţumit că nu obţine nimic ea o să îi cedeze contractul lui R[…] Truică. Pe Truică l-am văzut o singură dată la birou la Nela P[…] în această perioadă, era însoţit de soţia lui de un avocat şi de încă o persoană pe care nu o cunosc. Cred că tot în 2006 Nela P[…] şi-a cedat efectiv contractul lui R[…] Truică şi de la acel moment nu ştiu să se mai fi ocupat de vreun demers pentru bunurile revendicate de P[…] Al României. La un moment dat am aflat de la televizor că prinţul P[…] a obţinut nişte bunuri, înainte de a i se naşte copilul, am sunat-o pe P[…] să o întreb dacă primim nişte bani pentru demersurile făcute, dar Nela mi-a spus că nici ea şi nici Leţi nu au primit nimic.” Fiind audiată de instanţă la data de 05.05.2017, martora Cuniţă Mihaela a arătat că îşi menţine în totalitate declaraţia dată în cursul urmăririi penale.

Un alt martor care a confirmat faptul că inculpatul Truică R[…] i-a promis inculpatului Al României P[…] Philippe că va interveni la funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile acestuia de restituire a proprietăţilor este martora Alexandroiu Mihaela Irina. Aceasta a arătat, atât în declaraţia de la urmărirea penală, cât şi în declaraţia din faţa instanţei, că inculpatul Al României P[…] Philippe i-a spus acest lucru. Astfel, în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 6.10.2017, martora a afirmat: „Întrebare procuror: V-a spus inculpatul Al Romaniei că inculpatul Truică i-a comunicat că pentru soluţionarea in mod favorabil a a cestui contract s-a pus in mişcare un mecanism cu reglaje foarte fine şi la ce s-a referit? Răspuns: Da, in sensul că foarte multe dintre titluri puteau fi rezolvate administrativ. Întrebare procuror: In ce sens? Răspuns: In sensul in care nu trebuia să se stea cu dosarele in instanţă ani de zile. Întrebare procuror: Era preferabil să se rezolve pe cale administrativă? Răspuns: Da, reieşea foarte clar că era mai uşor să se rezolve administrativ decât in instanţă.” Având în vedere că martora era o persoană apropiată inculpatului Al României P[…] Philippe în perioada săvârşirii infracţiunilor, este veridic faptul că acesta din urmă i-a spus martorei despre „mecanismul cu reglaje foarte fine” pus la punct de inculpatul Truică R[…] pentru restituirea proprietăţilor revendicate.

Modul în care au procedat inculpaţii Al României P[…] Philippe, P[…] Nela şi Truică R[…] cu privire la transmiterea drepturilor succesorale a fost descris de martorul Aparaschivei Cristian Relu, un apropiat al inculpatului Truică R[…] în perioada respectivă, care arată în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 7 al dosarului de urmărire penală, filele 260-314) că: „La vremea respectivă am constatat că era un circuit între Truică, […] Roşu şi Nela P[…], cei trei întâlnindu-se foarte des, fie la firma de avocaţi, fie la sediul firmei lui Truică, fie la Nela P[…] la firmă, din câte îmi amintesc în Piaţa Domenii, deasupra unei săli de sport. Nu am participat la discuţii, deşi uneori l-am dus chiar eu cu maşina pe Truică pentru a se întâlni cu persoanele menţionate, dar Truică mi-a spus că se întâlnesc pentru a discuta despre terenurile prinţului P[…]. Din câte am înţeles Nela P[…] a fost cea care a iniţiat proiectul şi l-a prezentat pe prinţul P[…] lui R[…] Truică şi asociaţilor lui. Între P[…] şi Truică existau tensiuni şi acesta mi-a spus că P[…] are de primit bani şi era nemulţumit de pretenţiile emise de aceasta. Cred că P[…] era implicată în demersurile pentru retrocedarea terenurilor, cel puţin aşa mi-a spus Truică.” Aceasta afirmaţie contrazice susţinerile inculpatei P[…] Nela, în sensul că inculpatul Truică R[…] ar fi fost cel care a contactat-o pe ea. În realitate, inculpata P[…] Nela a fost nevoită să-i cedeze inculpatului Truică R[…] această „afacere”, pentru că ea s-a blocat la punerea în posesie asupra Pădurii Snagov. Fiind audiat în faţa instanţei de judecată în data de 23.06.2017, martorul Aparaschivei Cristian Relu a declarat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

Declaraţia martorului Aparaschivei Cristian Relu este confirmată sub acest aspect de convorbirea purtată în data de 28.09.2007, ora 15:36:13, de R[…] Truică cu P[…] Nela, redată în volumul 8, filele 5-7 din dosarul de urmărire penală:

R[…] TRUICĂ: Ce anume ce şi cum? N-ai contractul în faţă? Nu mă abat cu nimic de la contractul ăla! Ce anume să-ţi spun în plus faţă de contract? Acolo scrie clar: Din momentul în care se face intabularea, din momentul în care se trece în Cartea Funciară, din nu ştiu ce, de atunci se întâmplă nu ştiu ce. E trecut în termene foarte clari! Nu numai că respectăm acele termene, dar chiar le plătim cu mult înainte de ceea ce scrie acolo!

NELA: Nu este vorba despre avansurile către P[…], este vorba de faptul că tu ai vrut ceva, eu am acceptat, iar diferenţa între ce am făcut noi şi ce trebuie să fie acceptată de terţele persoane, trebuie să le spunem exact ce şi cum.

În legătură cu influenţa pe lângă funcţionarii din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov pe care şi-o declama inculpatul Truică R[…], martorul Aparaschivei Cristian Relu afirmă în declaraţia dată în faţa instanţei că: „Întrebare procuror – Dar pe Chiriac T[…] il cunostea, de la ROMS[…]? Răspuns: După nume nu-mi dau seama, dar cunostea diverse persoane de la ROMS[…]. Întrebare procuror – Mentineti afirmatia conform căreia Dan Iovănescu omul de incredere al lui Truică a spus ca orice problema ce tine de ROMS[…] se rezolvă cu Chiriac? Răspuns: Da, mentin afirmatia că domnul Iovănescu mi-a comunicat că orice problemă legată de ROMS[…] se rezolvă, nu-mi amintesc exact dacă mi-a spus si numele persoanei respective, dar el se ocupa de ROMS[…].” Aşa cum rezultă din probele administrate, inculpatul Truică R[…] a şi folosit ulterior, în mod efectiv, influenţa pe care o avea pe lângă inculpatul Chiriac T[…], pentru a reuşi punerea în posesie asupra suprafeţei de teren din Pădurea Snagov, retrocedată anterior în urma demersurilor făcute de inculpata P[…] Nela.

Relaţia de prietenie dintre inculpaţii Truică R[…] şi Chriac T[…] este susţinută în mod categoric de martorul Aparaschivei Cristian Relu în declaraţia sa: „Întrebare avocat inc Chiriac T[…] – Dacă îşi menţine declaraţia de la urmărire penală potrivit careia R[…] Truică era bun prieten cu Chiriac T[…] acesta il vizita frecvent acasă la Snagov? Răspuns da Întrebare avocat inc Chiriac T[…] – Cum isi jusitifica această declaratie? Răspuns l-am văzut deseori acolo. Întrebare avocat inc Chiriac T[…] –Ce insemnă deseori sau „frecvent” cum a declarat la urmărire penală? Răspuns Cu ocazia unor mese festive sau pur si simplu mese ocazionale. Întrebare avocat inc Chiriac T[…] – Este sigur vorba de inc. Chiriac T[…] şi nu de altă persoană care lucrează în ROMS[…]? Răspuns Da, sunt sigur.” Nu există niciun motiv pentru care martorul să mintă sub acest aspect, iar această susţinere este confirmată şi de alte probe.

Astfel, afirmaţiile martorului Aparaschivei Cristian Relu referitoare la relaţiile de prietenie dintre cei doi inculpaţi sunt confirmate şi de martorul Cucu […], în declaraţia dată în cursul urmăririi penale în data de 26.02.2016 (aflată în volumul 7 din dosarul de urmărire penală, filele 86-92), în care acesta arată că „Ştiu că domnul Chiriac Teodor era amic cu primarul din Snagov şi îl cunoştea pe domnul Truică. Fac această precizare întrucât în primăvara – vara anului 2007, anterior punerii în posesie a lui P[…], domnul Chiriac venise cu probleme de serviciu la Ocolul Silvic Snagov şi am hotărât să mergem să mâncăm la o terasa la lacul Snagov. De pe celălalt mal a venit Truică R[…] cu o şalupă şi s-a aşezat la masa noastră, discutând cu domnul Chiriac ca şi cum se cunoşteau. Truică R[…] a spus în discuţie că se schimbă directorul ROMS[…] şi el ştie cine vine.” Din ultima afirmaţie a martorului Cucu […] rezultă că inculpatul Truică R[…] ştia dinainte că va fi schimbat directorul Direcţiei Silvice Ilfov şi că va fi înlocuit cu inculpatul Chiriac T[…]. În declaraţia dată în instanţă la data de 20.10.2017 martorul Cucu […] confirmă acest episod, arătând că „la un moment dat cand eram impreună cu Chiriac T[…] pe o terasă pe malul lacului Snagov, la un moment dat pe acea terasă a intrat domnul R[…] Truică care s-a apropiat şi l-a salutat pe domnul Chiriac şi s-au schimbat câteva amabilităţi după care a plecat in altă parte. De aceea am tras concluzia că cei doi se cunoşteau.”

Schimbarea directorului i-a profitat foarte mult inculpatului Truică R[…], deoarece directorul anterior al Direcţiei Silvice Ilfov, martorul Capanu George, arată în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 20.10.2017 cu privire la solicitarea inculpatului Al României P[…] Philippe de punere în posesie asupra Pădurii Snagov că „A fost şi dorinţa mea şi a celorlalţi colaboratori cu care lucram, de a nu retroceda această suprafaţă, de acord cu şeful de ocol cu ce a specificat dumnealui in această anexă”. Apoi martorul mai arată că inculpatul Truică R[…] a încercat să ia legătura cu el prin intermediul inculpatului Muşat Apost[…], precizând că: «Întrebare procuror – V-a solicitat inculpatul Apost[…] sau a intermediat inculpatul Apost[…] o intalnire intre dvs. si inculpatul Truică R[…]? Răspuns Fostul primar de la Snagov mi-a spus odată că ar vrea domnul Truică să mă cunoască. Întrebare procuror – V-a spus pentru ce? Răspuns: Nu. Întrebare procuror – De unde ati tras concluzia că această intalnire se dorea a fi tot pentru retrocedarea pădurii de la Snagov? Răspuns: Fără sa imi spună domnul primar am făcut legatura că tot cu asta ar fi si nu am avut nici curiozitatea să il cunosc pe domnul Truică eu fiind legat de acest „nu retrocedare”.» Această poziție a martorului a determinat și demersul inculpatului Al României P[…] Philippe de a formula o plângere penală împotriva lui Capanu George – Director la […] Regia Națională a Pădurilor ROMS[…] pentru refuzul de a-l pune în posesie pe terenul forestier, înregistrată cu nr. 100054/18.05.2007 – Inspectoratul de Poliție a Județului Ilfov (filele 184-190, vol. 46 din dosarul instanței).

Toate aceste aspecte, care relevă influenţa inculpatului Truică R[…] asupra funcţionarilor publici din comuna Snagov, sunt confirmate chiar de inculpatul Truică R[…], care în convorbirea telefonică purtată în ziua de 03.01.2008, ora 19:55:24, cu S[…], redată în volumul 8 filele 24-26, afirmă explicit că „R[…] TRUICĂ: Mai mult sau mai puțin sunt șef acolo, deci să ajut mult să obții tot ceea ce ai nevoie în Snagov.”

De asemenea, din probele administrate rezultă şi faptul că inculpatul Truică R[…] şi-a folosit influenţa reală pentru retrocedarea celui de-al doilea imobil ce face obiectul cauzei, Ferma Regală Băneasa.

Fiind întrebat despre modul în care a procedat inculpatul Truică R[…] în cazul restituirii pe cale administrativă a Fermei Regale Băneasa, martorul Aparaschivei Cristian Relu arată în declaraţia din cursul judecăţii următoarele: „Întrebare procuror – Stiti sa fi avut discutii şi cu numitul ILIES[…] directorul de la institutul acela? Răspuns: Da, stiu ca au fost discutii intre domnul Truică si domnul ILIES[…], desfăşurate atat la sediul institutului cât şi in afara lui. Întrebare procuror – Unde in afara lui? Răspuns: Din ce imi amintesc, atat la biroului inc. Truică din str. Grigore Alexandrescu cat şi la casa din Snagov. Întrebare procuror – Cunoaşteti dacă inc. Truică l-a invitat sau i-a plătit o excursie lui ILIES[…] si sotiei acestuia, si dacă da unde? Răspuns: Imi amintesc că la un moment dat, in perioada de vară, dar nu-mi mai aduc aminte exact anul, domnul ILIES[…] si cu sotia dansului au fost prezenti la Monaco la invitaţia domnului Truică, au stat intr-un hotel insă nu ştiu cine a plătit pentru acel hotel. Întrebare procuror – In acea perioadă au avut loc intalniri intre domnul Truică si domnul ILIES[…]? Si cât au stat ILIES[…] si sotia la Monaco? Răspuns: Au stat 2-3 zile au fost diverse intalniri formale la masă, şi o plimbare cu barca domnului Truică. Întrebare procuror –V-a spus inculpatul Truică că invitaţia pentru ILIES[…] şi sotie viza găsirea unei solutii pentru rezolvarea favorabilă a retrocedarii fermei regale Baneasa? Răspuns: Ulterior acelei deplasări la un moment dat mi-a menţionat ca incearcă să găsească o soluţie ca să rezolve blocajul in care se află proiectul Băneasa? Întrebare procuror – V-a spus si ca –i va da lui ILIES[…] o sumă de bani pentru a-l convinge? Răspuns: Da, a mentionat şi acest aspect.”

Martorul a lămurit aspectele privind modul în care a luat cunoştinţă de aceste fapte concrete, dând amănunte care relevă că cele susţinute sunt adevărate: „Întrebare avocat inc Truică R[…] –In ce calitate a fost in Monte Carlo cu ocazia vizitei domnului Horia ILIES[…]? Răspuns: In calitate de prieten şi in calitate de ajutor. Întrebare avocat inc Truică R[…] – Il cunoaste pe domnul Horia ILIES[…] şi il poate descrie instanţei? Cum era domnul Horia ILIES[…] in momentul in care l-a cunoscut la Monaco? Răspuns: Da, pot să-l descriu: era un domn in vârstă, masiv care se deplasa foarte greu, avea nevoie de obicei de ajutor pentru a urca şi a coborî. Era un om gras. Întrebare avocat inc Truică R[…] – Consideră ca Horia ILIES[…] putea coborî sub punte pe calea de acces a ambarcaţiunii pentru a discuta cu domnul Truică, referindu-mă la discuţia la care face referire in depoziţiile sale? Răspuns: Din ce imi amintesc se deplasa foarte greu, dar nu era imposibil accesul.” De altfel, aceste aspecte nici nu sunt contestate de inculpatul Truică R[…], care recunoaşte în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 24.02.2017 faptul deplasării lui Horia ILIES[…] împreună cu soţia sa la Monaco, întâlnirea lui cu aceştia, susţine că el s-ar fi ocupat să-i recomande nişte hoteluri şi că l-a trimis pe şoferul său să-l ia cu maşina, însă nu recunoaşte că a plătit hotelul.

Faptul că nu s-a dovedit modalitatea în care a fost plătit hotelul şi nici pe numele cui a fost făcută rezervarea şi de către cine nu este de natură să aducă vreun dubiu cu privire la aspectul că excursia lui ILIES[…] Horia a fost plătită de inculpatul Truică R[…], având în vedere că acest lucru este confirmat de mai multe probe directe.

Astfel, în primul rând el este confirmat de A României Lia, în declaraţia de suspect dată în prezenta cauză în cursul urmăririi penale. În declaraţia de suspectă dată de A României Lia în data de 06.05.2015, aceasta arată că inculpatul Truică R[…] i-a spus că a vorbit cu directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, care „ar fi mulţumit cu nişte excursii” la Monaco.

În al doilea rând, aspectul rezultă în mod indirect şi din declaraţia dată de inculpatul […] Robert în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 3, filele 138-142 din dosarul de urmărire penală), în care acesta arată „După câteva săptămâni într-o discuţie cu R[…] Truică acesta a spus că s-a ocupat de această revendicare cu domnul ILIES[…], dar la acel moment nu am înţeles sensul acelor cuvinte.„ Instanţa reţine că această afirmaţie a inculpatului Roşu […] este credibilă, pentru că se coroborează cu celelalte probe, urmând a fi reţinută chiar dacă inculpatul a retractat-o în declaraţia dată în cursul judecăţii.

De asemenea, martorul Aparaschivei Cristian Relu a explicat în declaraţia dată în faţa instanţei modalitatea în care s-a făcut această rezervare: „Întrebare avocat inc Truică R[…] –In cursul depozitiei de azi, martorul spune că nu cunoaşte cine s-a ocupat de cazarea domnului ILIES[…] la Monte Carlo, desi in denunţ ne prezintă agenţia de voiaj, compania aeriană care a asigurat călătoria celor doi, de ce există această discrepanţă? Răspuns: Agentia de voiaj se ocupă de transport, cunosc aceste aspecte deoarece eu păstram legătura cu persoana care reprezenta firma de voiaj. Firma de voiaj nu s-a ocupat şi de cazare, iar in ceea ce priveşte cazarea nu l-am văzut personal pe domnul Truică că a plătit el cazarea sau că s-a ocupat el. Întrebare avocat inc Truică R[…] – Da a văzut să fi cumpărat biletele de avion? A vazut vreun ordin de plată? Răspuns: Nu. Întrebare avocat inc Truică R[…] – Pe ce s-a bazat martorul cand a făcut afirmaţia că fiica domnului Horia ILIES[…] a fost plătită din conturile societătii companiei străine, Saxonia Ltd.? Răspuns: Pe informaţiile primite de la domnul Truică.”

Aceste declaraţii din cursul judecăţii sunt consecvente cu cele date de martorul Aparaschivei Cristian Relu în cursul urmăririi penale (aflate în volumul 7 din dosarul de urmărire penală, filele 260-314), în care arată că inculpatul Truică R[…] „Discuta destul de des cu directorul institutului, o persoană mai în vârstă şi mai solidă, care în primă fază s-a opus, spunând că dacă se retrocedează terenul institutul se va desfiinţa şi oamenii îşi vor pierde locurile de muncă. Ulterior s-au înţeles şi Institutul există şi azi. La un moment dat totul era blocat pentru că directorul d se opunea şi Truică spunea că trebuie să găsească o soluţie pentru că partenerii evrei nu vor să renunţe la nicio parte din teren în favoarea institutului şi ştiu că Truică a fost la Institut împreună cu Steinmetz pentru a discuta.

Ştiu că directorul institutului şi soţia acestuia au fost invitaţi de Truică la Monaco. I-a cazat la un hotel, i-a plimbat cu barca, au ieşit la masă. Şi eu eram atunci la Monaco împreună cu Truică aşa că i-am văzut chiar eu pe cei doi acolo în vizită. Cred că au stat trei zile, de joi până duminică. Aşa era zborurile de la Bucureşti la Nisa.”

În ce priveşte eventualele neconcordanţe dintre declaraţiile martorului Aparaschivei Cristian Relu, invocate de inculpatul Truică R[…], instanţa reţine că acestea nu sunt de natură să conducă la înlăturarea ca nesinceră a declaraţiei martorului, deoarece sunt rezultatul trecerii timpului şi nu privesc aspect esenţiale legate de faptele imputate. Martorul a răspuns convingător la aceste aspecte, arătând în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată că: „Întrebare avocat inc Truică R[…] – Cum a fost posibil ca fiind certat cu domnul Truică anterior acestui moment să participe la întâlnirea de la Monte Carlo si să cunoaşte întâlniri si date din cadrul institutului sau din cadrul altor instituţii unde se desfăşurau proceduri, el nefiind in relaţii de prietenie cu Truică la momentul respectiv? Dacă s-a impăcat cu R[…] Truică după retrocedare el nu era prieten cu acesta la momentul la care au avut discuţiile cu Horia ILIES[…] la Monte Carlo? Răspuns: Există posibilitatea ca din cauza trecerii timpului să fi menţionat greşit anul in care ne-am împăcat, insă ca şi suită de evenimente, sunt cele relatate. Întrebare avocat inc Truică R[…] – Dacă s-au împăcat când imobilele erau in proprietatea Hercules, si au fost certaţi 2 ani cel putin, cum ştie atâtea lucruri despre procedura de retrocedare, despre întâlnirile care au avut loc, in aceste condiţii in care era certat cu R[…] Truică? Răspuns: Eu am relatat faptele la care am luat parte si pe care le-am constatat sau mi-au fost spuse de domnul Truică; cât despre terenurile din proprietatea Hercules am menţionat deja că doar o parte din ferma Băneasa era pusă in posesie.”

Deşi toate aceste probe sunt suficiente pentru a se reţine săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a acestei fapte penale, ele sunt confirmate şi de convorbira telefonică din 12.09.2008, ora 09:16:49, aflată în volumul 8 din dosarul de urmărire penală, filele 57-60, purtată de inculpatul Truică R[…] cu directorul ILIES[…] Horia:

DOMN (ILIES[…] Horia): Da, bună dimineaţa!

R[…] TRUICĂ: Bună dimineaţa, îmi cer scuze eram la tenis şi nu…

DOMN: Dar nu e nicio problemă, asta e bună. Eu am sunat de câteva ori că aşa e politicos, suni, dacă vezi că nu-ţi poate răspunde, închizi. Sau dacă vezi că omul nu poate el şi închide el şi-ţi vine, asta e educaţie de telefon mobil, ştii! Dacă-ţi vine ton de ocupat, asta înseamnă că este într-o discuţie, într-o chestie şi nu poate vorbi şi cu asta-basta. Sau, doamne fereşte, în cele mai fericite clipe ale vieţii lui. Domnu … TRUICĂ, am primit minunea, adică a venit aseară şoferul, s-a întâlnit cu şoferul meu, i-a dat aia, acolo scrie că aşa… dar eu cred că ei în hotelul ăsta, la nivelul ăsta, nu e vorba de single sau double, ei oricum au un pat în care poată să doarmă două persoane, fără probleme. Adică…

R[…] TRUICĂ: Nu, nu, păi două…

DOMN: Nu, eu am rugat, adică dacă vă mai amintiţi două single şi un double, dar double nu în sensul de cu două paturi, pat matrimonial.

R[…] TRUICĂ: Nu, nu, pat matrimonial, exact. Da, da. Păi aşa şi este. E una cu pat matrimonial.

DOMN: Da, da, păi toate au. Da. Şi două simple, na, cum să zic, fără pat matrimonial. Dar de multe ori, eu am mai fost în toată lumea asta, adică ei au un pat mare, se plăteşte însă separat, dacă e double, e un preţ. Mai e ceva, iubitule! Acel preţ de cinci sute, nu ştiu ce, e pe noapte?

R[…] TRUICĂ: Da, da, dar nu vă faceţi… adică asta vorbim noi când ne …, asta e gata.

DOMN: Nu, nu-mi fac, că şi scrie că este prepaid. ….

HORIA ILIES[…]: Am citit tot.

R[…] TRUICĂ: Da, da scrie.   

HORIA ILIES[…]: Cu breakfast, cu nu ştiu ce, cu…

R[…] TRUICĂ: Da, da…

(…)

HORIA ILIES[…]: …şi i-am spus: domne, eu, voi mă transferaţi de la aeroport, mă aduceţi la hotel unde ştiţi voi şi de acolo, la sfârşit, nu mai aveţi treabă cu mine. Trebuie să mă lămuresc care este exact hotelul, eu după câte am înţeles se cheamă ceva Palace. Sofia Palace. Dar o să vă dau informaţia.

R[…] TRUICĂ: Asta e simplu, asta nu contează că băiatul vine oriunde îi spuneţi.

HORIA ILIES[…]: Păi da, nu e. Că eu am zis Nisa, adică Nisa vine avionul.

R[…] TRUICĂ: Avionul. Nu, o să fiţi în Cannes…la Cannes…

HORIA ILIES[…]: Probabil că o să fim în Cannes.

R[…] TRUICĂ: Da.

HORIA ILIES[…]: Da… E, ce mi-e unul, ce mi-e altul, nu e nicio problemă.

R[…] TRUICĂ: Da, tot aia e.

HORIA ILIES[…]: Numai că suntem, repet, patru persoane cu patru valize, ştiţi.

R[…] TRUICĂ: Nu contează e… suntem…

HORIA ILIES[…]: Ori e un microbuz, ori e ceva mai mare, ori e…

R[…] TRUICĂ: Da, da, e un Mercedes Vito, e un microbuz din acela de lux, dacă-l ştiţi.

HORIA ILIES[…]: Bun. E în regulă, nu trebuie, vorba aia să fie ca să încapă şi valizele şi…

R[…] TRUICĂ: Da, da, da….

HORIA ILIES[…]: …persoanele…

R[…] TRUICĂ: Da, da, da…

HORIA ILIES[…]: A, ultima treabă! Mai pistonaţi întâlnirea de…care o avem noi luni…

Aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul Truică R[…] nu a negat existenţa acestei convorbiri şi nu i-a contestat conţinutul, susţinând că din ea nu ar rezulta că el s-a ocupat de plata cazării de care este vorba în convorbire.

Din conţinutul convorbirii telefonice rezultă că ILIES[…] Horia cerea detalii despre cazarea sa la hotel, despre care nu ştia nimic, şi că această cazare era deja plătită de inculpatul Truică R[…], care încerca să-i spună să nu-şi facă griji cu costul camerei. Rezultă, de asemenea, din convorbire că hotelul despre care vorbesc cei doi nu este cel la care trebuia să meargă ILIES[…] Horia la evenimentul organizat de firma Dow Agrosience, ci un alt hotel, la care ILIES[…] Horia urma să meargă după aceea. Acest aspect rezultă din faptul că Horia ILIES[…] îi spune inculpatului Truică R[…] că maşina trimisă de el trebuie să îl ia de la un hotel care „se cheamă ceva Palace. Sofia Palace”. Legătura dintre această excursie achitată de inculpatul Truică R[…] şi îndeplinirea de către Horia ILIES[…] a atribuţiilor de serviciu rezultă chiar din convorbirea mai sus menţionată, în care acesta din urmă îi spune inculpatului „Mai pistonaţi întâlnirea de…care o avem noi luni…”.

Probele de mai sus sunt probe directe, care dovedesc săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de dare de mită, prin oferirea unei cazări la un hotel din străinătate, pentru patru persoane, fostului director al ICDPP, ILIES[…] Horia (decedat în prezent), în legătură cu îndeplinirea de către acesta din urmă a atribuţiilor de serviciu. Nu are nicio relevanţă faptul că retrocedarea Fermei Regale Băneasa a fost legală, deoarece infracţiunile de luare şi dare de mită se pot comite şi în legătură cu îndeplinirea unui act legal de către funcţionarul public mituit. Nu are relevanţă nici valoarea disproporţionată dintre terenul retrocedat inculpatului Al României P[…] Phlippe şi valoarea mitei date unuia dintre funcţionarii competenţi să dispună asupra acesteia, deoarece textul de la infracţiunea de luare de mită nu face o astfel de distincţie. În plus, valoarea mitei, aşa cum rezultă din probele de mai sus, nu este una derizorie sau simbolică, pentru a se putea susţine că reprezintă un gest de curtoazie.

De asemenea, în ce priveşte săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, instanţa reţine că din probele directe menţionate anterior rezultă că inculpatul Truică R[…] nu doar a afirmat faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe că are influenţa necesară să-i determine pe funcţionarii competenţi să-i restituie proprietăţile revendicate, ci şi că şi-a folosit efectiv această influeunţă, în cazul inculpatului Chiriac T[…], pentru punerea în posesie asupra Pădurii Snagov, şi în cazul fostului director al ICDPP, ILIES[…] Horia, pentru a obţine retrocedarea Fermei Regale Băneasa.

Folosirea influenţei în scopul obţinerii retrocedării către Al României P[…] Philippe a bunurilor care au aparţinut fostului Rege Carol al II-lea rezultă şi din siguranţa cu care inculpatul Truică R[…] vorbea despre acest lucru anterior producerii evenimentului. Aceste aspecte rezultate din convorbirile interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională nu sunt determinante pentru reţinerea infracţiunii, ci sunt aspecte indirecte, care confirmă, însă, situaţia de fapt reţinută de instanţă pe baza celorlalte probe.

Astfel, din convorbirea telefonică din data de 15.10.2008, ora 17:49:52, purtată de Truică R[…] cu David Barnett, aflată în volumul 8, filele 66-68 din dosarul de urmărire penală, rezultă că inculpatul Truică R[…] a avut de la început siguranţa că va obţine retrocedarea Fermei Regale Băneasa, afirmând că Dacă îţi aminteşti discuţia noastră, datoria mea era să fac lucrurile să se întâmple. Acum, pentru a vinde, bineînţeles că am ceva oportunităţi aici, dar nu-ţi pot garanta că pot vinde terenul.”

Aceeaşi certitudine rezultă şi din convorbirea din data de 09.10.2007, ora 18:07:23, purtată de R[…] Truică cu S[…] Shevez (aflată în volumul 8, filele 11-13 din dosarul de urmărire penală, în care inculpatul Truică R[…] afirmă „O, S[…], vei fi uimit ce putem realiza până la sfârşitul anului!”

La fel rezultă şi din convorbirea din data de 22.10.2007, orele 19:17:59, purtată între Truică R[…] şi […] Steinmetz, aflată în volumul 8 filele 14-17 din dosarul de urmărire penală:

B[…]: Ok, ok. Spune-mi, cum s-a mai avansat …? Snagovul e al nostru. Cum este situaţia cu Băneasa, am mai progresat?

R[…] TRUICĂ: Da, este foarte avansată. De asemenea, o să-ţi explic când ne vedem, oricum vreau până de Crăciun vreau să definitivez cel puțin 6 puncte. O să ţi le arăt care dintre ele. Dar astea 6 sunt probabil… nu cele mai mari, dar … Băneasa este cel mai mare, dar celelalte sunt de asemenea foarte mari.

B[…]: Nu Băneasa, fără să includă Băneasa.

R[…] TRUICĂ: Include, bineînţeles că şi Băneasa.

B[…]: La sfârşitul acestui an tu vrei să termini Băneasa?

R[…] TRUICĂ: Da, da, bineînţeles.

B[…]: Fantastic! Te-ai descurcat foarte bine, ah?

La fel şi din convorbirea din data de 15.04.2008, ora 11:39:25 purtată între Truică R[…] şi […] Steinmetz, aflată în volumul 8 filele 29-33

R[…] TRUICĂ: Ok. Al doilea subiect se referă la Băneasa. Suntem la stadiul la care schimbăm documentele între noi și instituție. Sunt total nefolositoare actele pe care ni le-au trimis, dar cel puțin nu au intenție rea. Documentele sunt neutre. Neutre sau pozitive. Sper că vom încheia direct cu ei foarte curând… se referă la institut

BENNY: Ok. Ce înseamnă dacă se finalizează?

R[…] TRUICĂ: Înseamnă că semnăm cu ei. De fapt, avem nevoie doar de o semnătură de la ei. Nu avem nevoie de altceva. Am pus totul acolo, 99,9% este totul gata. Nu știu de ce încă… probabil vor să fie acoperiți înainte de a semna.

BENNY: Asta e ultima semnătură de care ai nevoie de la minister? Ultima?

R[…] TRUICĂ: Poftim?

BENNY: Am crezut că ai nevoie de mai multe lucruri, dar nu ai nevoie de altceva.

R[…] TRUICĂ: Cu ei? Cu instituția?

BENNY: Nu ști cu cine, cu oricine…

R[…] TRUICĂ: Da. E nevoie de un singur lucru. Să semneze șeful instituției, în rest totul e realizat.

BENNY: Bun….R[…] TRUICĂ: Cu Aviația am realizat toate întâlnirile în ultimele două, trei săptămâni. […] mi-a spus că ți-a trimis, nu știu ce, așteaptă aprobarea ta.

BENNY: Mi-a trimis niște acte mici prin care mi-a explicat situația financiară. Exact ce mi-ai spus și tu, nu sunt bani acolo, sunt puțini bani. Trebuie să stăm de vorbă să discutăm despre pașii pe care îi avem de făcut… Trebuie să avansăm, așa cum am discutat.

R[…] TRUICĂ: Da.

(…)…BENNY: Aștept vești bune în legătură cu Băneasa (?), e important.

R[…] TRUICĂ: Crede-mă că aștept mai mult decât tine. Sunt ca… aceste semnături.

BENNY: Trebuie să găsim o soluție pe partea financiară. E foarte dificil să păstrăm…

R[…] TRUICĂ: Știu am discutat cu… Am discutat cu TAL acum o să-ți spună câteva lucruri când se va întoarce. Acum e Kiev.

BENNY: Ok….R[…] TRUICĂ: Te va suna, probabil….BENNY: Mulțumesc….R[…] TRUICĂ: Pa!

La fel rezultă şi din convorbirea telefonică din data 08.05.2008, ora 12:30:16, purtată între Truică R[…] şi […] Steinmetz, aflată în volumul 8, filele 37-39 din dosarul de urmărire penală:

R[…] TRUICĂ:Îmi pare rău și mie, dar azi am semnat un contract mare cu 10% și a fost o lungă negociere și luptă și nu am putut rata o astfel de oportunitate.

B[…]: Dar este păcat că îmi amintești că am de plătit prea mulți bani.

R[…] TRUICĂ: Sper că nu se compară cu ce va veni.

B[…]: Și eu sper. Cum a decurs? Când va fi finalul finalului la Băneasa?

R[…] TRUICĂ: Deci, după cum deja știi, prietenul lui TAL nu a făcut mai nimic și am găsit cine este șeful tipului care ar fi trebuit să facă asta și am descoperit că este de la alt…, să spunem în competiție cu prietenul lui TAL, care este un bun prieten cu mine și am găsit acum instrumentele și mâine, la ora 10:00, este o comisie la Institut și voi merge eu împreună cu prințul, cu avocații și, probabil, după cum au promis, mâine va fi luată decizia favorabilă. Dar nu vreau să…

B[…]: … (neinteligibil) ce se va întâmpla atunci?

R[…] TRUICĂ: Nimic. Doar vor semna și va fi a noastră. Asta e tot. Nu sunt mai mulți pași, e doar un pas.

B[…]: Deci nu trebuie să mai vorbești cu cineva, să mai întrebi pe cineva, se termină, e rezolvată?

R[…] TRUICĂ: Da. Doar de semnat. Asta-i tot. Probabil nu va fi chiar mâine, dar important este să avem o decizie favorabilă mâine.

B[…]: Deci lipsește doar o semnătură?

R[…] TRUICĂ: Exact, doar una.

B[…]: Și apoi este chiar al nostru? Adică putem începe munca pe teren?

R[…] TRUICĂ: Da, este 100% al nostru, este ca și mașina ta, e a ta (RÂDE).

B[…]: Foarte bine. Și apoi nu trebuie să dăm nimic….să dăm un hectar aici, un hectar acolo…

R[…] TRUICĂ: Ăhh, …..Adică, va fi probabil o sumă mică pentru acești oameni, dar nu mare lucru….(…)

În afară de acestea, mai sunt şi alte probe probe indirecte, care vin să întărească această concluzie a săvârşirii infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă.

Astfel, faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe căuta să-şi soluţioneze prin cumpărare de influenţă cererile de retrocedare a imobilelor revendicate rezultă şi din declaraţia de martor dată de Poenaru Liviu în cursul urmăririi penale (aflată în volumul 7 al dosarului de urmărire penală, la filele 547-554): „P[…] AL României mi-a spus că a găsit pe cineva care e în […]e să îl conecteze cu oameni importanţi politici şi care are astfel influenţă pentru soluţionarea cererilor lui de revendicare. Mi-a spus că e vorba de Nela P[…] şi că aceasta va veni la mine la birou pentru a-i da dosarele. După ce am predat dosarele, la două sau trei săptămâni după aceea, P[…] Al României m-a trimis la întâlnirea cu Truică de care am făcut vorbire mai sus. Nu am mai discutat apoi cu P[…] Al României, cu P[…] sau cu Truică.”

Faptul că inculpatul Truică R[…] avea obiceiul de a se lăuda cu influenţa sa asupra diferiţilor funcţionari publici rezultă din declaraţia martorului Dimofte R[…], dată în cursul urmăririi penale la data de 22.02.2016 (aflată în volumul 7, filele 60-70), în care acesta arată despre inculpatul Truică R[…] că „L-am întrebat dacă prinţul P[…] are dreptul să obţină aceste bunuri şi mi-a spus că da, că firma de avocaţi de la Ţucă Z[…] şi Asociaţii au verificat asta. Mi-a spus tot timpul că el are relaţii şi că are intrări peste tot, eu înţelegând implicit că se referă şi la aceste bunuri.” În declaraţia dată în faţa instanţei în data de 05.05.2017 martorul arată că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi mai arată, în legătură cu inculpatul Truică R[…] următoarele: „Întrebare procuror- Pe plan local era inculpatul Truică un om influent? Răspuns: Eu după ce l-am cunoscut pe R[…] am aflat că a avut o funcţie importanta in Guvern, cunoştea foarte multă lume importantă in domeniul politic dar şi in business. Când ai cunoştinţe mai multe poţi să rezolvi mai repede lucrurile in birocraţia din România. Nu m-am referit la sensul penal, de trafic de influenţă, eu nu ştiu ceva concret de trafic de influentă in schimb pot să va spun din experienţa mea, că Tal şi R[…] erau foarte lăudăroşi că ştie pe toată lumea, au relaţii în toată lumea. Mie nu mi-au spus că fac ceva anume ilicit. Nu am cunostinta de ceva anume ilicit.” Legat de această afirmaţie a martorului, instanţa o analizează în contextul în care din celelalte probe rezultă că inculpatul Truică R[…] i-a pretins inculpatului Al României P[…] Philippe o cotă importantă din bunuri, în schimbul folosirii acestei influenţe reale pe care o avea.

Acelaşi lucru îl declară şi martorul Bejenaru […], în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, aflată în volumul 6 din dosarul de urmărire penală, la filele 137-162, care susţine că „atât Tal S[…] cât şi R[…] Truică se lăudau cu cunoştinţele lor din lumea politică, respectiv fostul premierul Tăriceanu, V[…] Ponta şi Viorel Hrebenciuc.” În declaraţia din instanţă din 7.04.2017 martorul îşi menţine explicit această afirmaţie, arătând şi că inculpatul Truică R[…]a afirmat în mai multe rânduri in perioada 2007-2008 că este in relaţii bune cu domnul Muşat, dar nu pot preciza dacă de la prima întâlnire a spus lucrul acesta”.

În declaraţia de suspect dată de Oancea F[…] în cursul urmăririi penale, aflată în volumul 3 din dosarul de urmărire penală, la filele 353-359, acesta arată că „între cele două şedinţe Truică a venit la instituit cu un cetăţean străin pe care l-a prezentat ca fiind consilierul de imagine al premierului Tăriceanu. Nu am reţinut numele acestuia, dar mi-a dat cartea de vizită. Cei doi au venit la Horia ILIES[…] şi acesta m-a chemat pentru a fi prezentați. Mi-am dat semna ulterior după câteva luni că au venit pentru a ne impresiona, în sensul de a ne arăta nivelul de influenţă.”

Faptul că inculpatul Truică R[…] nu doar declara, ci şi avea o influenţă reală asupra funcţionarilor din cadrul Primăriei Snagov, rezultă din declaraţia de martor dată de Aparaschivei Cristian Relu, în cursul urmăririi penale, în care acesta arată că „Cu primarul Muşat relaţiile lui Truică erau foarte bune, primarul îl vizita acasă. R[…] Truică ştiu că era prieten şi cu Rădulescu Cristache, pe care l-a cunoscut prin intermediul lui Dimofte. Îmi amintesc că Truică discuta la primărie cu Muşat, dar şi cu un consilier sau angajat al primăriei pe nume Gabi. Nu ştiu ce relaţii avea cu cei de la prefectură. Fostul primar Biriş era de asemenea prieten cu Truică.” Martorul şi-a menţinut în cursul judecăţii declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

Chiar inculpatul Muşat Apost[…] recunoaşte acest lucru în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (aflată în volumul 4 din dosarul de urmărire, la filele 53-59), arătând că „Acesta era un om influent, cu relaţii şi mi-am dat seama când am fost invitat la petrecerea organizată pentru ziua sa (când a fost Patricia Kass) şi eram„cel mai mic” în rang. L-am mai vizitat pe acesta la locuinţa din Snagov cu diferite ocazii, de două trei ori (la tenis, la o cafea).”

De asemenea, în declarația martorului Capanu George dată în cursul urmăririi penale, în data de 26.02.2016 (aflată în volumul 7 din dosarul de urmărire, la filele 186-197), acesta arată că „De la domnul Berceanu am aflat că primarul din Snagov pune presiune pe el să accepte retrocedarea atât cu ocazia şedinţelor comisie cât şi informal, făcându-i vizite. Îmi amintesc că în anul 2006 cu ocazia unei vizite la Snagov în interes de serviciu primarul Muşat Apost[…] mi-a spus că domnul Truică, despre care ştiam că fusese şef de cabinet în guvernul Năstase , vrea să trec pe la el. Am refuzat invitaţia şi la acest moment nu ştiam ce vrea dar problema cu retrocedarea lui P[…] era singura problemă pe care o aveam la Snagov. Ulterior mi-am dat seama că despre asta era vorba”. Acest aspect este recunoscut şi de inculpatul Muşat Apost[…], în dată în cursul urmăririi penale, în data de 02.03.2016, în care arată că „Cred că în anul 2006 când erau divergenţe în legătură cu punerea în posesie Truică a venit la mine la birou şi mi-a cerut să-i transmit lui Capanu George că vrea să vorbească cu acesta. Nu mi-a spus în legătură cu ce problemă dar mi-am dat seama că este în legătură cu problema cu retrocedarea.

Rezultă din probele menţionate anterior, dincolo de orice dubiu rezonabil, faptul că inculpatul Truică R[…] a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, solicitându-i inculpatului Al României P[…] Philippe să predea către SC RECIPL[…] SRL bunurile revendicate, în schimbul influenţei pe care acesta o avea asupra funcţionarilor competenţi să-i soluţioneze aceste cereri. De asemenea, având în vedere caracterul corelativ al celor două infracţiuni, din acelaşi probe rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil şi săvârşirea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a infracţiunii de cumpărare de influenţă, prin acceptarea acestei solicitări şi transmiterea proprietăţii bunurilor promise.

Nu are nicio relevanţă pentru reţinerea infracţiunii de trafic de influenţă faptul că inculpatul Truică R[…] nu a nominalizat funcţionarii pe lângă care a pretins că are influenţă, din moment ce inculpatul Al României P[…] Philippe a înţeles că este vorba de funcţionarii competenţi să dispună cu privire la retrocedarea bunurilor revendicate de el. De altfel, s-a dovedit că inculpatul Truică R[…] a şi exercitat influenţa sa asupra funcţionarilor Chiriac T[…] şi Horia ILIES[…], care aveau atribuţii cu privire la punerea în posesie asupra terenului Pădurea Snagov şi, respectiv, cu privire la retrocedarea Fermei Regale Băneasa.

De asemenea, nu se poate susţine că în speţă nu ar rezulta circumstanţele exacte ale comiterii infracţiunii. Atât inculpatul Al României P[…] Philippe în declaraţiile şi plângerile formulate, cât şi celelalte probe administrate în cauză, dovedesc cu certitudine că traficul şi cumpărarea de influenţă s-au comis cu prilejul negocierii şi încheierii contractului de transmitere a drepturilor succesorale din 21.09.2006 (în perioada august-septembrie 2006), când inculpaţii s-au întâlnit pentru a discuta despre acest lucru.

Faptul că nu rezultă din probe data şi ora exactă când s-au întâlnit inculpaţii pentru a discuta aceste aspecte nu este relevant, din moment ce toate părţile recunosc că au avut loc discuţii şi negocieri între cei doi inculpaţi, anterior semnării contractului din 21.09.2006. Altfel, în lipsa unor discuţii prealabile, nu s-ar fi putut ajunge la încheierea contractului din 21.09.2006.

Afirmaţia inculpatului Truică R[…], din declaraţia dată în faţa instanţei la data de 24.02.2017, că el nu s-ar fi întâlnit cu inculpatul Al României P[…] Philippe înainte de încheierea contractului şi că ar fi negociat doar cu inculpata P[…] Nela, ca reprezentantă a S.C. Ilko […] S.R.L., este contrazisă chiar de inculpata P[…] Nela, care în declaraţia dată în faţa instanţei la 25.01.2019 arată că „La primele intalniri a participat P[…] Al României, Lia care era nelipsită, Leti, Cuniţă, eu şi domnul Truică care reprezenta Recipl[…], cu avocaţii săi.” De altfel, este şi total neverosimilă susţinerea că inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi acceptat să încheie contractul cu inculpatul Truică R[…] fără să se vadă şi să discute anterior clauzele contractului, bazându-se doar pe ce ar fi negociat inculpata P[…] Nela în lipsa lui. Sub acest aspect instanţa va reţine ca veridică afirmaţia martorei A României Lia, care arată în declaraţia de suspect din 06.05.2015 că „Prima dată R[…] Truică ne-a invitat la el acasă în Snagov, pentru a discuta despre proprietățile noastre și despre exequatur.”

Aşadar, cu certitudine, în afară de întâlnirile de la Hotelul Howard Johnson şi de la sediul societăţii de avocatură Ţucă, Z[…] şi Asociaţii, între cei doi inculpaţi au mai avut loc şi alte discuţii, în care s-au făcut afirmaţiile prin care s-au comis traficul şi cumpărarea de influenţă. Din acest motiv persoanele participante la întâlnirile ulterioare nu au confirmat săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă. Ar fi şi greu de conceput ca aceste infracţiuni să se comită de faţă cu terţe persoane, având în vedere riscul pe care şi l-ar fi asumat inculpaţii să fie depistate aceste infracţiuni.

Important pentru reţinerea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă este că la aceste întâlniri inculpatul Truică R[…] a pretins, iar inculpatul Al României P[…] Philippe a promis transmiterea către SC Recipl[…] SRL a bunurilor care vor fi retrocedate ca urmare a exercitării influenţei de către inculpatul Truică R[…]. Acest lucru s-a şi realizat, prin transmietrea ulterioară a bunurilor promise, Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, care au avut loc la 15.10.2007 şi 15.01.2009, fiind astfel stabilite cu claritate şi ultimele acte care intră în compunerea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă.

Nu poate fi vorba de o transmitere legală a drepturilor succesorale, deoarece atât încheierea contractului, cât şi executarea lui prin transmieterea celor două bunuri revendicate au fost rezultatul traficului de influenţă exercitat de inculpatul Truică R[…] şi al cumpărării de influenţă de către inculpatul Al României P[…] Philippe. Probele menţionate anterior, precum şi cotele extrem de mari pentru o simplă cesiune de drepturi succesorale care au revenit SC Recipl[…] SRL, dovedesc acest aspect. De asemenea, dacă ar fi vrut să continue pe calea legală dobândirea bunurilor, fără cumpărarea de influenţă de la inculpatul Truică R[…], inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi continuat demersurile începute cu inculpata P[…] Nela, cu care avea deja încheiată o convenţie în acest sens.

Transmiterea de drepturi succesorale a fost percepută ca o afacere legală doar de către celelalte persoane din cadrul societăţii Recipl[…] SRL ori care au colaborat cu această societate fără să cunoască aspectul esenţial al traficării influenţei de către inculpatul Truică R[…]. Din acest motiv instanţa va dispune achitarea celorlalţi inculpaţi, persoane fizice, acuzaţi de participarea la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, aşa cum se va arăta mai jos în analiza acuzaţiilor aduse acestora. În cazul inculpaţilor Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe, care au cunoscut cu certitudine că transmiterea bunurilor şi stabilirea cotelor revenite SC Recipl[…] SRL din valoarea acestora sunt rezultatul traficului şi cumpărării de influenţă, nu se poate reţine caracterul legal al contractului.

Inculpaţii au mai invocat în apărare faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe a primit un avans de 4000000 de euro, în schimbul transmiterii drepturilor succesorale. Acest argument nu este de natură să înlăture existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, deoarece el nu poate înlătura componenta ilicită a înţelegerii, care cuprinde infracţiunile de trafic şi cumpărare de influenţă. În plus, din moment ce doar Ferma Regală Băneasa era evaluată la peste 100 de milI[…]e de euro, iar toate bunurile revendicate erau evaluate, chiar potrivit declaraţiei inculpatului Al României P[…] Philippe din data de 11.01.2016, la peste 300 de milI[…]e de euro (filele 108-109, din volumul L al dosarului instanţei), suma de 4 milI[…]e de euro plătită ca avans era infimă, faţă de câştigul realizat de SC RECIPL[…] SRL.

Instanţa mai reţine că, după retrocedarea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa, inculpatul Al României P[…] Philippe a transmis proprietatea acestora, conform înţelegerii anterioare, către SC RECIPL[…] SRL reprezentată de inculpatul Truică R[…].

Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3512/15.10.2007, autentificat de notarul public, întreaga suprafaţă de 46,78 ha (dezmembrată în 6 loturi, în suprafeţe de 76.400 mp, 14.000 mp, 9.300 mp, 106.500 mp, 193.000 mp şi 68.300 mp) este „vândută” de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE către SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul TRUICĂ R[…], preţul vânzării fiind mult subevaluat, respectiv 500.000 euro, ceea ce reprezintă 1,0695 euro/mp.

De asemenea, la data de 15.01.2009 se încheie şi contractul de vânzare-cumpărare între AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPE şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de S[…] Horemans, obiectul fiind întregul teren, toate cele trei loturi dezmembrate cu o zi înainte, preţul trecut în contract fiind de 3.216.000 lei.

Deşi SC RECIPL[…] SRL a fost reprezentată de d-na S[…] Merloni, din toate probele administrate rezultă că, în realitate, inculpatul Truică R[…] s-a ocupat de efectuarea acestei tranzacţii, inclusiv sub aspectul demersurilor care au dus la reducerea taxelor notariale.

Astfel, din convorbirea telefonică din data de 13.10.2008, ora 21:43, purtată de Truică R[…] cu Roşu […], aflată în volumul 8 din dosarul de urmărire penală, la filele 61-62, rezultă că inculpatul Truică R[…] era cel care s-a ocupat această tranzacţie.

R[…] TRUICĂ: Ai apucat să vorbeşti cu Minola cumva?

ROŞU: Nu, n-am mai vorbit cu ea.

R[…] TRUICĂ: Foarte bine ai făcut că uite sunt la masă cu premierul şi o să facem actele alea cu soţia dânsului.

ROŞU: OK. Bine, Nicio problemă.

Din convorbirea telefonică purtată din data de 15.10.2008, ora 17:49:52, purtată de Truică R[…] cu David Barnett, aflată în volumul 8, filele 66-68 din dosarul de urmărire penală, rezultă că inculpatul Truică R[…] era cel care se preocupa să găsească soluţia de a trece terenul din punct de vedere administrativ pe o altă stradă, unde taxele notariale ce trebuiau achitate erau mai mici:

R[…] TRUICĂ: Da, ştiu. Am discutat azi cu […]. Ştiu despre ce este vorba. Dacă vă amintiţi, în discuţia noastră sunt două străzi pe care le-am luat în considerare. Deci, dacă folosim una dintre străzi e 2.5 milI[…]e, dacă o folosim pe cealaltă este mult, mult mai mult. Deci, notarul public ne-a spus să nu folosim strada ieftină, deoarece hârtiile pe care le avem sunt înregistrate pe strada scumpă. Aşa că acum încercăm să găsim o soluţie. Nu știu ce […] a scris în mail-ul său, dar încercăm să găsim o soluţie să luăm alt număr, număr poştal pentru a pune tot pământul pe strada ieftină.

DAVID: Da.

R[…] TRUICĂ: Pentru că este…imens.

DAVID:…E imens. Nu are sens. Uite cum facem! Nu mă voi duce la Benny până nu am veşti de la tine… pentru că dacă mă duc cu numărul acesta…Nu ştiu care va fi reacţia sa.”

Acelaşi lucru rezultă şi din convorbirea telefonică purtată în data de 16.10.2008, ora 15:29:41, de Truică R[…] cu David Barnett, aflată în volumul 8, filele 76-77, din dosarul de urmărire penală:

„DAVID: Încerc să pregătesc transferul pentru două milI[…]e de dolari.

R[…] TRUICĂ: Da.

DAVID: Și este un moment mai dificil, B[…] mi-a spus să găsim o modalitate să evităm asta.

R[…] TRUICĂ: Ce să evităm?

DAVID: Transferul celor două milI[…]e și jumătate de dolari… și i-am spus lui B[…]…

R[…] TRUICĂ: Tu ești avocat, știi… știi exact despre ce este vorba! Nu putem evita asta.

DAVID: I-am spus asta lui B[…]. I-am spus ! B[…], a spus asta e… pentru că tu și R[…] sunteți oameni foarte creativi și trebuie să existe o cale să evitați asta…”

Deşi convorbirile nu relevă aspecte esenţiale privind infracţiunile de trafic şi cumpărare de influenţă, ele confirmă cele rezultate din declaraţiile persoanelor audiate, că inculpatul Truică R[…] se comporta ca un administrator de fapt al societăţii Recipl[…] SRL şi s-a ocupat de transmiterea efectivă a proprietăţii celor două bunuri retrocedate către această societate.

Din toate probele rezultă că inculpatul Al României P[…] Philippe a transmis către SC RECIPL[…] SRL, la care inculpatul Truică R[…] era asociat prin internediul firmei Recipl[…] LTD., bunurile promise anterior, în schimbul folosirii influenţei sale asupra funcţionarilor competenţi să soluţioneze cererile sale de retrocedare.

Atât pretinderea din lunile august-septembrie 2006, cât şi primirea bunurilor Pădurea Snagov, la 15.10.2007, şi Ferma Regală Băneasa, la 15.01.2009, fac parte din aceeaşi infracţiune de trafic de influenţă, comisă de inculpatul Truică R[…] faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe. Aşa cum s-a arătat anterior în capitolul referitor la schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, fiind vorba de modalităţi alternative de săvârşire a aceleiaşi infracţiuni de trafic de influenţă (pretinderea şi respectiv primirea ulterioară a bunurilor pretinse) se va reţine unitatea naturală de infracţiune. Practica judiciară şi doctrina au arătat că în cazul în care infracţiunea de trafic de influenţă se comite prin acte de pretindere a unor bunuri, urmate de predarea efectivă a acestor bunuri la date ulterioare, atât actele de pretindere, cât şi actele de primire, sunt incluse în conţinutul infracţiunii unice de trafic de influenţă.

Pentru aceste motive, în drept, instanţa reţine că fapta inculpatului Truică R[…] care, în perioada august-septembrie 2006 a pretins de la inculpatul Al României P[…] Philippe transmiterea către SC RECIPL[…] SRL (la care el era asociat prin intermediul firmei Recipl[…] LTD) a bunurilor revendicate de acesta din urmă de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, în schimbul folosiri influenţei pe care o avea asupra funcţionarilor competenţi să soluţioneze cererile de revendicare, iar la 15.10.2007 şi 15.01.2009 societatea mai sus menţionată a primit în proprietate bunurile Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, constituie infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută atât în art. 291 alin. 1 din actualul Cod penal, cât şi în art. 257 din vechiul Cod penal, urmând a fi stabilită legea penală mai favorabilă la individualizarea pedepsei.

De asemenea, aceleaşi aspecte sunt valabile şi pentru infracţiuna corelativă de cumpărare de influenţă, săvârşită de inculpatul Al României P[…] Philippe. Această infracţiune s-a consumat în perioada august-septembrie 2006, iar actele de predare efectivă a bunurilor promise – Pădurea Snagov la data de 15.10.2007 şi Ferma Regală Băneasa la data de 15.01.2009 – fac parte din aceeaşi infracţiune unică de cumpărare de influenţă, fiind vorba de o unitate naturală de infracţiune.

În drept, instanţa reţine că fapta inculpatului Al României P[…] Philippe de a promite şi a preda ulterior, la 15.10.2007 şi 15.01.2009, către SC RECIPL[…] SRL, cele două bunuri retrocedate, în schimbul influenţei pe care inculpatul Truică R[…] a exercitat-o asupra funcţionarilor competenţi să dispună asupra retrocedării, constituie infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 din actualul Cod penal şi de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptelor), urmând a fi stabilită legea penală mai favorabilă la individualizarea pedepsei.

În ce priveşte infracţiunea de dare de mită, comisă de inculpatul Truică R[…] în toamna anului 2008, prin oferirea şi achitarea unei cazări pentru patru persoane la un hotel din străinătate, în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către fostul director al ICDPP, Horia ILIES[…], instanţa de fond a constatat că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 alin. 1 din actualul Cod penal şi de art. 255 alin. 1 din vechiul Cod penal.

Având în vedere perioada scursă de la data săvârşirii faptei până în prezent, precum şi dispoziţiile art. 122 alin. 1 lit. d) din vechiul Cod penal, care este lege penală mai favorabilă pentru inculpatul Truică R[…], prima instanţă a constatat intervenită prescripţia răspunderii penale pentru această infracţiune.

b. Referitor la infracţiunea de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatei SC RECIPL[…] SRL

În sarcina inculpatei SC RECIPL[…] SRL s-a reţinut în actul de sesizare că, în realizarea obiectului de activitate, prin intermediul reprezentanţilor săi, inculpaţii TRUICĂ R[…] (asociat, mandatar şi administrator de fapt), TAL SIBERSTEIN (asociat), MARCOVICI M[…] […] (administrator), MATEESCU LC (mandatar, administrator de fapt), […] STEINMETZ (asociat), care în mod continuat în perioada 01 noiembrie 2006 – sfârşitul anului 2013, acţionând în modalitatea descrisă la punctul I din expunerea stării de fapt,  i-au promis inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE că prin influenţa pe care o au, în mod direct (fost şi actual consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii prietenie /afaceri cu membrii ai guvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), asupra funcţionarilor publici implicaţi în procedurile de retrocedare a bunurilor revendicate, îi pot determina pe aceştia să-i retrocedeze averea pretinsă (la care nu era îndreptăţit), solicitând în schimb o parte considerabilă din aceasta, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut şi care va fi transferat în patrimonial societăţii, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

Instanţa de fond a constatat că în cauză sunt probe suficiente cu privire la săvârşirea de către inculpata SC RECIPL[…] SRL a infracţiunii de trafic de influenţă.

Instanţa a motivat anterior săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă, constând în pretinderea în august-septembrie 2006, în numele inculpatei SC Recipl[…] SRL, şi primirea de către această societate la 15.10.2007 şi 15.01.2009, de la inculpatul Al României P[…] Philippe, a bunurilor Pădurea Snagov şi ferma Regală Băneasa, în schimbul folosirii de către inculpatul Truică R[…] a influenţei asupra funcţionarilor publici competenţi să dispună cu privire la retrocedarea acestor imobile.

Toate argumentele arătate mai sus pentru a justifica reţinerea în sarcina inculpatului Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă sunt valabile şi pentru atragerea răspunderii penale a inculpatei SC RECIPL[…] SRL pentru aceeaşi infracţiune, urmând a arăta în continuare doar argumentele suplimentare care justifică această soluţie pentru persoana juridică inculpată.

În ce priveşte răspunderea penală a persoanei juridice, în legislaţia noastră a fost consacrat sistemul răspunderii directe a persoanei juridice, în care aceasta din urmă răspunde pentru fapta proprie, iar nu pentru fapta altei persoane. În art. 135 alin. 1 Cod penal se prevede că persoana juridică răspunde pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.

Aşadar, orice faptă care ar fi săvârşită de o persoană în realizarea obiectului de activitate sau în interesul sau în numele persoanei juridice atrage răspunderea penală a persoanei juridice, chiar dacă nu este vorba de o faptă comisă de reprezentanţii legali ai persoanei juridice. În doctrină s-a arătat că „pot fi imputate persoanei juridice actele comise de organe, reprezentanţi, mandatari, prepuşi sau chiar persoane care, formal, nu lucrează pentru persoana juridică, dar care, în fapt, acţionează sub autoritatea acesteia ori de a căror acţiune persoana juridică a beneficiat” (F. Streteanu, R. Chiriţă, Răspunderea penală a persoanei juridice, Ediţia 2, Editura C.H. Beck, 2007, pagina 397).

În speţă inculpata SC RECIPL[…] SRL a beneficiat cel mai mult de pe urma faptei inculpatului Truică R[…] de trafic de influenţă, deoarece a dobândit în proprietate bunurile retrocedate inculpatului Al României P[…] Philippe. Inculpatul Truică R[…] a acţionat în săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă descrisă anterior în interesul şi în numele persoanei juridice SC RECIPL[…] SRL, fiind întrunite în acest fel condiţiile legale pentru răspunderea penală a acestei persoane juridice. El a fost desemnat, ca mandatar al acestei persoane juridice, să se ocupe de negocierea şi încheierea în numele societăţii a celor două contracte de transmitere a drepturilor succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe. Astfel, a fost încheiat la data de 01.11.2006, la societatea de avocatură Ţuca, Z[…] şi Asociaţii, contractul de cesiune drepturi, aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între inculpatul Al României P[…] Philippe şi SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…] (aflat în vol. 19, filele 26-36 din dosarul de urmărire penală), care a înlocuit contractul similar din 21 septembrie 2006.

Aşa cum s-a arătat anterior, încheierea acestui contract s-a făcut ca urmare a traficării de către inculpatul Truică R[…] a influenţei pe care o avea pe lângă funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile inculpatului Al României P[…] Philippe de retrocedare a bunurilor moştenite de pe urma fostului Carol al II-lea.

Inculpatul Truică R[…] avea la momentul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi calitatea de asociat în cadrul Recipl[…] Ltd., care este singurul asociat al SC Recipl[…] SRL. Societatea Recipl[…] LTD a fost înfiinţată în 19 septembrie 2005, dar părţile sociale au fost dobândite de societatea controlată de inculpatul Steinmetz Beniamin (Riverside Real Estate Corp.) la data de 16.11.2006 (fila 37 din concluziile scrise depuse de inculpata SC Recipl[…] SRL). După această cesiune cele 5.000 de părţi sociale au fost deţinute de: RIVERSIDE REAL ESTATE CORP. (înregistrată în Insulele Virgine Britanice), controlată de […] STEINMETZ – 4390 părţi sociale, reprezentând 87,8%, TRUICĂ R[…] – 390 părţi sociale, reprezentând 7,8 % şi STG VEN[…] LTD (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) – 220 părţi sociale, reprezentând 4,4%.

Inculpaţii Tal S[…] şi S[…] SHEVEZ sunt asociaţi în STG VEN[…] LTD, iar […] STEINMETZ şi R[…] TRUICĂ au fost asociaţi în RIVERSIDE REAL ESTATE CORP.

La 15.12.2008 inculpatul Truică R[…] a cesionat către Doorbell […] Ltd. (societate deţinută de martorul Dimofte R[…]) un număr de 390 părţi sociale.

La data de 9.05.2010, după ce s-a certat cu ceilalţi asociaţi, inculpatul Truică R[…] a cesionat către Riverside Real Estate Corp. restul de 390 de părţi sociale, ieşind din societate.

Deşi a deţinut, în perioada săvârşiri infracţiunii de trafic de influenţă, un număr mic de părţi sociale la societatea Recipl[…] Ltd, inculpatul Truică R[…] s-a comportat faţă de terţele persoane ca fiind unicul asociat al inculpatei SC Recipl[…] SRL, fiind mandatat de ceilalţi asociaţi cu puteri depline în ce priveşte demersurile făcute pentru retrocedarea şi gestionarea bunurilor primite de la inculpatul Al României P[…] Philippe. Acesta din urmă a arătat în declaraţiile sale date în cursul urmăririi penale că nu a ştiut că inculpatul Truică R[…] are mai mulţi asociaţi în proiectul Recipl[…] S.R.L., ci a aflat de acest lucru mult mai târziu, după retrocedarea celor două bunuri şi transmiterea lor către SC Recipl[…] SRL. Chiar în plângerea depusă la parchet în data de 23.01.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe arată că a încheiat contractul de cesiune a drepturilor succesorale din 01.11.2006 cu Recipl[…] SRL, firmă despre care a ştiut „că are un unic asociat în persoana dlui. R[…] Truică, care era în acelaşi timp şi administrator al acestei societăţi”.

Din toate acţiunile desfăşurate de inculpatul Truică R[…] atât anterior, cât şi ulterior dobândirii celor două bunuri imobile de către SC Recipl[…] SRL, rezultă că inculpatul Truică R[…] a coordonat activitatea acestei societăţi până în anul 2010, când a ieşit din societate. Chiar şi ceilalţi inculpaţi care au fost asociaţi cu inculpatul Truică R[…] în cadrul Recipl[…] Ltd., respectiv […] Steinmetz şi Tal S[…], recunosc acest lucru arătând în mod explicit la fila 126 din concluziile scrise că „începând cu 1 noiembrie 2006 şi până la data de 9 mai 2010, activitatea RECIPL[…] SRL a fost coordonată de inc. TRUICĂ R[…]”.

De asemenea, acelaşi aspect rezultă şi din declaraţia de martor dată de Aparaschivei Cristian în cursul urmăririi penale (aflată în vol. VII, la filele 260-314 din dosarul de urmărire penală), în care acesta arată că „De Recipl[…] din România s-a ocupat R[…] Truică.” În declaraţia dată în instanţă în data de 23.06.2017 martorul arată că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

La fel rezultă şi din declaraţia de martor dată de Dimofte R[…] în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 7 din dosarul de urmărire penală), în care arată că „Nu am văzut vreodată structura acţionarilor Recipl[…] Ltd, dar din câte cunosc iniţial Truică a făcut propunerea pentru un procent mai mare de acţiuni şi după tranzacţie am constatat că am luat 9% cu opţiunea de a dobândi ulterior alte acţiuni., în funcţie de rezultatul firmei. Am aflat ulterior că acţionar majoritar la Recipl[…] Ltd este Benny Steinmetz, dar că acţiuni deţin şi Tal Silberstei şi S[…] – cumnatul lui Steinmetz şi de asemenea R[…] Truică.” În declaraţia dată în instanţă în data de 5.05.2017 martorul Dimofte R[…] confirmă în mod explicit calitatea de „administrator în România” al societăţii Recipl[…] S.R.L. a inculpatului Truică R[…]: „Când mi l-a prezentat pe domnul Steinmetz mi-a confirmat că firma Recipl[…] este a dânsului, că îl are acţionar şi partener pe domnul Truică, şi că de Recipl[…] se ocupă domnul Tal S[…] şi Truică. Truică era împuternicit ca un fel de administrator în România, şi domnul Tal S[…] îl coordona, tinea legătura cu domnul Steinmetz şi îl coordona.” Martorul mai arată în această declarație că ”Tot în acea perioadă Tal e primul care mi-a spus că el a luat conducerea firmei de la R[…] Truica și mi-a prezentat doi colaboratori, pe domnul Marcovici si pe domnul […] Agavi.” Este importantă declaraţia martorului Dimofte R[…] sub acest aspect, deoarece el a fost chiar unul din asociaţii Recipl[…] Ltd., alături de inculpaţii […] Steinmetz, Tal S[…] şi Truică R[…].

Acelaşi lucru reiese în mod implicit şi din unele convorbiri telefonice purtate de inculpatul Truică R[…] cu ceilalţi inculpaţi asociaţi cu el în cadrul Recipl[…] Ltd., care confirmă aspectele reţinute de instanţă din celelalte probe.

Astfel, puterea deplină a inculpatului Truică R[…] de a acţiona în România în numele SC Recipl[…] SRL şi în interesul acesteia, în legătură cu retrocedarea imobilelor către inculpatul Al României P[…] Philippe, rezultă şi din convorbirea telefonică din data de 22.10.2007, orele 19:17:59, purtată între Truică R[…] şi […] Steinmetz (aflată în dosarul de urmărire penală, vol. 8, filele 14-17):

B[…]: Ok, ok. Spune-mi, cum s-a mai avansat …? Snagovul e al nostru. Cum este situaţia cu Băneasa, am mai progresat?

R[…] TRUICĂ: Da, este foarte avansată. De asemenea, o să-ţi explic când ne vedem, oricum vreau până de Crăciun vreau să definitivez cel puțin 6 puncte. O să ţi le arăt care dintre ele. Dar astea 6 sunt probabil… nu cele mai mari, dar … Băneasa este cel mai mare, dar celelalte sunt de asemenea foarte mari.

B[…]: Nu Băneasa, fără să includă Băneasa.

R[…] TRUICĂ: Include, bineînţeles că şi Băneasa.

B[…]: La sfârşitul acestui an tu vrei să termini Băneasa?

R[…] TRUICĂ: Da, da, bineînţeles.

B[…]: Fantastic! Te-ai descurcat foarte bine, ah?

Din convorbirea din data de 15.04.2008, ora 11:39:25, purtată între Truică R[…] şi Benny Steinmetz (aflată în vol. 8, filele 29-33 din dosarul de urmărire penală) rezultă că inculpatul Truică R[…], cu acceptul inculpatului […] Steinmetz, care deţinea prin intermediul altor firme majoritatea părţilor sociale din Recipl[…] Ltd., a acţionat cu puteri depline de reprezentare a societăţii inculpate RECIPL[…] SRL:

R[…] TRUICĂ: Ok. Al doilea subiect se referă la Băneasa. Suntem la stadiul la care schimbăm documentele între noi și instituție. Sunt total nefolositoare actele pe care ni le-au trimis, dar cel puțin nu au intenție rea. Documentele sunt neutre. Neutre sau pozitive. Sper că vom încheia direct cu ei foarte curând… se referă la institut

BENNY: Ok. Ce înseamnă dacă se finalizează?

R[…] TRUICĂ: Înseamnă că semnăm cu ei. De fapt, avem nevoie doar de o semnătură de la ei. Nu avem nevoie de altceva. Am pus totul acolo, 99,9% este totul gata. Nu știu de ce încă… probabil vor să fie acoperiți înainte de a semna.

BENNY: Asta e ultima semnătură de care ai nevoie de la minister? Ultima?

R[…] TRUICĂ: Poftim?

BENNY: Am crezut că ai nevoie de mai multe lucruri, dar nu ai nevoie de altceva.

R[…] TRUICĂ: Cu ei? Cu instituția?

BENNY: Nu ști cu cine, cu oricine…

R[…] TRUICĂ: Da. E nevoie de un singur lucru. Să semneze șeful instituției, în rest totul e realizat.

BENNY: Bun….R[…] TRUICĂ: Cu Aviația am realizat toate întâlnirile în ultimele două, trei săptămâni. […] mi-a spus că ți-a trimis, nu știu ce, așteaptă aprobarea ta.

BENNY: Mi-a trimis niște acte mici prin care mi-a explicat situația financiară. Exact ce mi-ai spus și tu, nu sunt bani acolo, sunt puțini bani. Trebuie să stăm de vorbă să discutăm despre pașii pe care îi avem de făcut… Trebuie să avansăm, așa cum am discutat.

R[…] TRUICĂ: Da.

(…)…BENNY: Aștept vești bune în legătură cu Băneasa (?), e important.

R[…] TRUICĂ: Crede-mă că aștept mai mult decât tine. Sunt ca… aceste semnături.

BENNY: Trebuie să găsim o soluție pe partea financiară. E foarte dificil să păstrăm…

R[…] TRUICĂ: Știu am discutat cu… Am discutat cu TAL acum o să-ți spună câteva lucruri când se va întoarce. Acum e Kiev.

BENNY: Ok….R[…] TRUICĂ: Te va suna, probabil….BENNY: Mulțumesc….R[…] TRUICĂ: Pa!

Ca şi convorbirea anterioară, din convorbirea telefonică din data de 08.05.2008, purtată între Truică R[…] şi Benny Steinmetz (aflată în vol. 8, filele 36-38 din dosarul de urmărire penală) rezultă că inculpatul Truică R[…] se ocupa de toate aspectele legate de retrocedarea imobilului Ferma Regală Băneasa, acţionând ca un împuternicit cu drepturi depline de reprezentare:

B[…]: Şi eu sper. Cum a decurs? Când va fi finalul finalului la Băneasa?

R[…] TRUICĂ: Deci, după cum deja ştii, prietenul lui TAL nu a făcut mai nimic şi am găsit cine este şeful tipului care ar fi trebuit să facă asta şi am descoperit că este de la alt…, să spunem în competiţie cu prietenul lui TAL, care este un bun prieten cu mine şi am găsit acum instrumentele şi mâine, la ora 10:00, este o comisie la Institut şi voi merge eu împreună cu prințul, cu avocaţii şi, probabil, după cum au promis, mâine va fi luată decizia favorabilă. Dar nu vreau să…

B[…]: După decizia favorabilă ce se va întâmpla atunci?

R[…] TRUICĂ: Nimic. Doar vor semna şi va fi a noastră. Asta e tot. Nu sunt mai mulţi paşi, e doar un pas.

B[…]: Deci nu trebuie să mai vorbeşti cu cineva, să mai întrebi pe cineva, se termină, e rezolvată?

R[…] TRUICĂ: Da. Doar de semnat. Asta-i tot. Probabil nu va fi chiar mâine, dar important este să avem o decizie favorabilă mâine.

B[…]: Deci lipseşte doar o semnătură?

R[…] TRUICĂ: Exact, doar una.

B[…]: Şi apoi este chiar al nostru? Adică putem începe munca pe teren?

R[…] TRUICĂ: Da, este 100% al nostru, este ca şi maşina ta, e a ta (RÂDE).

B[…]: Foarte bine. Şi apoi nu trebuie să dăm nimic, ca la Snagov, să dăm un hectar aici, un hectar acolo…

R[…] TRUICĂ: Ăhh, avem de la început, cei 20%, cu care R[…] este însărcinat să …, dar în rest nu. Adică, va fi probabil o sumă mică pentru aceşti oameni, dar nu mare lucru.

Din convorbirea din data de 16.10.2008, ora 16:25:08, purtată între inculpatul R[…] Truică şi inculpatul Tal S[…] (aflată în vol. 8, filele 78-80 din dosarul de urmărire penală), rezultă că inculpatul Truică R[…] era cel care „a rezolvat totul” cu privire la taxa notarială pentru transmieterea proprietăţii imobilului Ferma regală Băneasa către S.C. Recipl[…] S.R.L.:

R[…] TRUICĂ: Deci, când David şi Hanz au fost la Bucureşti la biroul avocatului, am făcut, să zicem, …pentru taxa(?) de la Notariat şi totul. Şi minimul pe care l-au putut face pentru noi a fost trei milI[…]e, aproape trei milI[…]e .

TAL: Da.

R[…] TRUICĂ: După asta, ei ne-au trimis(?) nouă o scrisoare care…

TAL: …o secundă! (Se adresează altcuiva, care îl întreabă: Mă întorc cu spatele?) Da. Ei ne-au trimis o scrisoare.

R[…] TRUICĂ: OK. Despre taxa notarială pe care ei nu-o pot face pr…trebuie să fie şase milI[…]e şi ceva. Nu ştiu cât de mult. Şi, desigur, am devenit foarte, foarte…

TAL: Asta mi-ai spus. Şi doamna mi-a spus de şase milI[…]e, din cauza adresei scumpe.

R[…] TRUICĂ: OK. Şi la sfârşit, noi am rezolvat totul, aşa că acum este aşa cum am discutat la început. Dar acum David m-a sunat şi de asemenea l-a sunat pe […] că Benny ne solicită să găsim o soluţie să nu plătim nici aceste trei milI[…]e de asemenea. El a spus: Hai să găsim o soluţie foarte creativă!

Faptul că aceste convorbiri sunt purtate cu cei care deţineau restul părţilor sociale din Recipl[…] Ltd. (prin intermediul altor firme) are relevanţă sub aspectul răspunderii penale a inculpatei SC Recipl[…] SRL, deoarece această din urmă societate are ca asociat unic Recipl[…] Ltd. Actele lor angajau ambele societăţii şi sunt de natură să releve existenţa vinovăţiei inculpatei SC Recipl[…] SRL cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…]. Permiţându-i acestuia din urmă să acţioneze ca un administrator de fapt în România, în relaţia cu inculpatul Al României P[…] Philippe şi cu terţele persoane, reprezentanţii SC Recipl[…] SRL au angajat această societate în răspunderea penală pentru infracţiunea de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…] în relaţia cu inculpatul Al României P[…] Philippe.

Vinovăţia societăţii rezultă din organizarea internă a acesteia, care i-a acordat inculpatului Truică R[…] puteri depline de reprezentare în legătură cu aspectele legate de singurul ei obiect de activitate. Faptul că reprezentanţii firmelor asociate cu inculpatul R[…] Truică în Recipl[…] Ltd. au fost de acord ca acesta să acţioneze cu puteri depline pentru realizarea acestui obiect de activitate constituie un alt element care justifică reţinerea vinovăţiei societăţii comerciale Recipl[…] SRL pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Chiar dacă nu se poate reţine că societatea RECIPL[…] SRL a fost înfiinţată cu scopul săvârşirii acestei infraciuni, se reţine cu certitudine că infracţiunea de trafic de influenţă săvârşită de inculpatul Truică R[…] a fost comisă în interesul acestei societăţi, deoarece societatea avea ca obiect de activitate principal redobândirea şi valorificarea acestor bunuri revendicate de inculpatul Al României P[…] Philippe. Primind bunurile pretinse de inculpatul Truică R[…] de la Al României P[…] Philippe în schimbul traficării influenţei, societatea Recipl[…] SRL şi-a sporit patrimoniul şi a obţinut avantaje patrimoniale semnificative. Din acest motiv, nu are nicio relevanţă faptul că societatea Recipl[…] SRL a fost înfiinţată ca o entitate comercială cu scop special (SPV – special-purpose vehicle) şi că astfel de entităţi sunt legale şi au o justificare economică licită. Din moment ce infracţiunea de trafic de influenţă a fost comisă de inculpatul Truică R[…] în interesul şi în numele acestei societăţi, aceasta răspunde penal pentru aceeaşi infracţiune de trafic de influenţă.

Aceste aspecte atrag răspunderea penală a inculpatei Recipl[…] SRL indiferent dacă societatea a avut intenţia de a dezvolta imobiliar terenurile astfel dobândite, aşa cum susţine, ori a intenţionat doar să le revândă, obţinând un profit.

De asemenea, nu are nicio relevanţă sub aspectul răspunderii penale a societăţii faptul că Recipl[…] SRL a avut ca administrator statutar pe d-na S[…] Merloni Horemans din anul 2005 până la data de 15.10.2010, iar începând cu această dată l-a avut ca administrator statutar pe inculpatul Marcovici M[…] […]. Pentru a se reţine răspunderea penală a persoanei juridice nu trebuie ca infracţiunea să fie comisă de reprezentantul legal al societăţii, ci este suficient ca aceasta să fie comisă în interesul ori în numele acesteia de către orice persoană. Or, aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul Truică R[…] a acţionat în săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în interesul SC Recipl[…] SRL, iar pentru unele acte a avut chiar mandat de reprezentare din partea administratorului statutar al societăţii.

Astfel, prin procura speciala emisa în 14.09.2006 (valabila pană în 14.10.2006), administratorul S[…] Merloni-Horemans l-a împuternicit pe Truica R[…] „sa negocieze termenii si condiţiile oricăror acte cu privire la cesiunea de drepturi (se refera la cesiunea de drepturi cu Al României P[…] Philippe), […] să semneze şi să efectueze orice cereri, formulare şi orice documente de orice tip, să depună şi/sau să ridice orice tip de documente, în faţa terţilor, notarului public sau autoritarilor competente” (înscrisul menţionat la pct. 14 al notei de probe depusa de inculpatul Roşu […] la dosarul cauzei la termenul de judecata din 8.03.2019). Prin procura speciala emisa in 7.11.2006 (valabilă până în 7.12.2006), administratorul S[…] Merloni-Horemans l-a împuternicit pe Truica R[…] în vederea deschiderii unui cont bancar în RON şi valută în numele companiei; mandatarul a fost împuternicit să semneze în numele societăţii toate documentele necesare efectuării acestor demersuri (acte aflate în volumul 39 din dosarul de urmărire penală).

Faptul că societatea Recipl[…] SRL a avut angajaţi colaboratori externi care i-au oferit în mod legal consultanţă şi servicii în domeniul juridic, fiscal contabil şi imobiliar nu înlătură existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, deoarece nu este necesar pentru răspunderea penală a persoanei juridice ca aceasta să comită ilegalităţi sub aceste aspecte. Este suficient ca persoana care a săvârşit o infracţiune să fi acţionat în interesul ori în numele persoanei juridice, iar în speţă s-a arătat anterior că inculpatul Truică R[…] a acţionat în acest mod.

Nu are relevanţă sub acest aspect nici faptul că Recipl[…] SRL a făcut raportările fiscale şi a achitat obligaţiile bugetare datorate ori că sursele de finanţare provin din împrumuturi acordate de Recipl[…] Ltd sau de alte persoane fizice.

Aşa cum s-a arătat anterior, în motivarea soluţiei de condamnare a inculpatului Truică R[…] pentru infracţiunea de trafic de influenţă, chiar dacă inculpatul Al României P[…] Philippe obţinuse prin hotărârea Comisie judeţene de fond funciar Ilfov restituirea Pădurii Snagov, acesta nu fusese pus efectiv în posesie până la momentul încheierii contractului de transmitere a drepturilor succesorale din 1.11.2006, încheiat în numele SC Recipl[…] SRL de către inculpatul Truică R[…]. Din acest motiv, acţionând în interesul societăţii inculpate şi în numele acesteia la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă comisă cu ocazia încheierii şi executării acestui contract, este atrasă răspunderea penală a persoanei juridice.

Faptul că anterior încheierii contractului din 21.09.2006 şi, implicit, a celui din 01.11.2006 societatea Recipl[…] SRL a apelat la o casă de avocatură pentru întocmirea unui raport de audit juridic şi că în acest raport s-a concluzionat că inculpatul Al României P[…] Philippe ar avea dreptul să solicite restituirea mai multor proprietăţi nu constituie un argument împotriva reţinerii infracţiunii de trafic de influenţă în sarcina societăţii. Aşa cum s-a arătat anterior, în motivarea reţinerii infracţiunii comise de inculpatul Truică R[…], infracţiunea de trafic de influenţă se poate reţine chiar dacă se promite influenţarea unui funcţionar să facă un act legal, nu doar în cazul în care ar fi vorba de efectuarea de către acesta a unui act ilegal. Inculpatul Al României P[…] Philippe avea dreptul să solicite restituirea acestor proprietăţi, însă, până la momentul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă nu reuşise să dobândească în mod efectiv nici un bun, deoarece se lovise de diferite impedimente birocratice. Or, faţă de acest aspect, inculpatul a înţeles să apeleze la cumpărarea influenţei inculpatului Truică R[…] pentru depăşirea acestor impedimente administrative.

Pentru a se reţine săvârşirea unei infracţiuni de către persoana juridică nu este necesar ca toţi acţionarii ori reprezentanţii legali să cunoască despre faptul că o persoană comite o infracţiune în interesul sau în numele persoanei juridice respective. De aceea nu poate fi luat în considerare ca argument împotriva reţinerii infracţiunii de trafic de influenţă de către SC Recipl[…] SRL faptul că avocaţii care au întocmit raportul de due diligence nu au identificat ilegalităţi în procedurile de revendicare desfăşurate până la momentul încheierii contractului de transmitere a drepturilor succesorale din 21.09.2006. Chiar dacă proiectul acestui contract ar fi fost redactat de avocatul Leţi Octavian, care lucra pentru inculpata P[…] Nela, cele consemnate în contract au fost rezultatul înţelegerii făcute de inculpatul Truică R[…] cu inculpatul Al României P[…] Philippe, deoarece avocatul nu putea consemna în contract altceva decât i-au solicitat cei care au purtat discuţiile. Contractul din 1.11.2006 este doar o variantă puţin modificată a contractului din 21.09.2006, rămas neschimbat sub aspectul procentelor revenite fiecărei părţi din valoarea bunurilor revendicate.

Acest contract ar fi fost legal dacă cele menţionate cu privire la drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi nu ar fi fost rezultatul săvârşirii infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă. Dacă încheierea contractului şi cotele revenite fiecărei părţi din valoarea bunurilor retrocedate au fost rezultatul săvârşirii infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, aşa cum s-a arătat anterior, contractul nu mai poate fi considerat ca reprezentând o afacere legală.

Avansul plătit inculpatului Al României P[…] Philippe, de 4 milI[…]e de euro, nu anulează înţelegerea ilicită rezultată din săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă. De altfel, acest avans este unul foarte mic în raport cu valoarea estimată de părţi a bunurilor dobândite de Recipl[…] SRL, de peste 300 de milI[…]e de euro, aşa cum rezultă chiar din declaraţia inculpatului Al României P[…] Philippe. În plus, la momentul încheierii contractului de cesiune terenul din Pădurea Snagov se afla în stadiul final de retrocedare, iar evaluarea acesteia la momentul respectiv (care ţinea cont de posibilitatea ca terenul să devină construibil) era mult peste valoarea de 4 milI[…]e de euro.

Aşadar, riscul asumat de societatea Recipl[…] SRL la momentul încheierii contractului era unul  minor, iar beneficiile dobândite erau ridicate, având în vedere procentele extrem de mari din valoarea bunurilor, care îi reveneau societăţii. Doar în cazul Fermei Regale Băneasa societatea ar fi câştigat peste 100 de milI[…]e de euro, iar inculpatul Truică R[…] era sigur că va reuşi obţinerea acestui bun, aşa cum rezultă din probele menţionate anterior.

Neprimirea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a procentului care i s-ar fi cuvenit din valoarea celor două bunuri retrocedate, care au fost transmise inculpatei Recipl[…] SRL a fost motivul care a declanşat conflictul dintre acesta şi reprezentanţii societăţii inculpate. Inculpatul Al României P[…] Philippe a aflat că a fost înstrăinată o parte din terenurile transmise societăţii Recipl[…] SRL şi că el nu a primit nimic din procentele de 50% şi respectiv 20%, cât i-ar fi revenit din valoarea acestor bunuri. Acest conflict s-a declanşat la scurt timp după transmiterea bunurilor în proprietatea SC Recipl[…] SRL şi a continuat până la momentul declanşării urmăririi penale în prezenta cauză. Activitatea din această perioadă, desfăşurată de inculpaţi, s-a axat pe încercarea de a rezolva acest litigiu. Inculpatul Al României P[…] Philippe şi-a angajat alţi avocaţi, începând cu anul 2009, şi s-a asociat în demersul său pentru a-şi dobândi partea cuvenită din aceste bunuri cu firma Lot […] SRL, pe care o deţinea împreună cu martorul Caval Ninel. Astfel s-a ajuns la încheierea unei noi înţelegeri, la data de 13.04.2011, între inculpatul Al României P[…] Philippe, inculpata S.C. Recipl[…] S.R.L. şi societatea Lot […] S.R.L.

Ulterior predării către inculpata Recipl[…] SRL a celor două bunuri retrocedate nu se mai poate reţine în sarcina inculpatei Recipl[…] SRL alte acte ale infracţiunii de trafic de influenţă, deoarece s-a declanşat conflictul dintre inculpatul Al României P[…] Philippe şi reprezentanţii societăţii inculpate şi s-a retras inculpatul Truică R[…] din această societate. Din aceste motive, instanţa va reţine că inculpata Recipl[…] S.R.L. a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, ca şi inculpatul Truică R[…], prin pretinderea în perioada august-septembrie 2006 şi primirea, la 15.10.2007 şi 15.01.2009, de la inculpatul Al României P[…] Philippe, a bunurilor Pădurea Snagov şi Rerma Regală Băneasa.

La data la care au fost predate cele două bunuri către SC Recipl[…] SRL era incriminată răspunderea penală a persoanei juridice, iar aceste acte de primire intră în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, reţinută în sarcina inculpatei SC Recipl[…] SRL. Aşa cum s-a arătat anterior, în analizarea schimbărilor de încadrare juridică, în cazul infracţiunii de trafic de influenţă suntem în prezenţa unei unităţi naturale care cuprinde în conţinutul său atât actele de pretindere, cât şi actele de primire. Aşadar, nu poate fi primită susţinerea inculpatei SC RECIPL[…] SRL, potrivit căreia în august-septembrie 2006 nu era reglementată răspunderea penală a persoanei juridice. Din moment ce unele acte ale infracţiunii de trafic de influenţă (actele de primire) au fost comise după reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice, aceasta răspunde penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, fiind respectat principiul legalităţii incriminării.

Toate demersurile făcute de reprezentanţii societăţii Recipl[…] SRL după data de 15.01.2009 nu sunt acte de trafic de influenţă, ci încercări de a aplana conflictul cu inculpatul Al României P[…] Philippe.

Probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu relevă acte de promitere a influenţei pe lângă funcţionarii publici, pe care să le fi comis reprezentanţii SC Recipl[…] SRL după ieşirea din societate a inculpatului Truică R[…] şi nici acte de pretindere sau de primire a unor bunuri de către aceştia, în contul unor astfel de promisiuni. Instanţa va detalia acest aspect la analizarea acuzaţiilor aduse sub acest aspect inculpaţilor Tal S[…], Marcovici M[…] […], MATEESCU […] şi Andronic Dan C[…].

Pentru aceste motive, instanţa reţine că, în drept, fapta inculpatei SC Recipl[…] SRL care, prin intermediul inculpatului Truică R[…], a pretins în perioada august-septembrie 2006 şi apoi a primit la 15.10.2007 şi la 15.01.2009, de la inculpatul Al României P[…] Philippe, bunurile Pădurea Snagov şi Rerma Regală Băneasa, în schimbul promisiunii exercitării influenţei inculpatului Truică R[…] asupra funcţionarilor publici competenţi să dispună asupra retrocedării acestor imobile, constituie infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 din actualul Cod penal şi de art. 257 din vechiul Cod penal, cu aplicarea legii penale mai favorabile.

c. Referitor la infracţiunea de trafic de influenţă reţinută de parchet în sarcina inculpatului Roșu […].

În sarcina inculpatului ROȘU […] parchetul a reţinut în actul de sesizare că, acţionând în mod continuat, începând cu luna septembrie 2006, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, alături de inculpatul TRUICĂ R[…], i-a promis inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE că prin influenţa acestuia, fost consilier al primului ministru, exercitată direct şi indirect prin intermediul relaţiilor pe care le are la cel mai înalt nivel în lumea politică, în justiţie şi presă, precum şi prin intermediul firmei de avocaţi din care face parte (cea mai mai mare şi puternică firmă de avocaţi din ţară în care este angajată soţia primului ministru, iar soţiile unor asociaţi sunt judecători, inclusiv la ICCJ), îi poate determina pe funcţionarii publici implicaţi în procedurile de retrocedare a bunurilor revendicate să-i retrocedeze averea pretinsă (la care nu era îndreptăţit), solicitând în schimb o parte considerabilă din aceasta pentru membrii grupului infracţional asociaţi în RECIPL[…] SRL, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpatul Roșu […] a acestei infracţiuni.

Toate probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti relevă faptul că inculpatul Roșu […] a desfăşurat o activitate normală de avocat al societăţii Recipl[…] SRL, fără să fi comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună restituirea bunurilor revendicate de inculpatul Al României P[…] Philippe.

Toate activităţile de avocat au fost desfăşurate de inculpatul Roșu […] alături de alţi colegi avocaţi din cadrul societăţii de avocatură din care face parte, respectiv Societatea Ţuca, Z[…] şi Asociaţii, fără să existe vreo probă că inculpatul Roșu […] a cunoscut despre înţelegerea ilicită dintre inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe, privind traficul şi cumpărarea de influenţă. Dacă ar fi cunoscut ceva în legătură cu această vânzare şi cumpărare a influenţei şi ar fi făcut demersuri pentru a-i ajuta pe inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe să realizeze tranzacţia ilicită, s-ar fi pus în discuţie săvârşirea de către acesta a unei complicităţi la infracţiunea de trafic de influenţă (iar nu a unor acte de autorat, aşa cum a reţinut parchetul în actul de sesizare), însă nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul Roșu […] ar fi avut cunoştinţă de acest lucru.

Faptul că inculpatul Roşu […] a exercitat o activitate normală de avocat în acest caz a fost reţinut şi de Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Încheierea nr. 338 din 11 martie 2016, pronunţată în dosarul nr.153/64/2016. Astfel, în această încheiere Judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că „(…) nimic nu încriminează firma de avocatură şi, cu atât mai puţin pe inculpatul Roşu […], acţiunile sale înscriindu-se în limita activităţilor pe care le desfăşoară în mod normal un avocat. Rolul avocatului, indiferent dacă reprezintă o persoană particulară sau un organ al statului, este acela de profesionist, de consilier şi reprezentant de încredere al clientului său” (fila 39 din Încheiere) şi că „în lipsa unor probe certe din care să rezulte conivenţa infracţională dintre inculpatul Truică R[…] şi inculpatul Roşu […] simpla exprimare de către acesta a opiniei în sensul că ”Prinţul P[…]” este îndreptăţit la restituirea unor imobile ce au aparţinut regelui Carol al II- lea sau întocmirea unor notificări adresate conducerii instituţiilor ce aveau în administraţie bunurile imobile revendicate, nu-i poate atrage o răspundere penală, mai ales în condiţiile unei practici neunitare a instanţelor în materia Legii 10/2001. Mai mult, este de observat faptul că astfel de notificări mai fuseseră formulate şi cu mult anterior – pornind de la primele notificări din februarie 2002, avocat fiind numita Năstase Dana – dar emiterea unei notificări are doar valenţe procedurale, nefiind constitutivă de drepturi şi obligaţii” (filele 39-40 din Încheiere).

Deşi nu se poate vorbi de o autoritate de lucru judecat a încheierilor adoptate în materia măsurilor preventive, trebuie ţinut cont de faptul că, în prezenta cauză, după pronunţarea acestei încheieri nu au fost administrate probe semnificative, care să conducă la o concluzie contrară. Dimpotrivă, probele administrate ulterior în cursul cercetării judecătoreşti întăresc concluzia că nu există o faptă de traficare de influenţă care să fi fost comisă de inculpatul Roșu […] faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe.

Nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul […] Roşu M s-ar fi întâlnit cu inculpatul Al României P[…] Philippe în altă parte decât la sediul societăţii de avocatură din care face parte inculpatul şi nici că cei doi s-ar fi întâlnit vreodată unul cu celălalt fără să fie de faţă şi alte persoane.

Dimpotrivă, din probele administrate în cauză rezultă că Roșu […] a intrat în contact cu inculpatul Al României P[…] Philippe abia la data de 21.09.2006, în calitate de avocat desemnat de SCA Ţuca, Z[…] si Asociaţii să se ocupe de clientul Recipl[…] SRL, şi că activitatea acestui inculpat s-a rezumat la verificarea condiţiilor de legalitate asociate tranzacţiei pe care inculpatul Al României P[…] Philippe o negociase deja, prin intermediul inculpatului Truică R[…], cu această societate comercială.

Astfel, inculpata P[…] Nela arată în declaraţia dată în cursul judecăţii la 25.01.2019 că: „Întrebare: Cine a participat din partea Ţuca şi Z[…] la întâlniri (este vorba despre întâlnirile anterioare datei de 21.09.2016)? Răspuns: După ce s-a făcut prima formă de contract, de la Ţuca şi Z[…] a venit domnul Roşu. Întrebare: Cum adică după ce s-a făcut prima formă de contract? Răspuns: La sediul de la Ilko […], primele discuţii s-au purtat între P[…], Leţi, Cuniţă, eu, P[…] al României, Lia, R[…] Truică şi un avocat nu îmi amintesc numele”.

Declaraţia inculpatei P[…] Nela este confirmată, sub acest aspect, de copia print după proprietăţile predefinite ale documentului tip Word ale înscrisului Contract de cesiune, trimis prin corespondență e-mail de avocatul David Barnett. Din acest înscris reiese că redactarea contractului de cesiune de drepturi a fost realizată de avocatul Leţi Octavian, la data de 18.09.2016, aşadar cu 3 zile înainte de contactarea avocaţilor SCA Ţuca, Z[…] şi Asociaţii (dosarul instanţei, vol. 45, fila 197).

Fiind audiat în cursul judecăţii la data de 24.02.2017, inculpatul Truică R[…] arată: „Întrebare: A participat […] Roşu la discuţiile iniţiale de negociere a contractului de cesiune, cele cu Ilko […]? Răspuns: Nu-mi amintesc la ce moment a intrat […] Roşu, dar sigur la momentul iniţial nu. În momentul în care a început să se facă schimb de documente atunci firma de avocatură a stabilit un mod de lucru. Dar nu-mi aduc aminte dacă […] Roşu a fost cel însărcinat. Întrebare: Asupra procentelor din contract sau datelor economice […] Roşu a avut vreun punct de vedere? Răspuns: Nu, aceasta a fost negocierea părţilor”.

Aşa cum s-a arătat anterior în cadrul analizei infracţiunii comise de inculpatul Truică R[…], există probe că acesta din urmă s-a întâlnit cu inculpatul Al României P[…] Philippe şi cu soţia acestuia, înainte de încheierea contractului din data de 21.09.2016, acasă la inculpatul Truică R[…], fără să mai fie de faţă şi alte persoane. Doar în cadrul acestor întâlniri avute anterior de cei doi inculpaţi s-au putut discuta aspectele de trafic şi cumpărare a influenţei, iar nu şi ulterior, când inculpaţii s-au prezentat la SCA Ţuca, Z[…] si Asociaţii. Este logică o astfel de succesiune a faptelor, deoarece inculpaţii nu se puteau prezenta la societatea de avocatură înainte să fi discutat mai întâi între ei termenii esenţiali ai înţelegerii (obiectul şi preţul), care în acest caz cuprindea şi o componentă de trafic şi cumpărare de influenţă, şi a se înţelege cu privire la aceste aspecte. Altfel nu aveau cum să ştie că amândoi sunt de acord cu actele de vânzare şi de cumpărare a influenţei şi că s-ar putea ajunge la încheierea unei convenţii între ei, care să necesite prezenţa unui avocat pentru redactarea înţelegerii. În consecinţă, instanţa va reţine că mai întâi s-au pus de acord inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe asupra termenilor acestei înţelegeri, inclusiv asupra preţului traficului de influenţă, şi apoi s-au prezentat la casa de avocatură pentru perfectarea contractului.

Faptul că la 21.09.2016 la firma de avocatură SCA Ţuca, Z[…] si Asociaţii s-a primit un proiect al contractului negociat deja anterior de inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe, inclusiv în ceea ce priveşte procentul din valoarea bunurilor ce i-ar fi revenit acestuia din urmă, rezultă din mai multe probe:

Martorul Z[…] Gabriel arată în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 02.03.2018 că: „În luna septembrie a anului 2006 am fost contactat telefonic de domnul Truică R[…] care mi-a solicitat o întâlnire în legătură cu un potenţial proiect imobiliar care avea legătură cu un contract de cesiune de drepturi litigioase încheiat cu domnul P[…] Al României (…) am organizat această întâlnire la sediul societăţii noastre de avocaţi, împreună cu avocatul […] Roşu, care coordona departamentul de litigii, şi, de asemenea, cu un avocat de drept imobiliar, cred că este vorba de Dragoş Apost[…]. La această întâlnire au fost prezenţi cu siguranţă domnul R[…] Truică şi David Barnett, care era consilierul juridic al companiei BSG, B[…] Steinemetz, iar obiectul întâlnirii viza două aspecte: ni se solicita efectuarea unui audit juridic în legătură cu bunurile prinţului P[…] şi, de asemenea, am fost informat că avuseseră loc discuţii, negocieri în legătură cu semnarea unui contract de drepturi litigioase. Ulterior am primit acest contract de la domnul David Barnett şi l-am trimis mai departe colegilor mei”.

Martorul Dragoş Apost[…] (participant la prima întâlnire de la sediul Societăţii Ţuca, Z[…] şi Asociaţii) arată în declaraţia din 25.05.2018 că „În 20 septembrie, îmi amintesc că mi s-a solicitat de către partenerul meu coordonator Dan Borbely să fac o revizuire a proiectului de contract ce fusese transmis firmei cu o zi înainte. Din câte cunosc fusese transmis de către David Barnett, avocatul Recipl[…], către Gabriel Z[…] via email. Mi s-a cerut să fac analiza acestui contract şi să propun o serie de amendamente care să protejeze mai bine clientul nostru, cu menţiunea că solicitarea expresă a clientului fusese de a nu interveni asupra contractului într-o manieră profundă care să repună în discuţie anumite aspecte, dat fiind că părţile negociaseră şi ajunseseră la un acord comercial, şi nu se dorea ca amendamentele noastre să tergiverseze eventual încheierea contractului. Întrebare: A contribuit […] Roşu la redactarea acestor amendamente sau a contractului în general? Răspuns: Nu. Întrebare: În urma întâlnirilor la care aţi participat aţi avut convingerea că inculpatul P[…] Al României doreşte să semneze într-adevăr acest contract? Răspuns: Da, fără îndoială. Întrebare: Vă amintiţi să fi existat la momentul semnării discuţii referitoare la aceste procente? Răspuns: În 21 septembrie din câte îmi amintesc, întâlnirea organizată pentru semnarea contractului a avut loc în cursul dimineţii, dacă nu mă înşel, şi în afară de chestiunile pe care le­am expus deja, s-a trecut la semnarea contractului. Nu îmi amintesc să se fi pus în discuţie aspecte comerciale, cum ar fi procentele. Subliniez încă o dată că în momentul în care acest client ne-a abordat, în data de 19 sau 20 septembrie, înţelegerea comercială a părţilor avusese loc. Întrebare: Aţi citit vreodată contractul încheiat la data de 01 noiembrie 2006? Răspuns: Da, l-am citit. Întrebare: Când şi dacă acesta cuprindea şi alte amendamente decât cele pe care dvs. le-aţi fi cunoscut? Răspuns: Nu cunosc contractul pe de rost, dar nu cred. Nu avea cine să le facă pentru că de acest contract m-am ocupat împreună cu David Barnet şi cu domnul avocat Leţi. Dacă la momentul semnării s-a mai introdus vreo clauză, asta nu ştiu. Se poate vedea comparând varianta intermediară cu cea finală”.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de martorele Hrisafi Josan I[…]a Amalia, audiată de instanţă la data de 11.05.2018, Pereş Alexandra Iulia, audiată la data de 25.05.2018, Gelepu I[…]a Monica, audiată la data de 11.05.2018.

De asemenea, aceleaşi aspecte privind neimplicarea în nici un fel a inculpatului Roșu […] în negocierea clauzelor contractului de cesiune de drepturi semnat de inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe prima dată la data de 21.09.2006 rezultă şi din următoarele probe:

– procura acordată de Recipl[…] SRL mandatarului Truică R[…], încă din data de 14.09.2006, pentru a semna Contractul de cesiune de drepturi cu Al României P[…] Philippe (aflată în dosarul instanţei, volumul 45, filele 194-196). Fiind dată cu câteva zile înainte de a merge la casa de avocatură, rezultă că inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe se înţeleseseră deja pentru încheierea contractului în forma finală;

– copie a corespondenţei e-mail transmisă de avocatul David Barnett către Truică R[…] şi avocaţii Roșu […], Z[…] Gabriel, Hrisafi-Josan I[…]a şi Borbely Dan, la data de 20.09.2006, ora 23:46, din care reiese că prima întâlnire între reprezentanţii SCA Ţuca, Z[…] şi Asociaţii şi reprezentanţii Recipl[…] SRL a avut loc la data de 20.09.2006 (aflată în dosarul instanţei, vol. 45, la filele 198-199);

– copie a corespondenţei e-mail a avocatului Roșu […] (şi a avocaţilor Hrisafi-Josan I[…]a şi Borbely Dan), din data de 20.09.2006, ora 10:57 p.m., către avocatul David Barnett şi R[…] Truică, prin care se semnalau deficiențe ale proiectului de Contract de cesiune de drepturi primit de la Recipl[…] SRL. Acest înscris demonstrează că documentul Contract de cesiune de drepturi nu a fost redactat de avocaţii SCA Ţuca, Z[…] şi Asociaţii (aflată la dosarul instanţei, vol. 45, la filele 204-205).

Or, dacă inculpatul Roşu […] nu s-a întâlnit niciodată cu inculpatul Al României P[…] Philippe înainte de data 21.09.2006, când acesta din urmă a venit la sediul societăţii de avocatură ca urmare a înţelegerii pe care a făcut-o anterior cu inculpatul Truică R[…], rezultă că nu poate exista vreo faptă de pretindere de bunuri sau vreo promisiune de folosire a influenţei din partea inculpatului Roșu […], care să fi fost făcută în legătură cu încheierea contractului de cesiune de drepturi succesorale din data de 21.09.2006.

Inculpatul Roşu […] nu a luat contact cu ceilalţi inculpaţi decât după ce a fost desemnat în cadrul firmei de avocatură să se ocupe de contractul de cesiune de drepturi succesorale, iar contactarea SCA Ţuca, Z[…] şi Asociaţii de către inculpatul Truică R[…] nu s-a făcut prin avocatul Roșu […], ci prin intermediul avocatului Z[…] Gabriel, aşa cum rezultă din declaraţia acestuia redată mai sus.

Faptul că inculpatul Roșu […] nu a desfăşurat decât o activitate normală de avocat în relaţia cu inculpatul Al României P[…] Philippe rezultă şi din aceea că după data de 21.09.2009 el a coordonat o echipă de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA Ţuca, Z[…] şi Asociaţii (formată din Gelepu I[…]a, Apost[…] Dragoş, Pereş Alexandra Iulia, […] C[…] Şerba, Oana Gavrilă, Gabriela Dinu, Armeanu […], I[…]a Amalia Hrisafi-Josan), pentru întocmirea Raportului de audit juridic solicitat de reprezentanţii societăţii Recipl[…] S.R.L. Toţi martorii audiaţi în legătură cu acest Raport au arătat că au lucrat independent la întocmirea acestuia, nefiindu-le impusă vreo opinie de către inculpatul Roșu […]. Raportul a fost depus la dosarul cauzei la data de 13.08.2018 şi conţine o analiză detaliată şi concluziile cu privire la drepturile succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe asupra mai multor bunuri.

Spre deosebire de inculpatul Truică R[…], în cazul căruia declaraţiile inculpatului Al României P[…] Philippe referitoare la săvârşirea de către acesta a infracţiunii de trafic de influenţă au fost consecvente, constante şi s-au coroborat şi cu alte probe, în cazul inculpatului Roşu […] aceste declaraţii au fost inconsecvente şi nu se coroborează cu nicio altă probă.

După ce în plângerea din data de 12.10.2011 inculpatul Al României P[…] Philippe afirmă că „[…] Roşu l-a adus la discuţii pe R[…] Truică, ce mi-a fost prezentat în anul 2006 ca fiind consilier al premierului Călin POPES[…] Tăriceanu şi fost şef de cancelarie al lui Adrian Năstase”, în plângerea formulată la 23.01.2015 acesta arată că: „După aproximativ 1 an, dna Nela P[…] ne-a făcut cunoştinţă cu dl. R[…] Truică”. Această din urmă succesiune a evenimentelor este menţionată şi în denunţul formulat de inculpatul Al României P[…] Philippe la data de 15.04.2015, precum şi în declaraţia dată ca suspect la data de 23.04.2015. De altfel, era imposibil ca inculpatul […] Roşu M să-l aducă la discuţiile cu Al României P[…] Philippe pe inculpatul Truică R[…], deoarece acesta din urmă a fost cel care a contactat firma de avocatură după ce a avut primele întâlniri cu inculpatul Al României P[…] Philippe şi a ajuns la o înţelegere cu acesta. Nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul Truică R[…] ar fi fost în relaţii atât de apropiate cu inculpatul Roșu […], anterior datei de 21.09.2006, astfel încât cei doi să-şi fi permis deja la această dată să discute împreună despre săvârşirea unor infracţiuni.

Inculpatul Al României P[…] Philippe confirmă faptul că inculpata P[…] Nela i l-a prezentat pe inculpatul Truică R[…] şi în declaraţia dată la 11.12.2015, în care arată că „Nela P[…] mi-a spus că ea nu mai poate să rezolve pentru că este o cauză complexă, dar poate să îmi prezinte pe altcineva care să mă ajute, respectiv pe R[…] Truică […] Am acceptat să mă întâlnesc cu R[…] Truciă, întâlnire care a fost la un hotel din Bucureşti care cred că era al lui Puiu Popoviciu […] Precizez că înţelegerea care mi s-a propus era aceea ca eu să cedez drepturile litigioase unei firme Recipl[…] SRL, condiţie pusă de R[…] Truică, fără care înţelegerea ar fi căzut”.

O altă contradicţie există şi în declaraţia dată de Al României P[…] Philippe în calitate de suspect la 11.12.2015, în care arată că: „M-a convins […] Roşu, care mi-a spus că am nevoie de un avocat ca ei pentru a câştiga şi că fără ei nu o să obţin nimic. Că am nevoie de un avocat de care oamenii să se teamă, inclusiv la instanţă şi că avocaţii „mici” se tem să lupte cu astfel de oameni puternici. Mi-a spus că au oameni în presă care pot să ajute la imaginea mare care va influenţa decizia la curte. Mi-a spus că Andronic Dan lucrează cu ei şi că are un trust de presă cu 50 de oameni care poate să ne ajute în acest fel. Mi-a spus de asemenea că soţia primului ministru Tăriceanu lucrează la firma lor de avocatură, pe care am şi văzut-o apoi de două ori la sediul firmei de avocatură. A vrut să îmi arate astfel că firma lor este puternică, că la ei lucrează oameni importanţi. Truică a confirmat cele spuse de […] Roşu.”

Deşi nici nu s-ar putea deduce din această afirmaţie existenţa vreunei acţiuni de pretindere de bunuri sau de promisiune a folosirii influenţei din partea inculpatului Roșu […], care să poate fi apreciată ca fiind un act de trafic de influenţă, ea vine în contradicţie cu o altă declaraţie dată de inculpatul Al României P[…] Philippe în aceeaşi cauză.

Astfel, în declaraţia de suspect dată de Al României P[…] în data de 23.04.2015 (aflată în vol. 3, filele 234-245 din dosarul de urmărire penală), acesta arată următoarele:

„Țin minte că, în acest context, R[…] Truică a spus să nu-mi fac griji cu Tăriceanu deoarece rezolvă el. În acele împrejurări, R[…] Truică mi-a spus că I[…]a Tăriceanu lucrează la SCA Țuca.

Contractul cu R[…] Truică, mai exact cu Recipl[…], s-a încheiat ulterior, tot la sediul SCA Țuca.

Țin minte că am stat peste 5 ore în ziua respectivă și am discutat multe detalii.

Rețin că m-a deranjat foarte mult când am văzut că au pretins 80 % din Băneasa , noi nu am vrut să semnăm, dar ei au spus că vor rezolva foarte repede obținerea acestui teren pe cale administrativă, ceea ce s-a și întâmplat. Au rezolvat Băneasa în 2-3 luni.

Când am ezitat să semnăm, fiind nemulțumit de procentele luate de R[…] Truică, acesta ne-a spus că este ultima șansă pe care o avem, că altfel nu vom obține nimic .

Cu această ocazie ni s-a precizat că ei au acces inclusiv la Curtea Supremă, că dacă va fi nevoie ne poate ajuta la Curtea Supremă, spunând că doamna Țuca este judecător acolo.

Printre cei apropiați, R[…] Truică l-a menționat și pe primarul din Snagov, Mușat Apost[…], cu care este bun prieten, care l-a ajutat să cumpere pământ acolo, se vizitează cu acesta etc.

Ulterior am avut mai multe întâlniri cu R[…] Truică, la una dintre întâlniri mi l-a prezentat pe Roșca Stănescu, prietenul său. Mi-a spus să nu-mi fac griji că de acum încolo ziarul lui Roșca Stănescu că nu mă va mai ataca.”

Cum se poate constata, în această ultimă declaraţie inculpatul susţine că afirmaţia că soţia prim-ministrului lucrează la societatea de avocatură Ţuca, Z[…] şi asociaaţii ar fi fost făcută de inculpatul Truică R[…], iar nu de inculpatul Roşu […]. De asemenea, toate referirile inculpatului Al României P[…] Philippe legate de traficul de influenţă sunt făcute doar cu privire la inculpatul Truică R[…], ceea ce confirmă concluzia că inculpatul Roșu […] nu a făcut nici un fel de astfel de afirmaţii.

De asemenea, faptul că referirea la calitatea de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Ţuca a fost făcută doar de către inculpatul Truică R[…] rezultă şi din aceea că în denunţul din data de 15.04.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe arată că: „R[…] Truică a spus că dna. Ţuca este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că vor utiliza serviciile ei în dosarul de exequatur”. Rezultă de aici în mod clar că o astfel de afirmaţie nu a fost făcută de inculpatul Roșu […], ci de inculpatul Truică R[…]. Nu se poate reţine din probe că inculpatul Roșu […] ar fi fost de faţă la momentul când s-au făcut aceste afirmaţii ori că le-ar fi încuviinţat, în mod explicit sau implicit.

În declaraţia de suspect dată de Al României P[…] Philippe în data de 11.12.2015 (aflată în vol. 2, filele 250-259 din dosarul de urmărire penală) acesta afirmă că: „L-am cunoscut pe Tal la sediul firmei de avocaţi, acesta spunându-mi că este consilier al lui Tăriceanu, că deţine clădirea în care funcţionează firma de avocatură Ţuca şi că el plăteşte avocaţii, care sunt ai lui. Mi-a spus că el poate să facă şi să obţine orice, că prin Dan Andronic controlează presă, mi-a arătat şi o listă de 80 de oameni din presă pe care îi poate controla. Mi-a spus că dacă sunt cu ei pot să câştig. La discuţie a fost Truică R[…] şi avocatul […] Roşu. Mai erau şi alte persoane, nu ştiu cine, dar Tal tot timpul este însoţit de două trei persoane.

Aşa cum se va arăta ulterior, în cazul analizei faptelor imputate inculpatului Tal S[…], nu se poate deduce din această afirmeţie săvârşira vreunei infracţiuni de trafic de influenţă de către inculpatul Tal S[…], ci este vorba de afirmaţii generice ori care privesc aspecte licite, cum ar fi plata avocaţilor sau publicitatea în presă. Din acest motiv ea nu apare ca relevantă nici pentru acuzaţiile aduse inculpatului Roșu […]. Dimpotrivă, afirmaţiile inculpatului Al României P[…] Philippe privind presupusele promisiuni „de rezolvare” făcute de inculpatul Roșu […] pot fi considerate ca referindu-se la faptul că acesta din urmă i-a spus că poate să-l ajute să rezolve în mod legal problema revendicării bunurilor, ceea ce este normal, având în vedere calitatea a de avocat şi rezultatul Raportului de due diligence întocmit de echipa de avocaţi coordonată de inculpat.

Afirmaţiile inculpatului Al României P[…] Philippe cu privire la pretinsa faptă de trafic de influenţă a inculpatului Roșu […]ihăriţă nu sunt confirmate şi de declaraţiile date de A României Lia, deşi potrivit probelor aceasta din urmă l-a însoţit în permanenţă pe soţul său la întâlnirile legate de încheierea contractului de cesiune şi cunoştea orice aspect legat de retrocedare. La dosar sunt mai multe interceptări a unor convorbiri telefonice în care diferite persoane discută direct cu susnumita chestiunea retrocedării bunurilor imobile ale inculpatului Al României P[…] Philippe.

Astfel, în declarația de suspect dată de A României Lia la data de 06.05.2015 (aflată în vol. 5, filele 179-195 din dosarul de urmărire penală) numita A României Lia arată următoarele:

„Astfel, Nela P[…] ne-a spus că îl cunoaște pe R[…] TRUICĂ, un fost consilier al lui Adrian Năstase, care are puterea de a ne ajuta cu acest sabotaj al autorităților și cu obținerea documentelor necesare (PUZ etc).

Prima dată ne-am întâlnit cu R[…] Truică la sala de fitness a Nelei P[…], pe care acesta o frecventa. Prima dată R[…] Truică ne-a invitat la el acasă în Snagov, pentru a discuta despre proprietățile noastre și despre exequatur.

R[…] Truică ne-a spus că am pierdut timpul cu avocați individuali și că avem nevoie de o firmă mare de avocatură, pe care s-a angajat să o plătească el.”

Din această ultimă afirmaţie rezultă că la momentul când inculpatul Truică R[…] le-a promis că poate să-i ajute nu era implicată firma de avocatură din care face parte inculpatul Roșu […], ci inculpatul Truică R[…] urma să o angajeze ulterior, dacă Al României P[…] Philippe va fi de acord să-i cumpere influenţa.

Faptul că inculpatul Roșu […] a desfăşurat tot timpul o activitate normală de avocat rezultă şi din declaraţia de martor dată în cursul urmăririi penale de Aparaschivei Cristian Relu (aflată în vol. 7, filele 260-314 din dosarul de urmărire penală), în care arată că: „La vremea respectivă am constatat că era un circuit între Truică, […] Roşu şi Nela P[…]u, cei trei întâlnindu-se foarte des, fie la firma de avocaţi, fie la sediul firmei lui Truică, fie la Nela P[…] la firmă, din câte îmi amintesc în Piaţa Domenii, deasupra unei săli de sport. Nu am participat la discuţii, deşi uneori l-am dus chiar eu cu maşina pe Truică pentru a se întâlni cu persoanele menţionate, dar Truică mi-a spus că se întâlnesc pentru a discuta despre terenurile prinţului P[…]. Din câte am înţeles Nela P[…] a fost cea care a iniţiat proiectul şi l-a prezentat pe prinţul P[…] lui R[…] Truică şi asociaţilor lui.”

Nu rezultă de aici vreo acţiune de trafic de influenţă comisă de inculpatul Roșu […], iar din întâlnirile acestuia cu ceilalţi inculpaţi nu se poate presupune că ei ar fi discutat despre traficarea influenţei. Chiar dacă s-a dovedit că inculpatul Truică R[…] a comis această faptă, aceste întâlniri la care face referire martorul pot fi puse pe seama discuţiilor normale despre multiplele litigii aflate pe rolul instanţelor sau discuţiilor despre problemele de drept pe care le ridicau retrocedările. Martorii indicaţi anterior au arătat că la aceste întâlniri inculpatul Roșu […] nu a fost niciodată singur cu inculpaţii Truică R[…] şi Al României P[…] Philippe, ci au fost tot timpul şi alte persoane de faţă.

În declaraţia de martor dată de Rădulescu Veronel în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 6, filele 288- 316 din dosarul de urmărire penală) acesta afirmă că atunci când a participat la sediul societăţii de avocatură Ţuca, Z[…] şi asociaţii ca să-l asiste pe inculpatul Al României P[…] Philippe la discuţiile cu reprezentanţii Recipl[…] „La un moment dat m-am ridicat pentru a mă duce la baie şi avocatul Roşu a primit dispoziţie de la avocatul Ţucă să mă însoţească. Senzaţia mea nu a fost că vrea să îmi arate uşa, ci să mă supravegheze. Când m-am ridicat am luat cu mine şi dosarul pe care îl aveam şi în care era şi plângerea penală pe care o redactasem anterior. I-am dat dosarul domnului Roşu la uşa de la toaletă pentru a mi-l ţine. Când am ieşit l-am, surprins răsfoind dosarul. Nu mi-a spus nimic, dar eu i-am spus că nu e frumos să se uite în actele mele. Când ne-am întors avocatul Roşu le-a spus celorlalţi cu uimire, supărare şi chiar afectare personală că prinţul P[…] vrea să facă plângere penală. Cred că le-a şi spus, cumva ferit, că a văzut la mine plângerea respectivă. Reacţia a fost una de ceartă, s-au arătat supăraţi şi enervaţi, mai ales cei doi israelieni, care au spus că se consideră ameninţaţi de un asemenea demersuri discuţia s-a terminat apoi foarte repede.”

Acest episod, deşi nu relevă nimic în legătură cu săvârşirea de către inculpatul Roșu […] a vreunei acţiuni de traficare a influenţei, a fost nuanţat de martorul Rădulescu Veronel în declaraţia dată în cursul judecăţii, în care afirmă că el i-a arătat inculpatului Roşu […] plângerea penală respectivă şi i-a spus să se uite pe ea. Faptul că după ce a văzut plângerea penală inculpatul Roșu […] le-a spus clienţilor săi despre aceasta este un aspect normal al apărării clientului de către avocat.

Legat de vreo presupusă faptă de trafic de influenţă comisă cu această ocazie, martorul Rădulescu Veronel arată în declaraţia dată în cursul judecăţii la data de 17.11.2017 că: „Întrebare: Vreunul dintre cei prezenţi la discuţii – Ţuca sau […] Roşu – a afirmat în cadrul acestei discuţii, că sunt singurii care pot obţine bunurile revendicate? Răspuns: Nici vorbă. Domnul Ţuca, în afară de faptul că ne-a primit şi ne-a adresat câteva cuvinte de politeţe la intrarea în acea sală de consiliu, nu l-am auzit spunând nimic. Nici […] Roşu n-a făcut o astfel de afirmaţie vreodată în cursul acelei discuţii”.

Aceeaşi poziţie o are şi un alt avocat al inculpatului Al României P[…] Philippe, martorul Octavian Leţi, în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 24.03.2017: „Întrebare: Cu prilejul întâlnirilor cu […] Roşu acesta din urmă a făcut vreo afirmaţie legată de rezolvarea cererilor de retrocedare prin căi ilicite, coruperea unor funcţionari? Răspuns: Nu s-a discutat aşa ceva. Întrebare: Dar că el sau altcineva avea relaţii la instanţa supremă s-a discutat? Răspuns: Niciodată”.

Nici martorul Bejenaru […] Mihai, audiat la parchet la data de 21.12.2015, nu îl indică pe avocatul Roșu […] drept persoana care ar fi lăsat impresia sau ar fi promis vreo influenţă în beneficiul lui Al României P[…] Philippe: „Tal S[…] spunea atunci când era o problemă „la cine trebuie să apeleze” pentru rezolvarea ei. Pe de altă parte, atât Tal S[…], cât şi R[…] Truică se lăudau cu cunoştinţele lor din lumea politică, respectiv fostul premier Tăriceanu, V[…] Ponta şi Viorel Hrebenciuc.”

De asemenea, niciuna dintre convorbirile telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională sau în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi în prezenta cauză nu relevă aspecte legate de infracţiunea de trafic de influenţă, care să fi fost comisă de inculpatul Roșu […] în prezenta cauză. Indiferent că este vorba de discuţii purtate de inculpatul Roşu […] sau de discuţii purtate de terţe persoane care fac referire la acesta, ele nu relevă decât activităţile normale de avocat desfăşurate de inculpatul Roşu […].

De pildă, în convorbirea din data de 18.10.2008, ora 16:08:31, purtată de R[…] Truică cu inculpatul Roşu […] (din vol. 8, filele 87-88 din dosarul de urmărire penală), se vorbeşte despre căile de urmat în legătură cu diferenţa de teren neretrocedată de ICDPP:                      

[…]: Da, R[…].

R[…] TRUICĂ: […], ai aflat toate noutăţile cu ce e acolo?

[…]: Păi, dar nu am fost la întâlnire cu expertul tău la 12:00 acolo!

R[…] TRUICĂ: Păi şi ce se întâmplă, ce facem?

[…]: Cu aia nu avem cum să o cotim pentru că e intabulată. Soluţia este din 100, deci decizia e cum e, o să-ţi zic eu ce facem după aia, că trebuie să ne întoarcem puţin la Institut şi să…şi să discutăm, aşa, dar vânzarea o facem pe 152 în loc de 170.

R[…] TRUICĂ: Păi ştiu măi, dar ce facem cu terenul ăla?

[…]: Ca să închidem. Păi, avem două alegeri, mergem şi ne judecăm cu ei, sau mergem la Institut, spunem: voi aveţi problema asta, trebuie să ne daţi în completare în altă parte. Altă soluţie nu avem.

R[…] TRUICĂ: Păi cum să ne dea în altă parte? Eu vreau pe aia, nu mă interesează în altă parte.

În convorbirea din data 16.10.2008, ora 12:57:30, purtată între inculpaţii R[…] Truică şi Roșu […] (aflată în vol. 8, filele 74-75 din dosarul de urmărire penală) se discută despre posibilitatea reducerii taxelor notariale prin mutarea administrativă a terenului pe o altă stradă, soluţie legală în cazul terenurilor care au front la două străzi:                                                                            

R[…] TRUICĂ: Da, […].

[…]: Dacă o rezolv de la şase la trei, mă vei iubi veşnic?

R[…] TRUICĂ: Da.

[…]: O să-mi rămâi foarte dator. Cred că am găsit cum s-o rezolv.

R[…] TRUICĂ: De ce? Cum?

[…]: Am schimbat cu nenea ălă, cu expertul, adică e greşeala lui, zicem noi şi el trebuie să mai adauge acolo un alt nume pe lângă acela, în paranteză şi notarul a fost de acord cu soluţia şi încearcă, zice, urcăm de la şase pe la un trei, aşa. Ar fi ok?

R[…] TRUICĂ: Da, e foarte bine. Dar să nu depăşim.

[…]: Da, da. Eu te ţin la curent.

R[…] TRUICĂ: Bine, hai, pa!

[…]: Alo! Alo! Alo! Sună-l pe […] şi spune-i să nu se mai ducă că dacă intră…

R[…] TRUICĂ: Am vorbit tot. O lăsăm băgată acolo şi se modifică, schimbăm documentele depuse greşit că trebuie îndreptat eroarea lui.

[…]: Bine.

R[…] TRUICĂ: Noroc! Pa!

Celelalte convorbiri interceptate în prezenta cauză în baza mandatelor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori a mandatelor de siguranţă naţională, în care se face referire la inculpatul Roșu […], nu relevă nici un aspect care să exceadă activităţii sale de avocat şi să conducă la ideea că acesta ar fi comis vreun act de trafic de influenţă în legătură cu retrocedarea bunurilor revendicate de inculpatul Al României P[…] Philippe.

Pentru aceste motive, având în vedere că din probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu se poate deduce existenţa vreunei fapte de pretindere sau de primirea de către inculpatul Roșu […] a vreunui bun, în schimbul unei promisiuni de intervenţie pe lângă funcţionarii publici, instanţa va reţine că fapta de trafic de influenţă imputată acestuia nu există. Pentru acest motiv, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) prima instanţă a dispus achitarea inculpatului, deoarece nu există o faptă de pretindere sau de primire a bunurilor care să fi fost comisă de inculpatul Roșu […] în schimbul promisiunii intervenţiei pe lângă vreun funcţionar public. Activităţile normale de avocat desfăşurate de inculpatul Roșu […] au fost calificate de parchet ca reprezentând complicitate la infracţiunile de abuz în serviciu şi urmează ca acestea să fie analizate în capitolul dedicat acestor infracţiuni. Aici este analizată doar infracţiunea de trafic de influenţă, reţinută în sarcina inculpatului în forma autoratului, infracţiune care nu există, având în vedere că nu a existat nicio faptă a inculpatului Roșu […] de pretindere sau primire a unui bun, în schimbul promisiunii folosirii influenţei. Din acest motiv temeiul achitării este în acest caz cel de la art. 16 lit. a) din Codul de procedură penală.

d. Referitor la infracţiunea de trafic de influenţă reţinută de parchet în sarcina inculpatului Tal S[…]

Inculpatul TAL S[…] este acuzat în rechizitoriu că, în mod continuat, începând cu anul 2007, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, i-a promis inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE că prin influenţa pe care o are în mod direct (consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le are în lumea politică, în justiţie şi presă (relaţii prietenie /afaceri cu membrii ai guvernului, parlamentari, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), asupra funcţionarilor publici implicaţi în procedurile de retrocedare a bunurilor revendicate de acesta, îi poate determina pe aceştia să-i retrocedeze averea pretinsă (la care nu era îndreptăţit), solicitând în schimb o parte considerabilă din aceasta, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului infracţional, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpatul Tal S[…] a acestei infracţiuni.

Esenţială pentru reţinerea infracţiunii de trafic de influenţă este acţiunea de pretindere sau primire a unor bunuri de către traficantul de influenţă, care promite cumpărătorului de influenţă ca va interveni pe lângă funcţionarii publici pentru a-i determina să îndeplinească un act în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Parchetul a susţinut că inculpatul Tal S[…] ar fi comis faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe astfel de acte de pretindere sau de primire şi că ar fi promis că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună cu privire la procedurile de revendicare.

Instanţa reţine că simpla deţinere de către inculpatul Tal S[…] a unor părţi sociale la Recipl[…] Ltd., care este asociatul unic al S.C. Recipl[…] S.R.L., nu poate constitui un temei al acestei acuzaţii, deoarece, aşa cum s-a arătat anterior, încheierea contractului de cesiune de drepturi succesorale a constituit o afacere licită pentru persoanele care nu au comis şi nu au avut cunoştinţă de comiterea unor acte de traficare a influenţei cu prilejul încheierii şi executării acestui contract. Aceasta este şi situaţia martorului Dimofte R[…], cu privire la care parchetul a considerat că nu a participat la săvârşirea vreunei infracţiuni în prezenta cauză, deşi a deţinut părţi sociale din această societate.

În consecinţă, pentru a se putea reţine în sarcina inculpatului Tal S[…] săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în calitate de autor, ar trebui să se dovedească săvârşirea de către acesta a unor acte de pretindere ori de primire a unor bunuri şi a unor promisiuni care să fi fost făcute inculpatului Al României P[…] Philippe cu privire la determinarea funcţionarilor publici să acţioneze într-un anumit mod.

Un prim argument important pentru care instanţa reţine că nu au existat astfel de afirmaţii din partea inculpatului Tal S[…] este acela că acest inculpat nu a luat contact de la început cu inculpatul Al României P[…] Philippe, ci aceştia s-au întâlnit mai târziu, după încheierea contractului de cesiune din 1.11.2006.

În al doilea rând, după ce inculpatul Tal S[…] a intrat în contact cu inculpatul Al României P[…] Philippe, nu sunt probe că s-ar fi comis vreun act de pretindere sau de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii intervenirii pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună retrocedarea. De asemenea, nu sunt probe nici că cei doi s-ar fi întâlnit într-un alt cadru decât în prezenţa avocaţilor, iar toţi avocaţii prezenţi la întâlnirile acestora au relatat că la aceste întâlniri nu s-au făcut afirmaţii legate de vreun trafic de influenţă.

Astfel, in declaratia data in fata instantei la termenul de judecata din 16.02.2018, martorul BORBELY DAN arata: Intrebare avocat inc. Tal S[…], […] Agavi si Benny Steinmetz – La vreuna dintre aceste intalniri, daca au fost evocate anumite probleme legate de evolutia proiectului, l-a auzit vreodata pe domnul Tal S[…] sa spuna ca poate dezamorsa aceste probleme cu influenta sa politica sau la nivel administrativ superior? Raspuns – Nu imi amintesc sa fi auzit asa ceva” .

În declaratia data in fata instantei la termenul de judecata din 02.03.2018, martorul ZBARCEA GABRIEL arata: „Intrebare avocat inc. Tal S[…], […] Agavi si Benny Steinmetz – Cu ocazia intalnirii de la Radison, Tal S[…] sau vreo alta persoana care ar fi fost implicata in proiect, a facut afirmatii sau a sugerat ca ar avea influenta la factori decizionali, fie politici fie administrativi pentru a urgenta sau a sprijini proiectul Recipl[…]? Raspuns – In mod categoric, nu.”

In declaraţia data in fata instanţei la termenul de judecata din 16.03.2018, martorul […] M[…] arată: „întrebare procuror – In cadrul acestor discuţii, din partea reprezentanţilor Recipl[…], s-au făcut afirmaţii in sensul ca aceştia sunt puternici, in sensul ca pot trafica influenta intr-un eventual proces in instanţa? Răspuns – Asa ceva cineva face înainte sa semnezi contractul acela. Dupa ce ai semnat nu mai ai nevoie de trafic de influenta, pentru ca in primul rând e taxa de timbru. Prinţul P[…] a făcut afirmaţii ca i s-a spus asa ceva, dar anterior datei la care s-a negociat si s-a incheiat contractul. Reprezentanţii Recipl[…] nu au făcut asemenea afirmaţii fata de mine.”

Instanţa reţine că, spre deosebire de inculpatul Truică R[…], în cazul inculpatului Tal S[…] nu există probe din care să rezulte că acesta ar fi comis acte de traficare a influenţei cu prilejul încheierii contractului de cesiune de drepturi. Chiar inculpatul Al României P[…] Philippe menţionează de mai multe ori că nici nu a ştiut, la momentul încheierii contractului din 21.09.2006 şi a celui din 1.11.2006, că inculpatul Truică R[…] mai era asociat şi cu alte persoane în cadrul societăţii Recipl[…] SRL, ci a crezut că acesta este unicul asociat. Inclusiv în plângerea depusă la parchet în data de 23.01.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe arată că a încheiat contractul de cesiune a drepturilor succesorale din 01.11.2006 cu Recipl[…] SRL, firmă despre care a ştiut „că are un unic asociat în persoana dlui. R[…] Truică, care era în acelaşi timp şi administrator al acestei societăţi”. Or, această plânere întocmită de către inculpatul Al României P[…] Philippe împreună cu avocaţii săi, în condiţiile descrise anterior, reflectă în mod fidel realitatea, deoarece inculpatul a redactat-o liber şi neinfluenţat de alte persoane.

De asemenea, din transcriptul declaratiei date in cursul urmaririi penale la data de 11.01.2016 rezultă că inculpatul Al României P[…] a declarat că: „Dupa incheierea contractului, la un moment dat au aparut grupul de israelieni, despre care nu am stiut ca sunt asociatii lui Truica. Au aparut atunci cand am dorit sa reziliem contractul cu Truica pentru ca nu primeam informatii, nu ni s-a spus cand Baneasa si Snagov au fost vandute.” Din această declaraţie rezultă că inculpatul Tal S[…] s-ar fi întâlnit pentru prima oară cu inculpatul Al României P[…] Philippe chiar după ce acesta din urmă a transmis către societatea Recipl[…] SRL proprietatea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa.

Momentul exact al întâlniri pentru prima dată a celor doi inculpaţi nu poate fi stabilit, din cauza lipsei unor probe concludente sub acest aspect. Cert este, însă, că aceştia s-au cunoscut la un anumit timp de la momentul semnării contractului de cesiune a drepturilor din data de 01.11.2006.

Faptul că inculpatul Tal S[…] a intrat în contact cu inculpatul Al României P[…] Philippe la un anumit timp după încheierea contractului, fără a se putea stabili cu precizie care ar fi acest moment, dovedeşte că inculpatul Tal S[…] nu putea să-i promită inculpatului Al României P[…] Philippe că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi pentru a-i determina să dispună retrocedarea imobilelor revendicate. Dacă inculpatul Tal S[…] i-ar fi făcut vreun fel de promisiuni inculpatului Al României P[…] Philippe de traficare a influenţei sale, el nu ar fi putut să facă aceste promisiuni decât anterior încheierii contractului de cesiune a drepturilor, deoarece ulterior nu mai avea nici un sens să le facă, din moment ce societatea Recipl[…] SRL obţinuse deja de la inculpat obligaţia contractuală de transmitere a proprietăţii bunurilor revendicate. După încheierea contractului din 01.11.2006 nu mai era nevoie de astfel de promisiuni, deoarece inculpatul Al României P[…] Philippe fusese deja convins de inculpatul Truică R[…] să cedeze bunurile revendicate către SC Recipl[…] SRL.

Presupusele fapte descrise în afirmaţiile făcute de inculpatul Al României P[…] Philippe în declaraţiile date la parchet cu privire la inculpatul Tal S[…] nu ar putea fi apreciate ca fiind acte concrete de trafic de influenţă.

Astfel, în declaraţia de inculpat dată de Al României P[…] în cursul urmăririi penale în 11.12.2015 (aflată în volumul 3 al dosarului de urmărire penală, la filele 250-259) acesta arată următoarele:

„După câteva luni sau un an l-am cunoscut şi pe Tal S[…]. Am aflat că în spatele lui Truică sunt Tal şi B[…] Steinmetz. L-am cunoscut pe Tal la sediul firmei de avocaţi, acesta spunându-mi că este consilier al lui Tăriceanu, că deţine clădirea în care funcţionează firma de avocatură Ţuca şi că el plăteşte avocaţii, care sunt ai lui. Mi-a spus că el poate să facă şi să obţine orice, că prin Dan Andronic controlează presă, mi-a arătat şi o listă de 80 de oameni din presă pe care îi poate controla. Mi-a spus că dacă sunt cu ei pot să câştig. La discuţie a fost Truică R[…] şi avocatul […] Roşu. Mai erau şi alte persoane, nu ştiu cine, dar Tal tot timpul este însoţit de două trei persoane.”

Această declaraţie a inculpatului Al României P[…] Philippe nu se coroborează cu alte probe şi din ea nu rezultă că inculpatul Tal S[…] ar fi comis vreun act de pretindere de bunuri ori o promisiune concretă că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi să dispună asupra restituirii proprietăţilor inculpatului. Promisiunea de plată a avocaţilor şi de promovare a inculpatului Al României P[…] Philippe în presă nu pot fi considerate acte de trafic de influenţă. Atitudinea inculpatului Tal S[…] poate fi văzută ca o etalare a cunoştinţelor sale din România, aşa cum rezultă că a procedat inculpatul şi faţă de alţi martori. În acest sens, în declaratia dată în faţa instanţei la termenul de judecată din 07.04.2017, martorul BEJENARU […] arata: „Atât Tal cât şi Truica se lăudau cu cunoştinţe din mediul politic, dar eu personal nu i-am auzit niciodata ca ar fi intervenit concret in aceste proceduri administrative sau judecatoresti”. Or, simpla etalare a cunoştinţelor dintr-un anumit mediu nu poate fi considerată trafic de influenţă, dacă nu este însoţită de o solicitare a unor bunuri şi de o promisiune a folosirii influenţei asupra acestora.

Spre deosebire de inculpatul Truică R[…], care a făcut afirmaţii clare de folosire a influenţei pentru a obţine retrocedarea bunurilor revendicate de inculpatul Al României P[…] Philippe şi care a şi intervenit efectiv la funcţionarii competenţi să dispună asupra retrocedării, în cazul inculpatului Tal S[…] nu există astfel de acte.

De asemenea, spre deosebire de inculpatul Truică R[…], în cazul căruia traficul de influenţă este confirmat şi de A României Lia, în cazul inculpatului Tal S[…] aceasta nu face nicio afirmaţie legată de o astfel de faptă, deşi martorii confirmă că ea îl însoţea în permanenenţă pe inculpatul Al României P[…] Philippe la întâlnirile legate de contractul cu Recipl[…] S.R.L.

În plus, în cazul inculpatului Tal S[…] inculpatul Al României nu face referire la astfel de fapte concrete de trafic de influenţă nici în plângerea penală sau în denunţul depuse la D.N.A. Braşov, în timp ce în cazul inculpatului Truică R[…] descrie astfel de fapte.

De asemenea, în cazul inculpatului Tal S[…] nu pot fi reţinute nici convorbiri telefonice din care să rezulte că acesta ar fi făcut promisiuni ori intervenţii care să constituie elemente ale traficului de influenţă. Cele mai multe convorbiri ale inculpatului Tal S[…] se referă la acte normale desfăşurate în cadrul proiectului Recipl[…] S.R.L., indiferent că se referă la relaţia cu inculpatul Al României P[…] Philippe sau la relaţia cu alte persoane.

Convorbirile purtate de inculpaţi, care ar putea ridica suspiciuni că privesc fapte de trafic de influenţă au fost interceptate în baza unor mandate de siguranţă naţională, nu sunt convingătoare şi pot fi interpretate ca referindu-se la fapte licite ori ca fiind simple laude ale inculpatului.

Astfel, în convorbirea din data de 08.05.2008, purtată între Truică R[…] şi Benny Steinmetz (aflată în volumul 8, filele 36-38 din dosarul de urmărire penală) inculpatul Truică R[…] afirmă următoarele:

R[…] TRUICĂ: Deci, după cum deja ştii, prietenul lui TAL nu a făcut mai nimic şi am găsit cine este şeful tipului care ar fi trebuit să facă asta şi am descoperit că este de la alt…, să spunem în competiţie cu prietenul lui TAL, care este un bun prieten cu mine şi am găsit acum instrumentele şi mâine, la ora 10:00, este o comisie la Institut şi voi merge eu împreună cu prințul, cu avocaţii şi, probabil, după cum au promis, mâine va fi luată decizia favorabilă. Dar nu vreau să…

Această convorbire este purtată între terţe persoane, nefiind una purtată de inculpatul Tal S[…], ceea ce îi conferă un grad mai redus de fiabilitate. În plus, nu rezultă în mod clar din afirmaţiile făcute de inculpatul Truică R[…] dacă inculpatul Tal S[…] a făcut vreun act concret de influenţare a vreunui funcţionar şi care ar fi fost acel act, dacă el există. Nu rezultă din convorbire că inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi ştiut de această pretinsă intervenţie, nereuşită, făcută de inculpatul Tal S[…]. De asemenea, convorbirea poate fi interpretată ca referindu-se la un posibil act licit pe care l-ar fi făcut inculpatul Tal S[…], de identificare a unei persoane competente să soluţioneze o cerere.

În convorbirea din 23-12-2011, la ora 13:39:32, purtată între ANDRONIC C[…] DAN şi TAL S[…] (din vol. 8, filele 179-181 din dosarul de urmărire penală) inculpatul Tal S[…] afirmă următoarele:

TAL S[…]: Dar, dacă nu, le spunem să înceteze cu prostiile. E prima dată când l-au întâlnit pe B[…]. A vorbit foarte bine cu ei. Le-am spus că…Oricum, e o poveste lungă. Cred că a fost important să-l cunoască. Le-am spus că, doar ca prieten, i-am avertizat să iasă din grup ăla tâmpit de avocaţi, că nu este în interesul lor, că n-o să-i ajute nicicum. Cred că, în câteva zile sau săptămâni, el însuşi le va spune că nu o să-l mai reprezinte. Deci, dacă nu vor veni la mine…Şi asta e. Gabi a avut o întâlnire.

Rezultă din discuţie că este vorba în mod clar de divergenţele dintre reprezentanţii Recipl[…] S.R.L. şi inculpatul Al României P[…] Philippe, iar afirmaţia inculpatului Tal S[…] că avocaţii nu au cum „să-i ajute nicicum” se referă mai degrabă la imposibilitatea rezilierii contractului dintre părţi, decât la posibile traficări ale influenţei. Această imposibilitate de reziliere a contractului încheiat între Recipl[…] SRL şi inculpatul Al României P[…] Philippe a fost confirmată în declaraţia dată chiar de martorul M[…] […], care a fost avocatul acestuia din urmă în perioada respectivă.

Din convorbirea telefonică din data de 19.03.2012, orele 19:40:39, purtată între Tal S[…] şi Petrovici Liana (aflată în vol. 8, filele 237-248) rezultă că inculpatul Tal S[…] nu are vreo temere legată de posibilitatea inculpatului Al României P[…] Philippe de a formula o plângere penală şi că acesta este revoltat de această ameninţare.

TAL S[…]: Care a venit la mine şi s-a comportat de parcă l-ar fi trimis însuşi preşedintele. Apoi a venit la biroul nostru cu dosarul, ameninţându-ne că dacă nu vindem compania, el se duce la poliţie. Îţi dai seama? Asta e nivelul cu care am de-a face după cinci ani jumate. După ce am muncit cinci ani jumate pentru oamenii ăştia, ajutându-i pe oriunde, plătind pentru ei cinci milI[…]e de euro cash. Când i-am întâlnit, erau complet faliţi. Complet. Nu aveau maşină, nu aveau unde să locuiască, tot ce vezi, e din banii noştri. Norocul lor că au avut un preşedinte foarte, foarte pozitiv în toate procesele pentru restituirea bunurilor. La fiecare trei luni veneau cu o poveste nouă, cu un alt tip, cu un nou avocat care încerca să ne intimideze, să ne ameninţe că ne dă în judecată.

Mai trebuie precizat că în cursul cercetării judecătoreşti s-a stabilit că inculpatul Tal S[…] nu a afirmat în această convorbire că „au avut un preşedinte foarte, foarte pozitiv în toate procesele pentru restituirea bunurilor”, ci că „au avut precedente foarte pozitive în toate procesele pentru restituirea bunurilor”. Nu rezultă fapte cu conotaţii penale din aceste afirmaţii ale inculpatului.

Din convorbirea din data de 16.10.2008, ora 16:25:08, purtată între inculpatul R[…] Truică şi inculpatul Tal S[…] (din vol. 8, filele 78-80 din dosarul de urmărire penală) rezultă că este vorba de posibilitatea reducerii taxelor notariale prin schimbarea adresei administrative a imobilului Ferma Regală Băneasa, manoperă legală în cazul în care imobilul are deschidere la două străzi.

TAL: Tu mi-ai trimis un mail, ai spus că ai nevoie de trei sute, nu…, două sute şi ceva de mii, ei nu au plătit(?) şi…poftim?

R[…] TRUICĂ: Nu are legătură cu asta.

TAL: OK.

R[…] TRUICĂ: Deci, când David şi Hanz au fost la Bucureşti la biroul avocatului, am făcut, să zicem, …pentru taxa(?) de la Notariat şi totul. Şi minimul pe care l-au putut face pentru noi a fost trei milI[…]e, aproape trei milI[…]e.

Acest lucru rezultă din convorbirea telefonică purtată în data de 15.10.2008, ora 17:49:52, de Truică R[…] cu David Barnett (din vol. 8, filele 66-68 din dosarul de urmărire penală), în care inculpatul Truică R[…] afirmă următoarele:

R[…] TRUICĂ: Da, ştiu. Am discutat azi cu […]. Ştiu despre ce este vorba. Dacă vă amintiţi, în discuţia noastră sunt două străzi pe care le-am luat în considerare. Deci, dacă folosim una dintre străzi e 2.5 milI[…]e, dacă o folosim pe cealaltă este mult, mult mai mult. Deci, notarul public ne-a spus să nu folosim strada ieftină, deoarece hârtiile pe care le avem sunt înregistrate pe strada scumpă. Aşa că acum încercăm să găsim o soluţie. Nu știu ce […] a scris în mail-ul său, dar încercăm să găsim o soluţie să luăm alt număr, număr poştal pentru a pune tot pământul pe strada ieftină.

În discuţia în mediu ambiental purtată în data de 22.12.2011 în locuinţa inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] (aflată în vol. 9, filele 226-237 din dosarul de urmărire penală), inculpatul Tal S[…] face următoarea afirmaţie:

TAL S[…]: Persoana care a fost trimisă ieri, dar vreau numai să înţelegeţi, pentru binele vostru, sincer, deoarece au fost aduși prea mulţi. (…) Nu am vrut să fac nimic care să pună în pericol contractul: am fost conformi cu voi, prin scrisori, politică, media, afaceri şi personal, pentru ca să obţinem acces efectiv. Acum, eu înţeleg şi că vă doriți o anumită poziție, înțeleg asta, vreţi 15% sau nimic. Ştiţi?! Asta este consultativ. Calculez acum… Totuşi, considerând pentru noi toţi…şi unde suntem acum, nu s-a întâmplat, iar noi suntem deja într-o poziţie foarte puternică faţă de ceilalţi. Avem partea publică, politică, etc., etc., etc., mediul… toate astea nu s-au întâmplat pentru nimic. Au fost cu mulţi bani pe care i-am […]it(…)

În primul rând, aşa cum s-a arătat anterior, această probă nu prezintă suficiente garanţii de fiabilitate, având în vedere că în cazul ei expertul-parte Grigoraş C[…] a identificat cel puţin o urmă de ştergere de tip Butt-Splice, cu efecte asupra fiabilităţii probei.

În al doilea rând, în şedinţa publică din data de 05.04.2019, în prezenţa tR[…]cătorului autorizat de limba engleză s-a stabilit că acest pasaj, împreună cu alte pasaje din discuţie, au prezentat unele erori de tR[…]cere.

Astfel, în cadrul înregistrării ambientale, la minutele 23:00 – 23:20, avocatul inculpatului a susţinut că tR[…]cătorul oficial a tR[…]s eronat „Tal S[…]: Avem partea publică, politica etc., etc., etc., mediul … toate astea nu s-au întâmplat pentru nimic. Au fost cu mulți bani pe care i-am […]it” când în realitate s-a afirmat „We have quite supportive public part, political, etc., etc., etc. environment all of this did not happen for nothing. This was accomplished with hard work, a lot of money that was […]ed” care s-ar tR[…]ce „Avem un mediu public, politic, etc., etc., etc., destul de susținător, toate astea nu s-au întâmplat pentru nimic, s-au întâmplat cu muncă grea și cu mulți bani pe care i-am […]it”.

TR[…]cătorul autorizat Andreea Câmpeanu, chemată în instanţă pentru a lămuri aceste aspecte de tR[…]cere, a arătat că se aude „avem partea publică, politică, mediul”. Precizează că transcrierea în engleză este corectă, însă nu aude cuvântul „parte”, ci direct „avem publicul, politicul, mediul”. Precizează că nu se aude partea cu ”destul de susținător”, ci se spune „avem destul suport politic, public”, fără cuvântul „parte” – „part”. Astfel, tR[…]cerea ar fi „avem un public destul de susținător și mediul politic …” și deși cuvântul „parte” nu există el s-ar putea subînțelege din context. În final, arată că tR[…]cerea ar fi „Avem o parte care ne susţine destul din partea publicului, politicului sau mediu. Si toate astea nu s-au întâmplat pentru nimic. Au fost obținute cu muncă grea și mulți bani care au fost […]iți”.

Instanţa reţine, însă, că nici din acest pasaj, aşa cum a fost el tR[…]s în şedinţa de judecată, nu se poate reţine că inculpatul Tal S[…] a făcut o afirmaţie concretă de promisiune de intervenţie pe lângă funcţionarii competenţi să dispună cu privire la retrocedarea bunurilor. Este vorba de o prezentare a poziţiei avansate în care se află societatea Recipl[…] SRL faţă de alte posibile firme cu care inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi putut să se asocieze, poziţie obţinută prin muncă şi […]iţii, potrivit afirmaţiilor făcute de inculpatul Tal S[…]. Susţinerea mediului public sau politic nu este declarată ca fiind categorică (se foloseşte sintagma „destul de”) şi nu este declarată ca fiind obţinută prin influenţa sa. Chiar dacă s-ar referi la obţinerea acestei poziţii prin promovarea proiectului în presă, afirmaţia tot nu poate fi considerată ca fiind o manife[…]e a unui trafic de influenţă, deoarece publicitatea în presă a unui proiect de afaceri este o activitate legală.

În cadrul aceleași înregistrări ambientale, la minutele 22:38 – 23:00 inculpatul Tal S[…] afirmă „However, I think considering where all of us were 6 years ago, and where are now, it did not happen by fortune and it did not happen on the phone … already big assets and the fact that we are in a very strong position on some of other assets”, afirmaţie pe care doamna tR[…]cător autorizat Andreea Câmpeanu o tR[…]ce ca „Totuși, cred că luând în considerare unde eram toți în urmă cu 6 ani și unde suntem acum, nu s-a întâmplat prin noroc, nu s-a întâmplat la telefon (neinteligibl) deja bunuri mari și faptul că suntem într-o poziție foarte puternică pentru alte bunuri”.

Nici din această afirmaţie nu s-ar putea trage concluzia existenţei unui tafic de influenţă, având în vedere că în contextul discuţiei generale ea poate fi interpretată mai degrabă ca referindu-se la obţinerea rezultatelor respective prin muncă şi […]iţii legale.

În plus, aceste afirmaţii au fost făcute în data de 22.12.2011, când părţile erau în litigiu şi când nu se poate reţine că ar fi existat un trafic de influenţă pentru a-l convinge pe inculpatul Al României P[…] Philippe să nu rezilieze contractul.

Aşa cum s-a arătat anterior, după data de 15.01.2009, când a fost transmisă către SC Recipl[…] SRL proprietatea Fermei Regale Băneasa, retrocedată inculpatului Al României P[…] Philippe, nu s-au mai comis acte de traficare a influenţei sau de cumpărare a influenţei, deoarece părţile din contract erau în conflict. În declaraţia dată in cursul urmăririi penale la data de 11.12.2015 inculpatul Al României P[…] afirmă că „Am fost nemulţumit si am vrut sa rup înţelegerea cu aceşti oameni.” Conflictul este confirmat şi de martorii […] F[…] M[…], audiat de instanţă la 16.03.2018, de martora Alexandroiu Mihaela, audiată de instanţă la 06.10.2017, de martorul […] Şovărel, audiat de instanţă la data de 30.03.2018 şi de alţi martori.

Existenţa conflictului dintre părţi rezultă şi din invitaţia la conciliere nr. 490/22.07.2009 efectuata prin BEJ Cristian Milos trimisa de Al României P[…] Philippe către Recipia SRL, prin care se solicita o intalnire în data de 14,08.2009, în vederea constatării nulităţii absolute a Contractului de cesiune din 01.11.2006. Având în vedere data emiterii acestei invitaţii, rezultă că conflictul dintre inculpatul Al României P[…] Philippe şi reprezentanţii SC Recipl[…] SRL a izbucnit foarte curând după transmiterea către această din urmă societate a dreptului de proprietate asupra Fermei Regale Băneasa. De altfel, după ce a avut loc această transmietre a proprietăţii, inculpatul Al României P[…] Philippe a şi avut motivul de nemulţumire, deoarece nu şi-a primit contravaloarea cotei părţi de 20% din acest bun, aşa cum se prevedea în contract.

Or, atâta timp cât inculpatul Al României P[…] Philippe era în conflict cu reprezentanţii SC Recipl[…] SRL, făcând încercări repetate de reziliere a contractului, rămase, însă, fără rezultat, deoarece fiecare parte îşi susţinea propria poziţie, nu se poate reţine că mai era posibilă o „înţelegere” între acestea de tipul vânzării-cumpărării pretinsei influenţe pe lângă fucnţionarii publici. Din acest motiv instanţa reţine că după ieşirea inculpatului Truică R[…] din societatea Recipl[…] nu s-a mai pus între părţi problema traficului de influenţă, ci doar s-a încercat gestionarea crizei generate de pretenţiile inculpatului Al României P[…] Philippe de a i se da alţi bani, despre care considera că i se cuvin conform contractului.

Nu se poate reţine din probele administrate nici faptul că inculpaţii Tal S[…], Marcovici M[…] ori MATEESCU […] ar fi făcut astfel de promisiuni de trafic de influenţă către inculpatul Al României P[…] Philippe după ieşirea din cadrul firmei a inculpatului Truică R[…], pentru a-l determina să nu rezilieze contractul.

În primul rând rezilierea contractului nu putea fi făcută decât pentru motive legale, în urma unui proces şi după achitarea unor taxe de timbru pentru plata cărora inculpatul Al României P[…] Philippe nu avea sumele necesare. În al doilea rând, în cauză sunt probe din care rezultă că inculpatul Tal S[…] chiar i-a permis inculpatului Al României P[…] Philippe să găsească un […]itor care să despăgubească firma Recipl[…] S.R.L. şi să preia, în schimb, toate drepturile cedate acesteia. Acest lucru rezultă şi din declaraţia martorului George Alberts, audiat de instanţă la 22.06.2018.

Nu se poate reţine nici că, în mod concret, inculpatul Tal S[…] ar fi întreprins acţiuni de influenţare a funcţionarilor publici competenţi să dispună asupra retrocedării imobilelor, pentru a-i determina să dispună restituirea acestora.

Singurul episod în care acesta a luat contact cu funcţionarii competenşi să dispună asupra restituirii a fost pretinsa vizită a inculpatului Tal S[…] la sediul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, în perioada discutării retrocedării Fermei Regale Băneasa.

Astfel, în declaraţia de suspect dată de Oancea F[…] (aflată în vol. 3, filele 353-359 din dosarul de urmărire penală) acesta susţine că:

„Mai arăt că între cele două şedinţe (n.n. septembrie 2008) Truică a venit la instituit cu un cetăţean străin ( n.n. recunoscut ca fiind inculpatul Tal S[…]) pe care l-a prezentat ca fiind consilierul de imagine al premierului Tăriceanu. Nu am reţinut numele acestuia, dar mi-a dat cartea de vizită. Cei doi au venit la Horia ILIES[…] şi acesta m-a chemat pentru a fi prezentați. Mi-am dat semna ulterior după câteva luni că au venit pentru a ne impresiona, în sensul de a ne arăta nivelul de influenţă.

Dacă martorul afirmă că şi-a dat seama doar după aceea că această vizită a fost făcută pentru a-i impresiona pe cei care trebuiau să dispună asupra restituirii, înseamnă că la momentul prezenţei inculpatului Tal S[…] la sediu el nu a perceput aşa ceva. Fiind audiat la termenul de judecată din data de 13.04.2018 martorul a afirmat în faţa instanţei că: „Intrebare avocat inc. Tal S[…], […] Agavi si Benny Steinmetz – L-ati auzit pe acest cetatean facand vreo afirmatie in biroul domnului Horia ILIES[…] referitor la influenta politica a dansului la modul in care ar putea sa influenteze procesul de retrocedare? Raspuns – Nu imi aduc aminte sa fi auzit asa ceva.”

Pentru a se putea reţine că inculpatul Tal S[…] ar fi comis prin această prezenţă vreun act de trafic de influenţă ar trebui să rezulte din probe că el a făcut vreo afirmaţie de acest gen sau că ar fi acceptat ca alte persoane, aflate de faţă, să facă astfel de afirmaţii despre el. Or, din moment ce nici martorul nu şi-a dat seama decât ulterior că scopul prezenţei inculpatului la sediu ar fi fost impresionarea lor, instanţa nu poate reţine în acest caz vreo activitate de trafic de influenţă. Afirmaţia martorului este una pur subiectivă, iar percepţia sa asupra scopului prezenţei inculpatului acolo nu poate fi luată drept probă certă a traficului de influenţă. Este foarte posibil ca scopul prezenţei inculpatului Tal S[…] acolo să fi fost acela de a vedea terenul, aşa cum arată inculpatul, ceea ce ar exclude conotaţiile penale care au fost date acestui fapt. În plus, nu a fost de faţă la această vizită şi inculpatul Al României P[…] Philippe, ca să se poată susţine că în felul acesta inculpatul Tal S[…] i-ar fi dat de înţeles acestuia că va influenţa funcţionarii.

În consecinţă, având în vedere că nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul Tal S[…] ar fi pretins de la inculpatul Al României P[…] Philippe bunuri, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi să admită cererile de retrocedare, instanţa de fond a reţinut că nu există fapta de trafic de influenţă imputată de parchet inculpatului. Nu s-a reţinut de către parchet în sarcina inculpatului Tal S[…] vreun act de complicitate la trafic de influenţă, ci s-a reţinut că acesta ar fi comis acte de autorat, ceea ce ar fi presupus existenţa unor acţiuni concrete de pretindere, de primire ori de promisiune a intervenţiei inculpatului pe lângă funcţionari publici. Or, în lipsa unor astfel de acţiuni, instanţa a reţinut că fapta de trafic de influenţă nu există, urmând a dispune achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. 1 lit a) Cod procedură penală.

e. Referitor la infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă reţinută de parchet în sarcina inculpatului Marcovici M[…] […]

Inculpatul MARCOVICI M[…] […] este acuzat de parchet că, începând cu anul 2007, în vederea atingerii scopului grupului infracţional, a susţinut în mod continuat activitatea de traficare a influenţei realizată de TRUICĂ R[…] şi S[…] TAL faţă de cumpărătorul de influenţă AL ROMÂNIEI P[…], întărind încrederea acestuia din urmă în reuşita revendicărilor urmare a relaţiilor şi influenţei membrilor grupului în lumea politică, media şi de afaceri, inclusiv urmare a relaţiilor sale în lumea politică prin funcţia deţinută (consilier al primului ministru), cu ocazia discuţiilor, întâlnirilor, negocierilor purtate în legătură cu obţinerea, dar şi împărţirea bunurilor deja retrocedate şi posibilitatea obţinerii unor bunuri noi, prin demersurile întreprinse reuşindu-se inclusiv perfectarea unei noi înţelegeri cu cumpărătorul de influenţă (actul adiţional intitulat „Înţelegerea” din 13.04.2011), în baza căreia bunurile revendicate, care au fost/urmează să fie obţinute prin influenţa exercitată asupra autorităţilor, să fie transferate SC RECIPL[…] SRL, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii nu confirmă săvârşirea de către inculpatul Marcovici M[…] […] a acestei infracţiuni.

Inculpatul Marcovici M[…] […] a fost numit administrator al Recipl[…] SRL pentru un mandat de 4 ani, începând cu data de 15.10.2010, mandat care a fost prelungit iniţial cu 3 ani, 3 luni, 30 de zile, iar apoi cu încă 1 an, 6 luni, 30 de zile, acesta fiind si in prezent administratorul societăţii.

Aşa cum rezultă din probe, inculpatul Marcovici M[…] […] nu a avut nici un contact cu inculpaţii Truică R[…] ori Al României P[…] Philippe în cursul anului 2006, când aceştia au încheiat înţelegerea frauduloasă de vânzare şi respectiv cumpărare a influenţei pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună asupra retrocedării imobilelor care au aparţinut fostului Rege Carol al II-lea. De asemenea, din nicio probă nu rezultă că inculpatul Marcoviri M[…] […] ar fi desfăşurat vreo activitate cu privire la societatea Recipl[…] SRL ori cu privire la bunurile retrocedate inculpatului Al României P[…] Philippe, în perioada 2006-2009, când s-a consumat infracţiunea de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…]. Nici inculpatul Al României P[…] Philippe nu menţionează în plângerea sau denunţul depuse la parchet în anul 2015 că inculpatul Marcovici M[…] […] ar fi comis vreo faptă de trafic de influenţă sau de ajutor ori înlesnire a acesteia.

Ulterior dobândirii celor două bunuri (Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa) de către inculpata Recipl[…] SRL nu mai exista niciun motiv pentru comiterea altor acte de trafic de influenţă, de către noii reprezentanţi ai societăţii, deoarece se încheiase deja contractul de cesiune de creanţă cu inculpatul Al României P[…] Philippe. Aşa cum arată inculpatul Al României P[…] Philippe în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 11.01.2016 „La întrebarea care mi-a fost adresată în mod direct arăt că în cadrul acestor discuții Marcovici nu mi-a spus să rămân în contractul cu Recipl[…] pentru că ei sunt puternici și pot obține bunurile revendicate, discuția nefiind purtată în acest sens pentru că obținuseră deja bunurile dorite. Ceea ce mi-a spus Marcovici a fost în sensul ca eu să renunț la partea mea din Băneasa și Snagov și în schimb să mi se lase alte bunuri de care ei nu erau interesați.”

Marcovici M[…] […] a făcut doar acte de administrator curent al SC RECIPL[…] SRL, după ieşirea inculpatului Truică R[…] din această societate, acte care nu au fost însoţite de trafic de influenţă, aşa cum susţine parchetul. Nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul Marcovici M[…] […] i-ar fi spus inculpatului Al României P[…] Philippe să respecte contractul încheiat cu Recipl[…] SRL la data de 1.11.2006 pentru că el sau alte persoane ar avea influenţă pe lângă funcţionarii publici şi ar putea obţine retrocedarea altor bunuri imobile revendicate. Afirmaţiile inculpatului Al României P[…] Philippe din declaraţia dată în ianuarie 2016, potrivit cărora inculpatul Marcovici M[…] i-ar fi promis tot timpul că va lua bani de la Băneasa şi Snagov, se referă la sumele care îi reveneau inculpatului Al României P[…] Philippe potrivit contractului încheiat de părţi, după valorificarea acestor imobile. Nu este vorba de o promisiune ilegală, ci de una referitoare la respectarea prevederilor contractului încheiat de părţi, care nu poate fi considerată un act de participare la infracţiunea de trafic de influenţă.

Referitor la săvârşirea de către inculpat a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă, din moment ce inculpatul Truică R[…] nu mai făcea parte din societatea RECIPL[…] SRL atunci când inculpatul Marcovici M[…] […] a devenit administrator ala cestei societăţi, acesta din urmă nu mai putea să îl ajute ori să înlesnească săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă. De asemenea, aşa cum s-a arătat anterior, infracţiunile de trafic de influenţă de care au fost acuzaţi inculpaţii Tal S[…] şi Roşu […] nu există, astfel încât inculpatul Marcovici M[…] […] nu avea cum să comită o ajutorare sau de înlesnire a traficului de influenţă pretins a fi fost comis de aceşti inculpaţi în calitate de autori.

In timpul mandatului inculpatului Marcovici M[…] […], societatea Recipl[…] SRL a angajat o firma de contabilitate recunoscută, respectiv GSR Accounting Expertise SRL, fondata de martorul R[…] Gabriel. Fiind audiat la termenul de judecată din 6.10.2017 martorul R[…] Gabriel a declarat că „în calitate de administrator si reprezentant al societăţii de contabilitate pana in octombrie 2014, împreuna cu o alta colega, am preluat contabilitatea in anul 2010 la Recipl[…] SRL. începând din acel moment ne-am ocupat de partea contabila eu si o serie de colegi ce vizau operaţiunile contabile si respectarea termenlor fiscale, aferente termenelor din legislaţie. în acest sens sunt la dosar declaraţii si situaţiile financiare începând cu 2010, iar in relaţia cu banca am fost in perioada respectiva desemnat sa iau documentele de la banca. (…). Pe toata perioada aceasta, începând cu 2010-2014 am îndeplinit obligaţiile de reflectare in contabilitate cat mai corecta a documentelor si tranzacţiilor aferente societăţii Recipl[…].”

In calitatea sa de administrator, inculpatul Marcovici M[…] […] şi-a îndeplinit obligaţiile normale de raportare si de plată a sumelor datorate cu titlu de taxe si impozite către bugetul statului, a depus situaţiile financiare aferente fiecărui an fiscal, a achitat taxele si impozitele datorate bugetului statului, acte normale de administrare a unei societăţi.

Faptul că inculpatul Marcovici M[…] […] a fost, începand cu anul 2008, consilier in cancelaria Primului Ministru, nu are nicio relevanţă în cauză, deoarece în această perioadă inculpatul nu a interacţionat cu inculpatul Al României P[…] Philippe, astfel încât să se poată susţine că ar fi contribuit în vreun fel la convingerea acestuia cu privire la influenţarea funcţionarilor publici.

Nici faptul că inculpatul Marcovici M[…] […] ar fi lucrat în această perioadă împreună cu inculpatul Tal S[…] nu constituie vreun act de complicitate la trafic de influenţă, deoarece, aşa cum s-a arătat anterior, în sarcina acestuia din urmă nu s-a reţinut această infracţiune.

Faptul că inculpatul Marcovici M[…] […] apare alături de inculpatul Truică R[…] în societatea TRG AGENT DE ASIGURARE SRL, unde inculpatul Truică R[…] deţine 30% din părţile sociale, iar inculpatul Marcovici M[…] a fost administrator, nu constituie un argument că primul ar fi cunoscut despre săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă în legătură cu retrocedarea bunurilor inculpatului Al României P[…] Philippe.

De asemenea, în actul de sesizare s-a mai reţinut că în octombrie 2007 s-a înfiinţat firma BRG RESIDENCIAL CONSULTING SERVICES, companie cu profil imobiliar, având ca administrator pe inculpatul Marcovici M[…], inculpatul Truică R[…] deţinând 50% din acţiuni, restul revenind offshore-ului RIVERSIDE REAL ESTATE CORP LTD, controlată de BSG, implicit de […] Steinmetz. Nici acest aspect nu poate constitui o probă că inculpatul Marcovici M[…] […] a cunoscut activitatea infracţională a inculpatului Truică R[…] în cadrul societăţii Recipl[…] S.R.L., în legătură cu retrocedarea bunurilor inculpatului Al României P[…] Philippe.

Pentru a se putea reţine în sarcina inculpatului Marcovici M[…] […] săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă, ar trebuie să se dovedească actele concrete de ajutor sau de înlesnire pe care le-ar fi comis acesta în legătură cu societatea Recipl[…] SRL şi retrocedarea bunurilor către inculpatul Al României P[…] Philippe.

Singurul act al inculpatului, care ar putea fi legat de aceste aspecte, îl constituie încheierea la data de 13.04.2011 a unui act adiţional la contractul iniţial de cesiune, intitulat „Înţelegerea”, prin care se confirmă şi se recunoaşte transmiterea/cesionarea fermă şi irevocabilă a tuturor drepturilor inculpatului Al României P[…] Philippe asupra tuturor bunurilor revendicate de acesta şi prevăzute în actele anterioare încheiate. Prin acelaşi act se stabileşte o nouă înţelegere financiară între părţi. Înţelegerea este semnată pentru RECIPL[…] SRL de către inculpatul Marcovici M[…] […], actul fiind autentificată de notarul public la data de 13.04.2011.

Participarea de către inculpatul Marcovici M[…] […] la încheierea actului adiţional la contractul de cesiune a drepturilor succesorale, intitulat „Înţelegere”, din 13.04.2011, nu constituie o infracţiune de trafic de influenţă, ci reprezintă modul în care a fost soluţionat diferendul dintre inculpatul Al României P[…] Philippe şi asociaţii societăţii Recipl[…] S.R.L., cu privire la remiterea contravalorii cotei inculpatului din bunurile retrocedate. Nu s-a pus problema în acest caz de existenţa vreunei alte promisiuni de traficare a influenţei, deoarece relaţiile dintre părţile din contract erau grav afectate, acestea fiind într-un conflict de natură juridică care s-a născut după transmiterea bunurilor către societatea Recipl[…] S.R.L., adică după săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Singurul lucru pe care îl putea promite inculpatul Marcovici M[…] […] în acest caz era acela că societatea Recipl[…] SRL îşi va respecta obligaţia de a-i da cota cuvenită din valoarea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, iar această promisiune era una normală în contextul diferendului dintre părţi. Nu există însă nicio probă din care să rezulte că inculpatul ar fi făcut această promisiune ştiind că anterior inculpatul Truică R[…] a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, la momentul încheierii contractului iniţial din 1.11.2006. Nici partenerii inculpatului Al României P[…] Philippe din cadrul societăţii LOT […] SRL nu au comis vreo infracţiune semnând „Înţelegerea” din 13.04.2011.

Demersurile făcute pentru semnarea acestui act denumit „Înţelegere” constituie un act normal de administrare a bunurilor patrimoniale ale societăţii Recipl[…] SRL, efectuat de inculpatul Marcovici M[…] […] în calitatea sa de administrator statutar al societăţii.

Procura pe care inculpatul Marcovici M[…] […] a dat-o numitului Perju Serghei pentru ca acesta din urmă să reprezinte SC RECIPL[…] SRL la semnarea contractului de vanzare-cumparare, având ca obiect cota indiviza de 20% din bunul Baneasa la preţul de 1.000.000 Euro fara TVA, reprezintă tot un act normal de administrare a societăţii. S-ar fi putut reţine în sarcina inculpatului Marcovici M[…] […] infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, în legătură cu acest act, doar dacă ar fi rezultat din probe că inculpatul Marcovici M[…] […] a cunoscut că acest act reprezintă un act de executare al infracţiunii de trafic de influenţă, comisă de altă persoane. Or, aşa cum s-a arătat anterior, la acest moment inculpatul Truică R[…], singurul în sarcina căruia s-a reţinut comiterea acestei infracţiuni, nu mai avea nicio legătură cu societatea Recipl[…] SRL.

În momentul în care inculpatul Marcovici M[…] […] a devenit administrator al societăţii Recipl[…] SRL. această societate avea deja în patrimoniul său cele două bunuri imobile dobândite ca urmare a săvârşirii de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă. Imobilul Ferma Regală Băneasa a fost transmis în proprietatea societăţii Recipl[…] SRL. încă din data de 15.01.2009, dată la care inculpatul Marcovici M[…] […] nu activa încă în cadrul acestei societăţi. La această dată s-a consumat infracţiunea de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…], iar efectuarea de către inculpatul Marcovici M[…] […] a unor acte ulterioare acestui moment nu poate avea semnificaţia unor acte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, comisă anterior. În lipsa unor probe din care să rezulte că inculpatul Marcovici M[…] ar fi cunoscut despre săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, actele de administrare a societăţii Recipl[…] SRL reprezintă acte licite, fără conotaţii penale.

În aceste condiţii, instanţa constată că nu poate fi considerată o probă a vinovăţiei inculpatului Marcovici M[…] […] declaraţia de suspect dată de A României Lia în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 4, filele 179-195 din dosarul de urmărire penală), în care aceasta arată că „Deși noi nu eram de acord cu acest procentaj, R[…] Truică ne-a spus că doar în aceste condiții putem încheia contractul. Acesta a mai adăugat că fără el și prietenii lui (Tăriceanu, Marcovici, Tal S[…]) nu vom câștiga vreun bun. De asemenea, a mai amintit că vom pierde și procesul de exequatur, având în vedere că soția lui Țuca este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.” Aceasta este singura referire la inculpatul Marcovici M[…] […] în legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă şi nu priveşte un act personal al inculpatului, ci o afirmaţie făcută de inculpatul Truică R[…] faţă de suspectă, fără ca inculpatul Marcovici M[…] […] să fie de faţă.

Nu rezultă săvârşirea de către inculpatul Marcovici M[…] […] a vreunui act de complicitate la trafic de influenţă nici din declaraţia de suspect dată de Al României P[…] Philippe în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 3, filele 250-259 din dosarul de urmărire penală), în care acesta arată că „..e un personaj dubios, (n.n. Marcovici M[…] […]) care era reprezentantul lui Tal S[…]. Îmi spunea tot timpul să rămân cu Tal şi mi-a dat asigurări că acesta va rezolva dobândirea bunurilor.” În contextul în care nu rezultă din nicio probă că inculpatul Marcovici M[…] […] a cunoscut despre săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, această afirmaţie poate fi considerată ca referindu-se la modul legal de dobândire a bunurilor, iar nu la dobândirea lor prin traficarea influenţei.

Convorbirile telefonice efectuate de inculpatul Marcovici M[…] […], interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, nu relevă decât acte normale de administrare a societăţii, nerezultând din ele aspecte care să denote că inculpatul Marcovici M[…] […] a cunoscut despre săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în legătură cu retrocedarea bunurilor către inculpatul Al României P[…] Philippe.

Astfel, din convorbirea telefonică purtată în ziua de 09-05-2012, ora 12:24:51, de Marcovici M[…] […] cu L[…] MATEESCU (aflată în vol. 8, filele 289-290 din dosarul de urmărire penală), rezultă că este vorba de un act de administrare a societăţii:

MARCOVICI M[…] […]: Vroiam să te rog… am vorbit cu TAL azi dimineață, deci ca să zic așa, s-o iau de la lucrurile simple la alea mai complicate, vrea să… ca să deci spre informația tuturor, ca să zic așa, vrea să trec… să-i trec șoferul și mașina pe Recipl[…]. Mă rog, asta e o chestie administrativă, dar te-am anunțat și pe tine.

L[…] MATEESCU: Nu văd niciun fel de problemă, mi se pare decent.

MARCOVICI M[…] […]:Da, ți-am zis. Adică decât s-o țin la DAN… să țin la DAN, să plătească DAN… e un c… așa…

L[…] MATEESCU: Nu, domnule, mi se pare absolut normal. Despre ce vorbim!

Convorbirea din data de 19.10.2011, la ora 10.53.33, purtată între inculpaţii Marcovici M[…] şi Roşu […] (aflată în vol. 8, filele 128-129 din dosarul de urmărire penală), se referă tot la acte normare de administrare a societăţii:

MARCOVICI M[…] […]: Salut, […]. Ce faci?

[…]: Bine. Zi.

MARCOVICI M[…] […]: Putem să ne vedem cumva un pic mai devreme de 16.00, la un 15.00 ceva, n-ai nicio posibilitate?

[…]: La 15.00 e ok.

MARCOVICI M[…] […]: Ca să-i zic lui acesta. Vin cu, îl ştii pe L[…] MATEESCU?

[…]: Da, bineînţeles.

MARCOVICI M[…] […]: Aşa. S-ar putea să preia el conducerea asta şi trebuie să-i facem un soi de go through în ceea ce se întâmplă în firmă, adică legal vorbind. Şi să fii pregătit cu astea. La 15.00.

[…]: E ok, e în regulă.

Convorbirea telefonică din data de 25-06-2013, ora 11:25:05, purtată de numitul Marcovici M[…] […] cu L[…] MATEESCU, (aflată în vol. 8, filele 405-407 din dosarul de urmărire penală) nu face vreo referire la vreo faptă de trafic de influenţă:

L[…] MATEESCU: O să-i scriu un mail numai cu ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni. (lui Tal S[…] n.n.)

MARCOVICI M[…] […]: Da.

L[…] MATEESCU: Că a semnat, nu ştiu dacă erai, a semnat opt sute de pagini care vreodată…

MARCOVICI M[…] […]: Ştiu.

L[…] MATEESCU: Deci, acum un an, acum un an nici nu se punea problema să semneze ceva, nu că ia şi banii.

MARCOVICI M[…] […]: Da mă, …( n.n. neinteligibil )

L[…] MATEESCU: Nu i-a mai dat banii, le-a semnat pe toate, ne mănâncă din palmă, ne dă Ersig-ul, ne dă şi cota de la…

MARCOVICI M[…] […]: Da…

În consecinţă, faţă de toate aceste probe, având în vedere că actele efectuate de inculpatul Marcovici M[…] […] în legătură cu retrocedarea bunurilor către inculpatul Al României P[…] Philippe şi cu activitatea societăţii Recipl[…] SRL reprezintă acte normale de administrare a acestei societăţi, efectuate după dobândirea de către aceasta a bunurilor ce au făcut obiectul traficului de influenţă şi, implicit, după săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, instanţa constată că faptele imputate inculpatului Marcovici M[…] […] nu sunt prevăzute de legea penală şi, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală, prima instanţă a dispus achitarea acestuia pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal. Temeiul achitării este dat de faptul că inculpatul Marcovici M[…] […] a efectuat nişte acte concrete în administrarea societăţii Recipl[…] SRL, însă aceste acte sunt licite, nefiind prevăzute de legea penală.

f. Referitor la infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă reţinută de parchet în sarcina inculpatului Mateescu LC

Inculpatul MATEESCU LC este acuzat în actul de sesizare că, începând cu anul 2011, în vederea atingerii scopului grupului infracţional, a susţinut activitatea de traficare a influenţei realizată de inculpatul TAL S[…] faţă de cumpărătorul de influenţă AL ROMÂNIEI P[…] întărind, în mod continuat, încrederea acestuia din urmă în reuşita revendicărilor urmare a relaţiilor şi influenţei membrilor grupului în lumea politică, media şi de afaceri, acţiuni întreprinse pe fondul neînţelegerilor apărute între P[…] AL ROMÂNIEI şi grup în legătură cu obţinerea şi împărţirea bunurilor deja retrocedate şi posibilitatea obţinerii unor bunuri noi, prin demersurile întreprinse reuşindu-se realizarea unei înţelegeri cu P[…] AL ROMÂNIEI, în baza căreia bunurile revendicate, care au fost/urmează să fie obţinute prin influenţa exercitată asupra autorităţilor, să fie transferate traficanţilor de influenţă din cadrul grupului conform contractului de cesiune şi actelor adiţionale subsecvente, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii nu confirmă săvârşirea de către inculpatul Mateescu L[…] C[…] a acestei infracţiuni.

Asemenea inculpatului Marcovici M[…] […], inculpatul Mateescu LC a intervenit în activitatea societăţii Recipl[…] SRL după săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă, fără să existe vreo probă că acesta ar fi ştiut despre săvârşirea vreunei infracţiuni de trafic de influenţă. În ce priveşte săvârşirea de către inculpatul Tal S[…] a infracţiunii de trafic de influenţă, s-a arătat anterior că acest inculpat nu a comis astfel de acte de trafic de influenţă, motiv pentru care actele efectuate de inculpatul Mateescu LC în legătură cu el nu pot să constituie complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă.

Spre deosebire de inculpatul Marcovici M[…] […], care a îndeplinit atribuţiile de administrator statutar al societăţii Recipl[…] SRL, inculpatul Mateescu LC nu a avut astfel de atribuţii în cadrul societăţii. El a desfăşurat diferite activităţi legate de relaţia societăţii Recipl[…] SRL cu inculpatul Al României P[…] Philippe, fără a se putea reţine, însă, că prin aceasta a ajutat în vreun fel la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Aşa cum s-a arătat anterior, singura persoană în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în speţă a fost inculpatul Truică R[…]. Or, acesta a părăsit societatea Recipl[…] SRL în cursul anului 2010, fără a mai avea vreo legătură cu aceasta, iar inculpatul Mateescu LC a avut primul contact cu societatea Recipl[…] SRL în luna octombrie 2011. Acest aspect rezultă chiar din actul de sesizare, care menţionează la pagina 90 că „În acest fel la grupului infracțional a aderat inculpatul MATEESCU LC, fiind prezentat inculpatului TAL S[…] de inculpații MARCOVICI și ANDRONIC, la data de 18.10.2011, iar apoi, fiind acceptat de TAL S[…], acesta a acționat în cadrul grupului alătură de inculpatul MARCOVICI, preluând rolul inculpatului TRUICĂ în activitatea infracțională.” La această dată se săvârşise deja infracţiunea de trafic de influenţă reţinută în cauză în sarcina inculpatului Truică R[…], nemaifiind posibilă săvârşirea unor acte de complicitate la această infracţiune.

Inculpatul Mateescu LC nu activa în cadrul societăţii nici la data de 13.04.2011, când s-a încheiat actul adiţional la contractul iniţial de cesiune, intitulat „Înţelegere”, prin care parchetul susţine că se confirmă şi se recunoaşte transmiterea/cesionarea fermă şi irevocabilă a tuturor drepturilor inculpatului Al României P[…] Philippe asupra tuturor bunurilor revendicate de acesta şi prevăzute în actele anterioare încheiate, act semnat de inculpatul Marcovici M[…] […] în calitate de administrator al societăţii.

Momentul implicării inculpatului Mateescu LC în activitatea societăţii Recipl[…] SRL şi rolul său rezultă din declarația dată de inculpatul Tal S[…] în data de 08.11.2017, în care acesta preciează că: „Cu domnul Mateescu m-am cunoscut după ce m-am implicat în proiectul „Prințul”, după 2010, căutam un expert în imobiliare care îmi poate oferi consultanță în proiect și să monitorizeze în lipsa mea, când nu sunt în România — ceea ce se întâmpla foarte des. Acesta mi-a fost prezentat de domnul Dan Andronic și a lucrat în această poziție 1-2 ani și apoi a plecat pentru că a primit o altă propunere.”

De asemenea, din declarația inculpatului Andronic Dan C[…], dată în fața instanței de judecată la data de 14 decembrie 2018, rezultă acelaşi lucru: „În cursul anului 2011 Tal S[…] m-a rugat să mă gandesc dacă știu pe cineva specializat in imobiliare. Primul om la care m-am gândit și singurul a fost L[…] MATEESCU pentru că îl știam ca un om muncitor, bun profesionist. Dacă îmi aduc bine aminte, chiar în acel moment L[…] MATEESCU înceta colaborarea cu o mare firmă imobiliară, deci era un moment bun și pentru el. Nu imi aduc aminte ca Tal S[…] să imi fi spus exact despre ce e vorba, dar i-am pus în legătură, urmând să stabilească detaliile unei eventuale colaborări ei doi sau împreună cu cei care mai erau implicati. De altfel, in afară de discuția de introducere nu am fost implicat în niciun fel și nu am participat la discuțiile în care L[…] MATEESCU și-a negociat contractul de consultanță”

Faţă de momentul la care inculpatul Mateescu LC a activat în cadrul societăţii Recipl[…] SRL, nu poate fi reţinută în sarcina acestuia săvârşirea complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă, deoarece nu rezultă din nicio probă că actele desfăşurate de inculpat ar fi avut scopul de a-l menţine pe inculpatul Al României P[…] Philippe în înţelegerea cu Recipl[…] SRL prin promisiunea folosirii influenţei pe lângă funcţionari publici.

La momentul la care inculpatul Mateescu LC a început colaborarea cu Recipl[…] inculpatul Al României P[…] Philippe încheiase deja şi Înţelegerea din 13.04.2011 cu Recipl[…] SRL, fiind convins să facă acest lucru fără vreo contribuţie din partea inculpatului Mateescu Claudiu. În plus, nu era necesară vreo acţiune de trafic de influenţă pentru menţinerea contractului, deoarece inculpatul Al României P[…] nu-l putea rezilia decât cu acordul Recipl[…] SRL ori prin intervenția unei instanțe judecătorești, procedură pentru care valoarea taxei de timbru era foarte mare, iar Al României P[…] nu dispunea de resursele financiare pentru a o achita. Acest aspect rezultă din mai multe probe, printre care pot fi menţionate declaraţiile martorilor M[…] […] din 16.03.2018 şi […] Şovărel, din 30.03.2018.

Martorul M[…] […], audiat de instanță la data de 16 martie 2018, arată că „…rezilierea contractului nu se putea realiza decât dacă accepta Recipl[…], pe de o parte, dacă acționai in instanță, taxa de timbru era uriașă, pe de altă parte, că juriști foarte buni făcuse foarte bun acest contract. Așa că poziția noastră a fost de încetare a efectelor contractului, adică de a nu-l respecta pur și simplu. Dar nici o încetare din punct de vedere juridic nu puteai face, situându-te propriu-zis pe excepția de neexecutare a contractului.”

Martorul […] Șovărel, fiind audiat ca martor la data de 30 martie 2018, arată că: „am formulat o notificare in iunie 2012 prin care am invocat aceste excepții de neexecutare, constând in principal necomunicarea stadiului exact al acțiunilor diverse întreprinse de Recipl[…] cu avocați de care era reprezentată sau asistată, și din cate imi amintesc, din neclarificarea unor desocotiri financiare legate de unele dintre imobile pentru care măsurile de restituire fuseseră deja finalizate. Am primit un răspuns de la Recipl[…] in care se infirmau susținerile noastre, motiv pentru care in luna iulie 2012, am formulat un răspuns in care am indicat expres care ar fi inscrisurile despre care am apreciat că sunt absolut necesare pentru informarea clientului meu in baza convenției autentificate la care m-am referit: inscrisuri care vizau stadiul demersurilor judiciare. […] Nu s-au finalizat nici cum aceste demersuri, in sensul că s-a ajuns la o recalculație a taxelor de timbru, care in raport de evaluarea convenției aveau o valoare exorbitantă motiv pentru care demersul in justiție nu a putut fi continuat la acel moment.”

Faptul că la acel moment existau neînţelegeri între părţile semnatare ale contractului de cesiune rezultă şi din declaraţia martorei Ciocoiu […] Carmen, care arată în declaraţia din 28.04.2018 că „In prima intalnire la care am participat alături de domnul avocat Sovarel si printul P[…], era o situația conflictuală intre părți, ce se dorea la acel moment, exista o listă a tuturor bunurilor la care printul P[…] ar fi fost indreptățit și negocierea ce ar fi trebuie să se desfășoare era legată de separarea bunurilor intre părti in așa fel incât să se desființeze contractul respectiv amiabil.”

În contextul acestor neînţelegeri dintre părţile semnatare ale contractului de cesiune a drepturilor succesorale, nu s-ar putea reţine săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă în cazul în care inculpatului Al României P[…] Philippe doar i se dădeau asigurări că îşi va primi partea sa din bunurile retrocedate.

Pentru a se putea reţine infracţiunea de trafic de influenţă ar fi trebuit ca inculpatului Al României P[…] Philippe să i se fi cerut bunuri aflate în proprietatea sa, în schimbul influenţării funcţionarilor publici. Or, în speţă, inculpatul Al României P[…] Philippe transmisese deja către SC Recipl[…] SRL proprietatea asupra bunurilor retrocedate şi solicita de la această societate remiterea contravalorii cotei care îi revenea din aceste bunuri potrivit contractului încheiat anterior de părţi. Inculpatul Al României P[…] Philippe invoca un drept de creanţă pe care îl avea asupra societăţii Recipl[…] SRL, iar nu un drept real asupra acestor bunuri, care fuseseră deja transmise în proprietatea societăţii.

În discuţiile dintre părţi, de la acest moment, s-a invocat şi posibilitatea separării acestora, caz în care ar fi trebuit făcută o evaluare a bunurilor transmise de inculpatul Al României P[…] PHilippe către SC Recipl[…] SRL, fiind astfel utilă specializarea în domeniul imobiliar a inculpatului Mateescu LC. Acest aspect poate fi dedus şi din declaraţia din cursul urmăririi penale dată la data de 11.01.2016 de inculpatul Al României P[…] Philippe, care arată că „La întrebarea care mi-a fost adresată în mod direct arăt că în cadrul acestor discuții Marcovici nu mi-a spus să rămân în contractul cu Recipl[…] pentru că ei sunt puternici și pot obține bunurile revendicate, discuția nefiind purtată în acest sens pentru că obținuseră deja bunurile dorite. Ceea ce mi-a spus Marcovici a fost în sensul ca eu să renunț la partea mea din Băneasa și Snagov și în schimb să mi se lase alte bunuri de care ei nu erau interesați. Precizez că Ia aceste discuții Marcovici a fost însoțit de Lucian. Precizez că Lucian a venit la mine acasă de cele mai multe ori împreună cu Marcovici și uneori împreună cu Tal S[…], dar au fost și cazuri în care a venit singur, dar în aceste cazuri nu a discutat chestiuni importante. Sincer nu îmi amintesc decât că a spus că voi primi în final bani.” Din această afirmaţie nu se poate deduce existenţa vreunui trafic de influenţă, la care să fi participat şi inculpatul Mateescu LC, ci doar existenţa unor discuţii purtate de părţi în cadrul neînţelegerilor legate de executarea contractului de cesiune a drepturilor succesorale.

La fel, din declaraţia de suspect dată de A României Lia în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 5, filele 179-195 din dosarul de urmărire penală) rezultă că inculpatul Mateescu LC a desfăşurat activităţi în sensul evaluării posibilităţii separării părţilor din contract: „Despre Mateescu pot să spun că a fost intermediarul lui Tal S[…] şi a făcut doar ce i-a spus acesta. Mateescu a spus că […] a fost dat afară pentru că dorea să facă un nou contract. Am făcut cu Mateescu o analiză a situaţiei demersurilor şi a bunurilor pe care le-am revendicat. Mateescu ne-a spus în numele lui Tal că pentru a strica contractul cu Recipl[…] trebuie să dăm 100 milI[…]e euro şi bunurile ne revin nouă.”

Acelaşi lucru, respectiv implicarea inculpatului Mateescu LC în discuţiile legate de separarea şi compensarea drepturilor reciproce ale părţilor, rezultă şi din înregistrarea convorbirii telefonice dintre MARCOVICI M[…] […] și L[…] MATEESCU, din data de 05 martie 2012, ora 11.51 (aflată în vol. 8, filele 220-222 din dosarul de urmărire penală):

„L[…] MATEESCU: Da? Și propunerea, ca să scăpăm, să nu mai ne trecem dintr-o mână într-alta, și să nu știu ce, să facem o compensație cu un act adițional pe ce aveam să le dăm, adică nu mai dăm cei 20% din Băneasa, să dăm mai puțin din Băneasa, să dăm monta cu totul, știi? Acum asta a fost propunerea mea. Noi economisim o pălărie de bani, cel puțin 100… de kile, acum…

MARCOVICI M[…] […]: Și ei la fel că și ei au de plătit, dacă e…

L[…] MATEESCU: Și ei la fel, și au TVA și nu știu ce și aia. Și acum, Serghei a zis: Domnule, eu sunt de acord, Bogdan a zis că sunt de acord, Tal a zis ca e de acord. Să mă întâlnesc și eu cu ei și să intru la baionetă, să vedem exact în ce procente. Eu vreau să îi aduc într-un procent de 2 la 1…

MARCOVICI M[…] […]: Aha…

L[…] MATEESCU: Adică, chiar dacă terenul e verde la montă, o să zic, Mă, ok, cât face? 5 lei, 500, da? Acolo cât e? 200. Hai, mă, să o închidem pe 2 la 1…”

Or, faptul că părţile discutau despre desfiinţarea contractului şi împărţirea bunurilor ce ar fi revenit fiecăreia, denotă că la acest moment nu s-a mai pus problema traficului de influenţă şi a cumpărării influenţei de către inculpatul Al României P[…] Philippe, având în vedere escaladarea neînţelegerilor dintre acesta şi reprezentanţii societăţii Recipl[…] SRL.

Din email-ul de la fila 278, din vol. XLVI al dosarului de urmărire penală nu rezultă că inculpatul Mateescu LC ar fi avut cunoştinţă despre săvârşirea vreunei nelegalităţi în legătură cu retrocedarea bunurilor inculpatului Al României P[…] Philippe. Astfel, în urma unui reportaj de la ProTv, inculpatul MATEESCU […] afirmă că: „Dpmdv nu e chiar o „catastrofa” cum zice ea, dar nici ceva de neluat in seama. Cred ca pot fi si ceva urmari…. fie eventual si prin deposedare. Habar nu am. Le dau si avocatilor pentru o opinie.” Conţinutul emailului relevă faptul că inculpatul nu avea cunoştinţă de astfel de fapte ilegale, din moment ce acesta face afirmaţia „Habar nu am.” cu referire la aceste aspecte.

Faptul că pentru activitatea desfăşurată inculpatul MATEESCU […] a primit o sumă lunară de 10.000 de euro, bani pe care parchetul îi consideră nejustificaţi de activităţi de consultanţă imobiliară, nu poate constitui un argument în favoarea săvârşirii de către inculpat a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă. Plata acestui onorariu este justificată de specializarea inculpatului Mateescu LC în domeniul imobiliar şi de atribuţiile pe care acesta le avea în cadrul societăţii Recipl[…] SRL.

De asemenea, din declaraţia de suspect dată de Truică R[…] în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 3, la filele 94-99), nu rezultă că inculpatul MATEESCU […] ar fi avut cunoştinţă despre săvârşirea anterioară a infracţiunii de trafic de influenţă: „Pe domnul Mateescu l-am cunoscut la aproximativ un an de la momentul la care am cesionat părţile mele din Recipl[…]. M-am întâlnit cu acesta la cererea lui Tal pentru a-i da anumite sfaturi, detalii despre afacerea cu retrocedarea şi am înţeles că el este cel care se ocupa de această afacere. I-am explicat puţin acestuia din personalitatea Alteţei Sale.” Această declaraţie confirmă faptul că inculpatul Mateescu LC nu putea comite acte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, deoarece faptele sale au fost comise ulterior săvârşirii acestei infracţiuni de către inculpatul Truică R[…].

Nici convorbirile telefonice purtate de inculpaţi şi interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională nu relevă aspecte referitoare la contribuţia inculpatului MATEESCU […] la săvârşirea vreunei infracţiuni de trafic de influenţă.

Astfel, convorbirea telefonică purtată în ziua de 09-05-2012, ora 12:24:51, de Marcovici M[…] […], cu L[…] MATEESCU, (din vol. 8, filele 289-290 din dosarul de urmărire penală) relevă discuţii legate de administrarea de zi cu zi a societăţii Recipl[…] S.R.L.

MARCOVICI M[…] […]:Vroiam să te rog… am vorbit cu TAL azi dimineață, deci ca să zic așa, s-o iau de la lucrurile simple la alea mai complicate, vrea să… ca să deci spre informația tuturor, ca să zic așa, vrea să trec… să-i trec șoferul și mașina pe Recipl[…]. Mă rog, asta e o chestie administrativă, dar te-am anunțat și pe tine.

L[…] MATEESCU: Nu văd niciun fel de problemă, mi se pare decent.

MARCOVICI M[…] […]:Da, ți-am zis. Adică decât s-o țin la DAN… să țin la DAN, să plătească DAN… e un c… așa…

L[…] MATEESCU: Nu, domnule, mi se pare absolut normal. Despre ce vorbim!

Convorbirea din data de 25-06-2013 ora 10:41, purtată de Andronic C[…] Dan cu MATEESCU […], (aflată în vol. 8, filele 397-401 din dosarul de urmărire penală), relevă nemulţumirile inculpatului Tal Silberstain cu privire la o lipsă de comunicare din partea inculpatului MATEESCU […].

AN[…] C[…] DAN: Uite, m-am despărţit acuma de Tal.

MATEESCU[…]: Da?

A[…] C[…]: Şi e foarte supărat pe povestea asta, că nu l-ai anunţat şi că nu i-ai lăsat timp să caute pe cineva să-l înlocuiască.

MATEESCU[…]: Hai mă, vorbeşti serios… o să mă văd eu acuma la ora 13.00 cu el.

AN[…] C[…] DAN: Şi are dreptate. Nu, dar Lucian…

MATEESCU[…]: Păi, are dreptate, dar am vorbit…

AN[…] C[…] DAN: Mai ales că mi-a zis că i-am promis că-l anunţi înainte de a lua orice decizie, că vorbeşti cu el.

MATEESCU[…]: Îhâm! O să vorbesc cu el la ora 13:00.

AN[…] C[…] DAN: Zice: deci, acum am aflat de la M[…], care aflase din ziare. A zis că nu vrea să mai vorbească cu tine.

MATEESCU[…]: Ăăă, mă… nu, nu aşa. Trebuie să-l sun eu să vorbesc cu el.

AN[…] C[…] DAN: Da, Lucian, dar are dreptate. Şi m-am certat şi eu cu el pe tema asta, că mi-a zis bă, tu mi l-ai recomandat. (…)

AN[…] C[…] DAN: Nu ştiu acum… şi ai vreo idee pe cine, pe cine putem pune să înlocuiască toată… să te înlocuiască?

MATEESCU[…]: Nu ştiu, dar ar fi bine… dar aş putea să vorbesc cu el. Eu la ora 13:00 am întâlnire. Cred că aşa ar fi…

AN[…] C[…] DAN: Du-te la 13:00 şi vorbeşte, du-te la 13:00 şi vorbeşte cu el, eu i-am zis că…

MATEESCU[…]: Păi, am întâlnire la ora 13:00.

AN[…] C[…] DAN: În condiţiile astea, eu sunt dispus să preiau tot ce făceai tu, la un moment dat.

Acelaşi lucrui rezultă şi din convorbirea telefonică din data de 25-06-2013, ora 13:23:18, purtată de Andronic C[…] Dan cu Mateescu Luc[…](aflată în vol. 8, filele 408-410 din dosarul de urmărire penală). În această convorbire inculpatul MATEESCU […] arată că a contribuit la o împăcare cu inculpatul Al României P[…] Philippe, fără să rezulte de undeva că acest lucru s-ar fi făcut prin trafic de influenţă.

ML: Dacă te vezi cu omul acesta (Tal S[…] n.n.), te rog spune-i că eu chiar cred că pentru tot ceea ce am făcut eu în ultimul an şi jumătate merită 10 minute şi pe urmă trage el concluziile. Să m-asculte şi pe mine, zece minute!

A C[…] DAN: Da, şi-o să mă-ntrebe ce să stea să te asculte la ce? O să-i zic.

ML: Păi, să mă asculte…

A C[…] DAN: Era foarte supărat! Tu nu înţelegi că eu m-am certat cu el de dimineaţă?

ML: Ce am făcut eu săptămâna trecută, săptămâna trecută, când e un mail de la Cristina care spune cu cuvinte: erou. Ea nu credea că e posibil ce s-a întâmplat săptămâna trecută şi ce s-a semnat şi ce s-a făcut şi ce acorduri s-au întâmplat.

A C[…] DAN: Mda.

ML: Şi ce hârtii s-au scos de la prinţ. Da?

A C[…] DAN: Vorbesc cu el.

ML: Toate, toate săptămâna trecută!

A C[…] DAN: Da.

ML: Meeting-uri după meeting-uri. Deci, el să nu creadă… eu am un nivel de responsabilitate Dane, suficient… poate nu e obişnuit, dar asta nu înseamnă nimic, că aşa… i-am spus cu cuvânt, M[…] era de faţă, jur, întreabă-l!

A C[…] DAN: Da.

ML: I-am spus: Tal, chiar dacă formalizez, minim două-trei luni de zile, n-ai să simţi nimic în toată treaba asta până hotărâm împreună ceva. Nu te las! Ai cuvântul meu! Asta a fost discuţia, M[…] era de faţă.

A C[…] DAN: Bine, lasă-mă să vorbesc, lasă-mă să vorbesc cu el! Că era foarte… m-am certat cu el de dimineaţă.

ML: Da, dar n-are sens. Deci încă o dată, eu oricum îi fac un mail, dar…

A C[…] DAN: N-are sens! N-are…

ML: … zece minute ar merita pentru bunul mers al lucrurilor. Eu nu… nu am nici un fel de problemă, el să hotărască ce doreşte.

A C[…] DAN: Îhâm!

ML: Dar e păcat! E păcat!

A C[…] DAN: Ok.

ML: Eu am pus suflet în treaba asta şi s-au obţinut rezultate.

A C[…] DAN: Îhâm! Ok.

ML: Acum un an de zile, prinţul nu dădea… ne fugărea să-i dăm banii. Nu i-am mai dat nici banii.

A C[…] DAN: A!

ML: Nu i-am dat nici banii, nici n-a mai cerut niciodată şi a semnat toate, pentru Ersig, pentru alea, că ni le dă… ne-a…

A C[…] DAN: Da.

ML: Toate astea s-au obţinut de mine!

Acelaşi lucru rezultă şi din convorbire telefonică din data de 25-06-2013, ora 11:25:05, purtată de numitul Marcovici M[…] […] cu L[…] Mateescu (din vol. 8, filele 405-407 din dosarul de urmărire penală):

LUCIAN M[…]: O să-i scriu un mail numai cu ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni. (lui Tal S[…] n.n.)

MARCOVICI M[…] […]: Da.

LUCIAN M[…]: Că a semnat, nu ştiu dacă erai, a semnat opt sute de pagini care vreodată…

MARCOVICI M[…] […]: Ştiu.

LUCIAN M[…]: Deci, acum un an, acum un an nici nu se punea problema să semneze ceva, nu că ia şi banii.

MARCOVICI M[…] […]: Da mă, …( n.n. neinteligibil )

LUCIAN M[…]: Nu i-a mai dat banii, le-a semnat pe toate, ne mănâncă din palmă, ne dă Ersig-ul, ne dă şi cota de la…

MARCOVICI M[…] […]: Da…

În concluzie, fiind vorba de acte licite desfăşurate de inculpatul Mateescu LC în cadrul SC Recipl[…] SRL, fără să rezulte de undeva că acest inculpat ar fi avut cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă şi că ar fi intenţionat înlesnirea săvârşirii acesteia, instanţa de fond a constatat că faptele acestuia nu sunt prevăzute de legea penală, urmând a dispune achitarea inculpatului pentru complicitatea la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal. Temeiul achitării îl reprezintă dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală, având în vedere că inculpatul Mateescu L[…] C[…] a desfăşurat unele activităţi în cadrul Recipl[…] SRL, ocazie cu care a interacţionat cu inculpatul Al României P[…] Philippe, însă faptele comise de inculpat au fost conforme cu legea.

g. Referitor la infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă reţinută de parchet în sarcina inculpatului Andronic Dan C[…]

Inculpatul ANDRONIC DAN C[…] este acuzat de parchet că, începând cu anul 2007, în vederea atingerii scopului grupului infracţional, respectiv dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăţilor (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracţiuni de corupţie/asimilate acestora, a susţinut în mod continuat activitatea de traficare a influenţei realizată de ceilalți membrii faţă de cumpărătorul de influenţă AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, întărind cu ocazia întâlnirilor, negocierilor la care a participat încrederea acestuia din urmă asupra demersului infracţional, confirmând susţinerile membrilor grupului la adresa sa, respectiv că are influenţă în media şi mediul politic (ca jurnalist şi consultant responsabil de campania electorală a primului ministru) şi convingându-l că reuşita demersului se va datora şi presiunii media exercitată prin intermediul publicaţiilor coordonate, dar şi prin influenţa reală a grupului la nivel politic la cel mai înalt nivel în stat, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii nu confirmă săvârşirea de către inculpatul Andronic Dan C[…] a acestei infracţiuni.

Pentru a se putea reţine în sarcina inculpatului Andronic Dan C[…] complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă ar trebui să se dovedească, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul ar fi ajutat sau ar fi înlesnit în orice mod comiterea acestei infracţiuni şi că a avut şi intenţia să facă acest lucru.

Aşa cum s-a arătat anterior, singurul inculpat în sarcina căruia se reţine în cauză săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă este inculpatul Truică R[…]. Nu există nicio probă că inculpatul Andronic Dan C[…] s-ar fi întâlnit separat cu inculpatul Truică R[…] ori cu inculpatul Al României P[…] Philippe, pentru a se putea susţine că el ar fi putut comite cu aceste ocazii vreun act de înlesnire a infracţiunii de trafic de influenţă. Dimpotrivă, probele de la dosar confirmă faptul că inculpatul Andronic Dan C[…] a participat la două sau trei întâlniri cu mai multe persoane, la sediul societăţii de avocatură Ţucă, Z[…] şi asociaţii, în care s-au discutat aspecte legate de derularea contractului de cesiune încheiat în anul 2006 între Recipl[…] SRL şi Al României P[…] Philippe. Toate persoanele care au participat la aceste întâlniri au declarat că nu s-a discutat în cadrul lor vreun aspect legat de traficul de influenţă.

Din probe rezultă că întâlnirile la care au fost prezenţi inculpaţii Andronic Dan C[…] şi Al României P[…] Philippe au avut loc după ce inculpatul Truică R[…] s-a retras din societatea Recipl[…], în anul 2010, iar conducerea efectivă a societăţii a fost preluată de inculpatul Tal S[…]. Această succesiune a evenimentelor este explicată şi prin faptul că martorii audiaţi arată că inculpatul Andronic Dan C[…] l-a însoţit pe Tal S[…] la aceste întâlniri, având în vedere relaţia de prietenie dintre aceştia. Or, întrucât după ieşirea inculpatului Truică R[…] din societatea Recipl[…] şi preluarea conducerii acestei societăţi de către Tal S[…] se săvârşise deja infracţiunea de trafic de influenţă reţinută în cauză, nu mai era posibilă săvârşirea vreunui act de complicitate la această infracţiune din partea inculpatului Andronic Dan C[…].

Inculpatul Andronic Dan C[…] îşi justifică prezenţa la aceste întâlniri exclusiv prin relaţia de prietenie a sa cu inculpatul Tal S[…], fără să obţină vreun avantaj patrimonial din acest proiect, arătând în declaraţia dată în faţa instanţei la 14.12.2018 că: “Cred că este important de precizat faptul că Tal venea cam o dată pe lună în România atunci când avea de lucru, el călătorind foarte mult și încearcă să își concentreze întâlnirile din zonă în cât mai puține zile în așa fel încât atunci când venea în România să vină cu avionul de dimineață și să plece cu cel de seară. Rareori venea direct de la Tel Aviv, de obicei venea de la Viena, iar în majoritatea cazurilor tocmai pentru că voiam să petrecem cât mai mult timp împreună și să stăm de vorbă mergeam și îl luam de la aeroport sau îl duceam de la hotel la aeroport.

Martorul Ţucă Florentin, fiind audiat de instanţă la data de 08.09.2017, arată că l-a perceput pe inculpatul Andronic Dan C[…] ca pe un „consultant” al proiectului „Recipl[…]”, arătând că „Întrebare avocat Dan Andronic – Această afirmaţie „Dan Andronic era consultant al Recipl[…]” o faceti pornind de la constatări personale, de la reprezentanţii Recipl[…] sau este o speculaţie. -Răspuns: Este o informaţie pe care o plasez între zona „mi s-a zis” şi „speculaţie”. -Întrebare procuror  – Raspunsurile dvs sunt speculaţii? -Răspuns: Imi place să cred că răspunsurile mele sunt intemeiate pe faptele pe care le cunosc şi că nu sunt deloc speculative. Am amplasat informatia pe care o am despre statutul lui Dan Andronic aproape de zona speculaţiei pentru că, aşa cum am răspuns la intrebarea directă iniţială despre respectivul statut nu ştiu exact. Nu am văzut nici un contract, nu am avut nicio discuţie cu Dan Andronic în care Dan Andronic să se fi legitimat reprezentant sau consultant al Recipl[…], dar am prezumat că prezenţa lui ar putea fi justificată de statutul de consultant.

Acelaşi aspect este susţinut şi de martorul Bejenaru […] în declaraţia dată în cursul urmăririi penale în data de 26.02.2016 (aflată în vol. 6, filele 137-162 din dosarul de urmărire penală), în care că „Din câte îmi amintesc, Tal S[…] mi l-a prezentat pe Dan Andronic, cred că în 2011, ca fiind consultant al proiectului Recipl[…]. Acesta a fost la întâlniri cu avocaţii, în care se prezenta situaţia dosarelor cu retrocedările, dar nu îmi amintesc ce poziţie avea”. În declaraţia dată în faţa instanţei la data de 09.12.2015 martorul Bejenaru […] arată că „Domnul Andronic a participat în anul 2007, cred, sau 2008, nu-mi amintesc exact, la o întâlnire legată de un articol de presă negativ la adresa prințului P[…]. S-a discutat de un eventual drept la replică.”

Având în vedere că inculpatul Andronic Dan C[…] îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei, consultarea pe care acesta ar fi putut să o ofere proiectului „Recipl[…]” nu putea fi decât în zona de relaţii cu publicul. Acest aspect este menţionat şi de inculpatul Tal S[…], care arată în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 06.11.2017 că „Este posibil să îi fi cerut sfaturi, probabil că l-am întrebat cum consideră el situația și ce ar trebui să fac și este posibil să îl fi întrebat de două sau de trei ori în legătură cu probleme de relații cu publicul pe care le-am avut.”

Nu este nimic nelegal în desfăşurarea unei activităţi de promovare în presă a unui proiect de afaceri sau a unei persoane ori în activitatea de combatere a unor articole negative, iar activitatea desfăşurată în acest sens de inculpatul Andronic Dan C[…] în legătură cu proiectul „Recipl[…]” nu poate fi considerată una ilicită. Doar dacă inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi avut cunoştinţă despre săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă de inculpatul Truică R[…] şi ar fi desfăşurat acte de promovare a proiectului în presă, ca să-l ajute astfel pe acesta din urmă să comită mai uşor infracţiunea, s-ar fi putut reţine complicitatea la trafic de influenţă. Nu există, însă, în cauză nicio probă din care să rezulte că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi avut cunoştinţă despre săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a unei infracţiuni de trafic de influenţă în legătură cu încheierea şi desfăşurarea contractului de cesiune de derpturi succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe.

Niciunul din martorii care au fost de faţă la întâlnirile la care a participat şi inculpatul Andronic Dan C[…] nu a susţinut că s-ar fi comis la aceste întâlniri fapte de trafic de influenţă.

Martorul Borbely Dan, avocat din cadrul societăţii Ţucă, Z[…] şi asociaţii, în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 16.02.2018, fiind întrebat: „A lăsat vreodată Andronic impresia că ar avea influență in mediul politic in cadrul întâlnirilor pe care ați spus că le-ați avut cu el?”, răspunde „NU îmi amintesc să fi lăsat această impresie.” În continuare, fiind întrebat „Ați auzit alte persoane să afirme despre el acest lucru?”, răspunde „Nu îmi amintesc să fi auzit alte persoane care să afirme despre el acest lucru.”

Martorul Aparaschivei Relu Cristian, apropiat pentru o perioadă de timp al inculpatul Truică R[…], arată în declaraţia din data de 23.06.2017 că a interacţionat foarte puţin cu inculpatul Andronic Dan C[…]. Fiind întrebat „A participat Andronic Dan la întâlnirile dintre inc. Truică și Benny Steinmetz sau Tal S[…]?”, martorul a răspuns: „Au existat întâlniri între cei menționați în întrebare, însă nu as putea să vă spun subiectul discuției, eu neluând parte la aceste întâlniri.” Fiind întrebat „La ce afacere ați făcut referire când ați spus „Truică mi-a spus că Dan Andronic este spionul evreilor adus în afacere pentru a supraveghea interesele acestora?”, martorul a răspuns „Era un proiect legat de industria farmaceutică.”

Singura afirmaţie care ar putea fi legată de acuzaţia de complicitate a inculpatului Andronic Dan C[…] la traficul de influenţă comis de Truică R[…] este făcută în declaraţia de suspect dată de A României Lia în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 4, filele 179-195 din doarul de urmărire penală), în care aceasta arată următoarele:

 „Prima dată R[…] Truică ne-a invitat la el acasă în Snagov, pentru a discuta despre proprietățile noastre și despre exequatur.

R[…] Truică ne-a spus că am pierdut timpul cu avocați individuali și că avem nevoie de o firmă mare de avocatură, pe care s-a angajat să o plătească el.

De asemenea, R[…] Truică ne-a spus că are relații în toată țara, că are afaceri cu primarul din Snagov, Mușat, că are o relație foarte bună cu primarul Sectorului I, Gherman, că poate debloca aceste autorități care ne-au împiedicat până acum să obținem restituirea bunurilor.

La acel moment, R[…] Truică nu a pomenit despre Tal S[…] sau B[…] Steinmetz.

Din câte știu, R[…] Truică i-a dat Nelei P[…] o sumă de bani pentru ieșirea ei din contractul cu noi.

R[…] Truică ne-a promis că ne va da o parte în avans din bunurile revendicate, ceea ce s-a și întâmplat. Cred că ne-a dat în jur de 5 milI[…]e de euro. Primul milion de euro din acești bani i-am primit după aproximativ 2 săptămâni din momentul încheierii contractului cu Recipl[…].

Contractul s-a încheiat la cabinetul de avocatură Țuca. Din câte rețin, potrivit înțelegerii inițiale, tot ce se recupera trebuia împărțit în jumătate (50% noi și 50 % Recipl[…]) însă la momentul încheierii contractului am aflat că R[…] Truică vrea 80 % din domeniul Băneasa.

Deși noi nu eram de acord cu acest procentaj, R[…] Truică ne-a spus că doar în aceste condiții putem încheia contractul. Acesta a mai adăugat că fără el și prietenii lui (Tăriceanu, Marcovici, Tal S[…]) nu vom câștiga vreun bun. De asemenea, a mai amintit că vom pierde și procesul de exequatur, având în vedere că soția lui Țuca este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În plus, Truică a menționat că are o relație foarte bună cu oameni din presă, menționând numele lui Dan Andronic și Roșca Stănescu.”

Or, aşa cum se poate constata, în acest caz este vorba de o afirmaţie făcută de inculpatul Truică R[…] în lipsa inculpatului Andronic Dan C[…], care nu-i poate fi imputată în vreun fel acestuia din urmă. Din declaraţiile date de suspecta A României Lia nu rezultă că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi avut cunoştinţă de această afirmaţie şi ar fi comis activităţi prin care să înlesnească în vreun fel acest trafic de influenţă comis de inculpatul Truică R[…].

Faptul că inculpatul Andronic Dan C[…] este asociat cu inculpatul Tal S[…] în alte firme de consultanţă şi că a primit bani în urma acestei activităţi nu poate fi un argument în favoarea reţinerii în sarcina sa a complicităţii la trafic de influenţă.

Astfel, parchetul arată în actul de sesizare că Andonic Dan este asociat împreună cu inculpatul Tal S[…] într-o societate offshore înregistrată în Insulele Virgine Britanice, STRATEGI[…] INC (potrivit înscrisurilor din vol. XL, filele 235-236 şi fila 271 din dosarul de urmărire penală), firmă care apare că ar fi prestat servicii de consultanţă către RECIPL[…] LTD, de 220.000 de euro, şi că menţiunea este făcută într-o informare întocmită de firma de avocaţi Ţuca Zbîrcea şi Asociaţii în iulie 2014, fiind găsită la percheziţia informatică a sistemelor informatice ridicate de la inculpata RECIPL[…] SRL (vol. LI, fila 21 din dosarul de urmărire penală). Acest aspect nu poate fi considerat ca fiind unul ilicit, nerezultând din nicio probă că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi cunoscut despre săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă şi ar fi urmărit, prin activităţile de consultanţă oferite, să ajute la săvârşirea acestei infracţiuni. Publicitatea şi promovarea în mass-media este o activitate normală în afaceri, fără ca acest lucru să constituie o faptă ilicită.

Se mai precizează în rechizitoriu că din actele găsite la percheziţia domiciliară efectuată la inculpatul A[…] Dan rezultă că aceeaşi societate i-a acordat repetat împrumuturi acestuia, de ordinul sutelor de mii de euro, pe parcursul mai multor ani, fără a fi identificată şi o dovadă a restituirii acestor bani „împrumutaţi” (înscrisuri aflate în vol. XL, filele 295-308 din dosarul de urmărire penală). Nici această activitate de împrumut nu poate fi considerată una ilicită şi nici nu poate fi legată în vreun fel de o acţiune de trafic de influenţă, astfel încât să se poată reţine în sarcina inculpatului Androic Dan C[…] o complicitate la această infracţiune. Nu s-a făcut dovada că banii respectivi ar fi provenit din săvârşirea unei infracţiuni şi nici că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi avut cunoştinţă de acest lucru.

Parchetul mai susţine în actul de sesizare că au fost identificate mai multe contracte încheiate de firma D.A. COMMUNICATION, deţinută de inculpatul Andronic Dan C[…], cu STG VEN[…] LTD, societate deţinută de inculpaţii TAL S[…] şi S[…] SHEVEZ, asociată în RECIPL[…] LTD, contracte prin care aceasta prestează servicii de consultanţă pentru firma inculpatului Andronic, pentru 25.000 de euro/lună, deşi acesta se ocupă cu activitate de consultanţă (înscrisurile din vol. XL, filele 318-335 din dosarul de urmărire penală). Această menţionare a unor contracte comerciale încheiate între firmele respective nu poate constitui un argument în sensul săvârşirii unei infracţiuni, deoarece ele nu pot fi legate neapărat de proiectul „Recipl[…]”. Motivul plăţilor poate fi legat de alte activităţi ale inculpaţilor, care nu au legătură cu proiectul Recipl[…]. Faptul că inculpaţii Tal S[…] şi Andronic Dan C[…] desfăşoară activităţi de consultanţă şi deţin firme cu acest obiect ori faptul că între aceste firme se derulează transferuri de bani nu constituie acte ilicite, având în vedere că acestea sunt acte normale în activitatea unor societăţi cu acest obiect.

Nu rezultă din probele de la dosar nici faptul că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi desfăşurat în ziarele pe care le deţine o campanie susţinută de promovare a inculpatei SC Recipl[…] SRL ori a inculpatului Al României P[…] Philippe. Dimpotrivă, inculpatul Al României P[…] Philippe s-a plâns că nu a avut o colaborare cu acesta.

Din probe rezultă că inculpatul Andronic Dan C[…] era consultat de regulă în cazul în care în presă apăreau articole negative la adresa societăţii Recipl[…] SRL ori la adresa inculpatului Al României P[…] Philippe, cerându-i-se părerea cu privire la eventualul drept la replică. Această activitate se încadrează în limitele libertăţii de exprimare într-o societate democratică, fără să aibă vreo conotaţie ilicită.

În declaraţia de inculpat dată de Andronic Dan C[…] în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 3, filele 184-190 din dosarul de urmărire penală), acesta arată că „Tal mi-a cerut să mă întâlnesc cu aceştia pentru a discuta despre modalitatea în care pot să-şi promoveze imaginea. La acel moment era cunoscut că derulează afaceri împreună, însă i-am spus că nu vreau să mă bag în acest proiect. Nu ştiu dacă îl ajuta pe Tal în afacerea cu prinţul dar îl ajuta pe acesta din urmă. Întâlnirea a avut loc acasă la prinţi, dar nu mi-au cerut ceva, a fost doar o discuţie. N-am scris vreun articol despre Al României P[…] , însă în Capital a apărut în anul 2013 un articol despre vizita acestuia în China. Acel interviu a fost publicat la cererea lui Tal, dar nu pot spune sigur.” Aceste fapte nu pot fi considerate acte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, deoarece în sarcina inculpatului Tal S[…] nu s-a reţinut această infracţiune şi nu există probe din care să rezulte că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi ştiut despre infracţiunea de trafic de influenţă comisă anterior de inculpatul Truică R[…].

Nici inculpatul Al României P[…] Philippe ori soţia acestuia, suspecta A României Lia, nu susţin că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi comis vreun act de trafic de influenţă ori de complicitate la această infracţiune.

Astfel, în cuprinsul declarației de suspect din 08.01.2016, Lia A României a arătat cu privire la inculpatul Andronic Dan C[…] că “Nu îmi amintesc când l-am cunoscut, dar nu de la început. A fost angajat de Tal S[…] ca expert în presă, relații publice. A fost angajat pentru a ne ține fericiți, ocupați, cu interviuri la ziarul lui. Precizez că soțul meu a dat mai multe interviuri, dar apoi nu au fost publicate. Am discutat despre aceasta cu Roșu […] și acesta a spus că Andronic consideră că nu suntem populari. Am discutat cu acesta, i-am arătat că imaginea noastră este bună, reflectată în mai multe reviste, i-am arătat articole în acest sens, dar Andronic a spus că nu poate face nimic pentru noi. Am avut apoi cu Andronic discuții contradictorii, dar nu ne-a amenințat vreodată că va reflecta negativ în presă imaginea noastră. Nu am discutat vreodată cu Andronic despre bunurile revendicate sau despre banii pe care trebuie să îi primim.

În același context, suspecta arată că ,,Nu am discutat vreodată cu Andronic despre bunurile revendicate sau despre banii pe care trebuie să îi primim. Nu îmi amintesc ca Andronic să fi fost prezent la discuții. Nu îmi amintesc să fi fost vreodată la noi acasă. Nu l-am respectat pentru că nu l-am considerat un profesionist, ne-a numit «dezastre».”

De asemenea, în declarația dată în cursul urmăririi penale, în data de 11.01.2016, inculpatul P[…] Philippe Al României arată că: ”În ceea ce îl privește pe Andronic, l-am văzut de câteva ori, este omul lui Tal S[…] și promovează în presă imaginea grupului acestuia. Precizez că încercau să mă convingă că fac multe pentru mine în presă, cu imaginea mea, dar nu s-a întâmplat asta. Nu îmi amintesc momentul la care a apărut în discuțiile mele cu Tal S[…] numele lui Andronic, dar s-a întâmplat atunci când am fost atacat la Antena 3. Nu îmi amintesc dacă Tal sau Andronic e cel care mi-a spus că mă poate ajuta, dar era cunoscut că Andronic era un om de presă. Cu Andronic m-am întâlnit o singură dată, la el la birou, fiind trimis de Tal S[…] pentru a discuta cu acesta dacă poate fi de ajutor. Am discutat cu aceea ocazie cu Andronic, mi-a spus că trebuie să avem replică la atacurile împotriva mea de la Antena 3, dar nu s-a concretizat nimic. Nu am avut colaborare până la urmă cu Andronic. Nu îmi amintesc să fi vorbit vreodată cu Andronic la telefon.” Nu rezultă din această declaraţie vreun element al infracţiunii de trafic de influenţă, care presupune pretinderea sau primirea de bunuri în schimbul influenţei. Încercarea de promovarea în presă a unei persoane nu constituie o faptă ilicită, în lipsa altor acţiuni care să îi confere vreo conotaţie penală. În plus, chiar inculpatul Al României P[…] Philippe arată în această declaraţie că nu s-a concretizat în vreun fel această încercare de promovare a sa în presă.

Aşa cum s-a arătat la analizarea faptelor imputate inculpatului Tal S[…], nu poate constitui un act de trafic de influenţă afirmaţia din declaraţia de inculpat dată în cursul urmăririi penale de Al României P[…] în data de 11.12.2015 (aflată în vol. 3, filele 250-259 din dosarul de urmărire penală), în care acesta arată că „După câteva luni sau un an l-am cunoscut şi pe Tal S[…]. Am aflat că în spatele lui Truică sunt Tal şi B[…] Steinmetz. L-am cunoscut pe Tal la sediul firmei de avocaţi, acesta spunându-mi că este consilier al lui Tăriceanu, că deţine clădirea în care funcţionează firma de avocatură Ţuca şi că el plăteşte avocaţii, care sunt ai lui. Mi-a spus că el poate să facă şi să obţine orice, că prin Dan Andronic controlează presă, mi-a arătat şi o listă de 80 de oameni din presă pe care îi poate controla. Mi-a spus că dacă sunt cu ei pot să câştig. La discuţie a fost Truică R[…] şi avocatul […] Roşu. Mai erau şi alte persoane, nu ştiu cine, dar Tal tot timpul este însoţit de două trei persoane.” În plus, este vorba de o afirmaţie făcută de altcineva, fără ca inculpatul A[…] Dan C[…] să fie de faţă, ceea ce nu-i poate atrage acestuia vreo vină.

Nici interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Andronic Dan C[…] nu relevă altceva decât o activitate a inculpatului Andronic Dan C[…] care se circumscrie unei consultanţe licite în domeniul relaţiilor publice.

În convorbirea din data de 10-10-2011, la ora 13:43:22, purtată de Andronic C[…] Dan cu A României Lia (din vol. 8, filele 113-115 din dosarul de urmărire penală), aceasta din urmă îşi exprimă nemulţumirea acesteia din urmă că nu a primit partea cuvenită inculpatului Al României P[…] Philippe din bunurile cedate către Recipl[…] S.R.L.

ANDRONIC C[…] DAN: Nu. Trebuie să mă văd cu TAL. Este miercuri.

Lia : Uite! Merge atât de încet! Atât de încet!

ANDRONIC C[…] DAN: Da, dar ştii nu poţi doar să-mi dai un telefon şi să primești ceva bani.

Lia : Nu, dar tu trebuie să ştii că atunci când îmi ceri tu să fac ceva, noi o rezolvăm. O rezolvăm pe bune.

ANDRONIC C[…] DAN: Nu e ca şi cum…Ţi-am spus nu pot să pun…

Lia : Ascultă! Tu eşti doar intermediarul. E un nonsens.

ANDRONIC C[…] DAN: Nu am autoritatea de a…Şi, apropo, nu am banii.

Convorbirea din data de 04.10.2011, ora 14:31:42, purtată de Andronic C[…] Dan cu Lia A României  (din vol. 8, filele 111-112 din dosarul de urmărire penală) relevă o activitate de consultanţă în domeniul relaţiilor publice oferită de inculpatul Andronic Dan C[…] numitei A României Lia:                            

Lia : Ok. Doar o chestiune rapidă. Trebuia să te întreb. Am văzut programul pe Realitatea ieri.

ANDRONIC C[…] DAN: Da, am auzit despre asta.

Lia : Aha! Ce voiam să te întreb este legat de una sau două din zonele de interes ….Documentele pe care le avem…Sugestia mea era ca, prin intermediul tău….Cred că ar fi foarte util să li-l dăm lor, ziarului tău. Ei, aş putea să încerc să i-l dau, ştii, Larei sau aş putea s-o rog pe Oana să-l dea…

ANDRONIC C[…] DAN: Nu cred că acum trebuie să continuăm cu conţinutul. Trebuie să lăsăm totul…Să retragem un pic….

(…)

ANDRONIC C[…] DAN: Atunci, las-o…Lasă-i să o difuzeze pe Realitatea fără să folosească din nou „Evenimentul zilei”!

Lia : Ok.

ANDRONIC C[…] DAN: Pentru că nu vreau să-l pun la colţ.

Lia : Ok, ok. Foarte bine. Voiam doar să-ţi cer permisiunea legat de asta. Ok?

ANDRONIC C[…] DAN: Dacă poţi s-o faci, fă-o! E şi mai bine, dar gândeşte-te doar că nu poţi face mişcarea fără să ai întreaga siguranţă, adică să nu ne iroseşti muniţia.

Acelaşi subiect este abordat şi în convorbirea purtată în 10.01.2012, la ora 19:14:04, de Tal S[…] cu Andronic C[…] Dan (din vol. 8, filele 186-187 din dosarul de urmărire penală)

ANDRONIC C[…] DAN: Tocmai m-a sunat prinţul.

TAL S[…]: Înţeleg.

ANDRONIC C[…] DAN: M-a întrebat dacă e posibil să public interviul. I-am spus că nu m-am hotărât, pentru că sunt foarte dezamăgit şi nu ştiu dacă mai vreau să fiu parte din proiect în continuare.

TAL S[…]: Ok.

ANDRONIC C[…] DAN: Dar TAL a spus… Va trebui să discuţi cu TAL, nu cu mine. Acum discuţi cu mine. De ce m-ai sunat?

În convorbirea telefonică din 16-12-2011, ora 19:14:38, purtată de ANDRONIC C[…] DAN cu TAL S[…] (din vol. 8, filele 171-184 din dosarul de urmărire penală) este vorba despre o consultanţă în ceea ce priveşte desfăşurarea în continuare a relaţiilor cu inculpatul Al României, pe fondul discuţiilor dintre acesta şi reprezentanţii Recipl[…] S.R.l.:

TAL S[…]: Alo!

ANDRONIC C[…] DAN: Da.

TAL S[…]: Am discutat cu tine…Nu mai trebuie…Despre … Stoica. Ce voiam să-ţi spun. S[…] va fi cel mai probabil în ţară luni.

ANDRONIC C[…]: Da. O să discut cu el.

TAL S[…]: Te vei vedea cu el pentru că trebuie să decidem strategia. […] va încerca să afle la primărie ce se întâmplă. […] va face o strategie…

ANDRONIC C[…]: Voi afla.

TAL S[…]: Da. Ok.

ANDRONIC C[…]: Imediat.

TAL S[…]: Al doilea lucru, Prinţul este deja foarte bine. Este foarte important…Pentru că […] a zis că, din câte ştie el, nu înţelege ce înseamnă 75%, 25% când vine vorba de activele statului. Nu există aşa ceva. Autorităţi precum primăria nu ştiu cum să acorde procente în cadrul activelor, aşa că le-o acordă unei singure autorităţi, iar autorităţile trebuie să le împartă între ele. Acum, dacă le dau celui care are 75%, ceea ce e foarte bine pentru noi…Dacă le dau celui cu 25%…

ANDRONIC C[…]: Ce? Ce? Mai zii o dată! Dacă….

TAL S[…]: Primăria…Toate chestiile de la primărie…..

ANDRONIC C[…]: Da.

TAL S[…]: Ei nu pot da un procent de 75% şi unul de 25%. Nu există aşa ceva.

ANDRONIC C[…]: Sigur.

 (…)

TAL S[…]: Este o situaţie absurdă, dar o vom rezolva într-un fel sau altul. Nu există opţiune. O vom rezolva. Dar…Deci, S[…] va veni, vei afla, te vei întâlni cu S[…]. Eu voi veni miercuri sau joi.

ANDRONIC C[…]: Le-ai spus despre ce am discutat?

TAL S[…]: Da. Crede-mă! Mă ocup de asta toată ziua, cu toată lumea. Am avut discuţii cu Gabi, cu […], cu Gabi, cu […], cu Bogdan Ştefănescu, cu toată lumea şi toţi spun că termenul limită….Că, doar după ce vede documentul şi tot ce vom semna azi, el va pune totul pe masă, va revizui totul şi, apoi, vom discuta care este strategia. În caz că tipul va continua să ne refuze. […] spune asta. Asta este măcar strategia legală, ceea ce putem face. El spune că problema cu poliţia este că Prinţul va fi în centrul buclucului deoarece, la sfârşitul zilei, indiferent care va fi povestea sa, a semnat şi va fi plus 50 pentru toţi tipii. Ştii?

ANDRONIC C[…]: Da. E adult.

TAL S[…]: E adult şi acum va trebui să explice de ce a semnat documentul fals. Oricum, vom discuta despre tot…Dar de ce sunt îngrijorat…Nu, îngrijorat, preocupat şi voiam  să-ţi spun este că Prinţul i-a spus din nou lui […] astăzi că, deşi sunt supărat şi etc., el a primit instrucţiuni clare de la ştim noi cine şi că trebuie să mă văd cu acest avocat chiar şi pentru 5 minute. Deci, avocatul îmi va explica totul şi este legat de chestiunea aceasta şi alte chestiuni şi este…Ştii? Mi se pare…Ştii? Ca o poveste fantastică, dar, aşa cum ai spus, noi nu putem şti.

ANDRONIC C[…]:Cu siguranţă. Aşteptăm. Dacă cineva vrea să facă ceva, trebuie să ne sune pentru că, la momentul respectiv, vom avea toate actele semnate şi nimeni nu ne poate forţa să facem ceva.

TAL S[…]: Corect.

ANDRONIC C[…]: Şi dacă au banii, nicio problemă.

În convorbirea din data de 14-10-2011, la ora 19:23:22, purtată între inculpaţii Andronic Dan şi Tal S[…] (din vol. 3, filele 116-118 din dosarul de urmărire penală) este vorba tot de activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice:

„TAL S[…]: Ascultă! Trebuie să-l ajuţi mai mult, DAN, cu prinţii….Faptul că ea te f…la cap nu prea ajută proiectul. Ştii? Nu prea e de ajutor să fii cu capul în nori. …..

TAL S[…]: Ok. Dar ziarul?

ANDRONIC C[…]: Da, ziarul o poate face, dar nu este suficient. Am făcut ceva. Reacţia nu a fost minunată, deci nu vreau să mai folosesc acelaşi canal.

TAL S[…]: Ziarul?

ANDRONIC C[…]: Da. O să fac ceva înainte de moment.”

Consultarea inculpatului Andronic Dan C[…] de către inculpatul Tal S[…], pe o problemă de relaţii publice, rezultă şi din convorbirea din data de 07.03.2012, ora 15:15:29, purtată de ANDRONIC C[…] DAN cu TAL S[…] (din vol. 8, filele 223-224 din dosarul de urmărire penală):

ANDRONIC C[…]: Da, TAL.

TAL S[…]: Bună!

ANDRONIC C[…]: Bună!

TAL S[…]: Ascultă! Prinţul…

ANDRONIC C[…]: Da.

TAL S[…]: a început un război cu noi.

ANDRONIC C[…]: Ce?

TAL S[…]: Prinţul a început un război cu noi.

ANDRONIC C[…]: Ah!

TAL S[…]: Ne-a trimis un document legalizat cu vreo, nu ştiu, 20 de articole, vrând să ştie tot ce are legătură cu contractul, totul privind cheltuielile, totul… Este scris de un avocat.

ANDRONIC C[…]: Ok!

TAL S[…]: Şi este foarte… încearcă să iasă din contractul cu noi, să demonstreze că am încălcat… să, să demonstreze că am încălcat contractul. Cred că simte acest lucru din cauza preţului.

ANDRONIC C[…]: Da.

TAL S[…]: Am de gând să-l atac foarte puternic pe cele 5 hectare, pe documentul falsificat acum.

ANDRONIC C[…]: Îhî!

TAL S[…]: Acum lucrăm la o scrisoare în care punem toate întrebările.

ANDRONIC C[…]: Îhî!

TAL S[…]: Dar întrebarea mea este: nu cred că este o idea rea să primim şi un telefon de la…

ANDRONIC C[…]: Nu vreau să o fac, nu vreau să-l implic.

TAL S[…]: Nu tu! Nu tu!

ANDRONIC C[…]: Nici pe el.

TAL S[…]: Găseşte un ziar!

ANDRONIC C[…]: Da.

TAL S[…]: OTV.

ANDRONIC C[…]: Da.

TAL S[…]: Care va avea o ştire scurtă de la […] şi sunăm să punem întrebările.

În convorbirea din data de 15.11.2011, ora 20:50:26, între Tal S[…] şi Andronic C[…] Dan (din vol. 8, filele 180-182 din dosarul de urmărire penală) cei doi interlocutori îşi exprimă surprinderea cu privire la nişte afirmaţii ale inculpatului Al României P[…] Philippe. Nu rezultă nici un aspect de natură penală din aceasta:

TAL S[…]: Nu, la 11:00 am cu prinţul şi prinţesa. Dacă vrei, poţi veni, apoi am cu […] şi GABI.

ANDRONIC C[…] DAN: Ok.

TAL S[…]: Dar la 10:30 am cu […] şi MARCOVICI M[…] […]. Vrei să vii înainte sau nu poţi?

ANDRONIC C[…] DAN: Nu, nu pot, am întâlniri.

TAL S[…]: Ok. Luăm prânzul împreună după asta şi sper să…

ANDRONIC C[…] DAN: Ai o întâlnire cu prinţul, după care cu […] şi cu?

TAL S[…]: […] şi GABI, pentru a discuta chestia asta.

ANDRONIC C[…] DAN: Despre ce?

TAL S[…]: Cum vom continua.

(…)

ANDRONIC C[…] DAN: Ok,dar ştii că la un moment dat… Am uitat să-ţi spun, LUCIAN mi-a spus că […] i-a spus o poveste despre cum, în faţa lui, R[…] TRUICĂ ţi-a cerut 500 de mii de euro. Ştii povestea?

TAL S[…]: Nu. Spune-mi mâine!

În convorbirea din data de 23-12-2011, la ora 13:39:32, ANDRONIC C[…] DAN şi TAL S[…] (din vol. 8, filele 179-181 din dosarul de urmrăire penală) este abordat subiectul întâlnirii din luna decembrie 2011 dintre inculpatul Al României P[…] Philippe şi inculpaţii Tal S[…] şi […] Steinmetz, din locuinţa primului inculpat, întânire în cadrul căreia, aşa cum s-a arătat în analizarea faptelor imputate inculpatului Tal S[…], s-au discutat doar chestiuni de afaceri, fără a se reţine săvârşirea unei infracţiuni.

ANDRONIC C[…] DAN: Ai vorbit cu Prinţesa?

TAL S[…]: A! Ţi-am scris. Nu ai primit BBM-ul meu.

ANDRONIC C[…] DAN: Nu am BBM-ul cu mine.

TAL S[…]: A! Ieri seară am mers împreună cu B[…] să ne vedem cu ei în drum spre aeroport.

ANDRONIC C[…] DAN: Ok.

TAL S[…]: În casa lor. Cred că a fost o întâlnire foarte bună. Au spus că nu a fost Tender în spatele acestei chestiuni, în spatele lor, ci un tip britanic şi ei încă sunt de părere că pot veni cu banii. Şi ei ştiu că trebuie să-i arate până la sfârşitul anului.

ANDRONIC C[…] DAN: Ok.

TAL S[…]: Dar, dacă nu, le spunem să înceteze cu prostiile. E prima dată când l-au întâlnit pe B[…]. A vorbit foarte bine cu ei. Le-am spus că…Oricum, e o poveste lungă. Cred că a fost important să-l cunoască. Le-am spus că, doar ca prieten, i-am avertizat să iasă din grup ăla tâmpit de avocaţi, că nu este în interesul lor, că n-o să-i ajute nicicum. Cred că, în câteva zile sau săptămâni, el însuşi le va spune că nu o să-l mai reprezinte. Deci, dacă nu vor veni la mine…Şi asta e. Gabi a avut o întâlnire.

ANDRONIC C[…] DAN: Da.

TAL S[…]: Acum o oră cu tipul ce deţine 25%.

ANDRONIC C[…] DAN: Da.

TAL S[…]: Şi cred că ar fi mai bine ca el să te pună la curent deoarece este irelevant pentru tine în ceea ce priveşte celălalt prieten.

ANDRONIC C[…] DAN: Aha.

TAL S[…]: Pentru că, practic, au spus că nu vor să iasă din 25%, bla, bla, dar Gabi a spus că sunt dispuşi să negocieze. Dar ei au spus că, dacă n-o rezolvă complet pe 10 ianuarie, nu mai vor nimic. Nu ştiu de ce a fost mutată pe 10 ianuarie, dar asta au spus.

Convorbirea din data de 07.03.2012, orele 15:15:29, dintre inculpatul Andronic Dan şi Tal Silbertstein (din vol. 8, filele 223-225 din dosarul de urmărire penală) relevă discuţii purtate de cei doi în legătură cu încercarea inculpatului Al României P[…] Philippe de a ieşi din contractul cu Recipl[…] S.R.L.:

„…..TAL S[…]: Şi este foarte… încearcă să iasă din contractul cu noi, să demonstreze că am încălcat… să, să demonstreze că am încălcat contractul. Cred că simte acest lucru din cauza preţului.

ANDRONIC C[…] DAN: Da.

TAL S[…]: Am de gând să-l atac foarte puternic pe cele 5 hectare, pe documentul falsificat acum.

ANDRONIC C[…] DAN: Îhî!

TAL S[…]: Acum lucrăm la o scrisoare în care punem toate întrebările.

ANDRONIC C[…] DAN: Îhî!

TAL S[…]: Dar întrebarea mea este: nu cred că este o idea rea să primim şi un telefon de la…

ANDRONIC C[…] DAN: Nu vreau să o fac, nu vreau să-l implic.

TAL S[…]: Nu tu! Nu tu!

ANDRONIC C[…] DAN: Nici pe el.

TAL S[…]: Găseşte un ziar!

ANDRONIC C[…] DAN: Da.

TAL S[…]: OTV.

ANDRONIC C[…] DAN: Da.

TAL S[…]: Care va avea o ştire scurtă de […] şi sunăm să punem întrebările.

ANDRONIC C[…] DAN: Da, pot încerca.

Aşa cum s-a arătat anterior, campaniile de presă pe diferite subiecte sunt legale, neputându-se prezuma că în spatele lor stă săvârşirea de infracţiuni. Pentru a se reţine că printr-un articol în presă s-a comis ori s-a înlesnit comiterea unei infracţiuni ar trebui dovedite elementele constitutive ale infracţiunii respective, aspect nedovedit în cauză. În plus, răspunsul unei societăţi la atacurile din presă sunt acte normale de apărare a prestigiului şi imaginii.

În convorbirea din data de 26.03.2012, ora 10:30:52, purtată de TAL S[…] cu ANDRONIC C[…] DAN (din vol. 8, filele 250-252 din dosarul de urmărire penală) se discută despre o întâlnire cu inculpatul Al României P[…] Philippe, pe fondul neînţelegerilor dintre acesta şi reprezentanţii Recipl[…] S.R.L.:

TAL S[…]: (…) Spune-mi ceva, ce …, urmează să am întâlnire acum… internă cu […], Lucian şi […], M[…] despre Prinţ.

ANDRONIC C[…] DAN: Îhî.

TAL S[…]: Ei au vrut să ne întâlnim azi, dar nu am timp.

ANDRONIC C[…] DAN: Am înţeles că întâlnirea cu avocata nu a fost prea plăcută.

TAL S[…]: Prea plăcută nu, dar cred că a mers bine, pentru că ideea principală este că ei au sunat şi au spus că vor acum să se vadă cu mine ca să clarificăm lucrurile. Deci, cred că ei au înţeles că nu sunt alte variante. 

ANDRONIC C[…] DAN: Poate.

TAL S[…]: E…, deci asta este….

Convorbirea din data de 26.03.2012, ora 10:30:52, purtată de TAL S[…] cu ANDRONIC C[…] DAN (din vol. 8, filele 250-252 din dosarul de urmărire penală) se referă la recomandarea inculpatului Mateescu LC de către inculpatul Andronic Dan C[…].:

ANDRONIC C[…] DAN: Este mai bine să îl foloseşti pe Lucian cât mai mult posibil, pentru că el ştie cum să negocieze şi să descurce şi este foarte convingător, ştii.

TAL S[…]: Da.

ANDRONIC C[…] DAN: Este inteligent.

TAL S[…]: Nu, nu, este bun, sunt foarte mulţumit de el, foarte încântat de el.

ANDRONIC C[…] DAN: Şi eu sunt încântat, pentru că eu l-am recomandat.

Faptul că inculpatul Mate[…] Lucian a fost prezentat ca un “bun negociator” este de înţeles, având în vedere că la acest moment reprezentanţii Recipl[…] SRL erau în conflict cu inculpatul Al României P[…] Philippe şi încercau să găsească o soluţie de ieşire din acest impas.

Convorbirea din data de 25-06-2013 ora 10:41, purtată de ANDRONIC C[…] cu Matee[…] Lucian, (din vol. 8, filele 397-401 din dosarul de urmărire penală) relevă nemulţumirea inculpatului Tal S[…] legată de lipsa de comunicare din partea inculpatului MATEESCU […]. Convorbirea a fost analizată şi în cazul analizei faptelor imputate inculpatului MATEESCU […] şi nu relevă niciun aspect de natură penală.

ANDRONIC C[…]: Uite, m-am despărţit acuma de Tal.

MATEESCU L[…]: Da?

ANDRONIC C[…]: Şi e foarte supărat pe povestea asta, că nu l-ai anunţat şi că nu i-ai lăsat timp să caute pe cineva să-l înlocuiască.

MATEESCU L[…]: Hai mă, vorbeşti serios… o să mă văd eu acuma la ora 13.00 cu el.

ANDRONIC C[…]: Şi are dreptate. Nu, dar L[…]…

MATEESCU L[…]: Păi, are dreptate, dar am vorbit…

ANDRONIC C[…]: Mai ales că mi-a zis că i-am promis că-l anunţi înainte de a lua orice decizie, că vorbeşti cu el.

MATEESCU L[…]: Îhâm! O să vorbesc cu el la ora 13:00.

ANDRONIC C[…]: Zice: deci, acum am aflat de la M[…], care aflase din ziare. A zis că nu vrea să mai vorbească cu tine.

MATEESCU L[…]: Ăăă, mă… nu, nu aşa. Trebuie să-l sun eu să vorbesc cu el.

ANDRONIC C[…]: Da, L[…], dar are dreptate. Şi m-am certat şi eu cu el pe tema asta, că mi-a zis bă, tu mi l-ai recomandat. (…)

ANDRONIC C[…]: Nu ştiu acum… şi ai vreo idee pe cine, pe cine putem pune să înlocuiască toată… să te înlocuiască?

MATEESCU L[…]: Nu ştiu, dar ar fi bine… dar aş putea să vorbesc cu el. Eu la ora 13:00 am întâlnire. Cred că aşa ar fi…

ANDRONIC C[…]: Du-te la 13:00 şi vorbeşte, du-te la 13:00 şi vorbeşte cu el, eu i-am zis că…

MATEESCU L[…]: Păi, am întâlnire la ora 13:00.

ANDRONIC C[…]: În condiţiile astea, eu sunt dispus să preiau tot ce făceai tu, la un moment dat.

Acelaşi subiect este abordat şi în convorbirea telefonică din data de 25-06-2013, ora 13:23:18, purtată de ANDRONIC C[…] cu Mateescu L[…] (din vol. 8, filele 408-410 din dosarul de urmărire penală):

MATEESCU L[…]: Dacă te vezi cu omul acesta (Tal S[…] n.n.), te rog spune-i că eu chiar cred că pentru tot ceea ce am făcut eu în ultimul an şi jumătate merită 10 minute şi pe urmă trage el concluziile. Să m-asculte şi pe mine, zece minute!

ANDRONIC C[…]: Da, şi-o să mă-ntrebe ce să stea să te asculte la ce? O să-i zic.

MATEESCU L[…]: Păi, să mă asculte…

ANDRONIC C[…]: Era foarte supărat! Tu nu înţelegi că eu m-am certat cu el de dimineaţă?

MATEESCU L[…]: Ce am făcut eu săptămâna trecută, săptămâna trecută, când e un mail de la Cristina care spune cu cuvinte: erou. Ea nu credea că e posibil ce s-a întâmplat săptămâna trecută şi ce s-a semnat şi ce s-a făcut şi ce acorduri s-au întâmplat.

ANDRONIC C[…]: Mda.

MATEESCU L[…]: Şi ce hârtii s-au scos de la prinţ. Da?

ANDRONIC C[…]: Vorbesc cu el.

MATEESCU L[…]: Toate, toate săptămâna trecută!

ANDRONIC C[…]: Da.

MATEESCU L[…]: Meeting-uri după meeting-uri. Deci, el să nu creadă… eu am un nivel de responsabilitate Dane, suficient… poate nu e obişnuit, dar asta nu înseamnă nimic, că aşa… i-am spus cu cuvânt, M[…] era de faţă, jur, întreabă-l!

ANDRONIC C[…]: Da.

MATEESCU L[…]: I-am spus: Tal, chiar dacă formalizez, minim două-trei luni de zile, n-ai să simţi nimic în toată treaba asta până hotărâm împreună ceva. Nu te las! Ai cuvântul meu! Asta a fost discuţia, M[…] era de faţă.

ANDRONIC C[…]: Bine, lasă-mă să vorbesc, lasă-mă să vorbesc cu el! Că era foarte… m-am certat cu el de dimineaţă.

MATEESCU L[…]: Da, dar n-are sens. Deci încă o dată, eu oricum îi fac un mail, dar…

ANDRONIC C[…]: N-are sens! N-are…

MATEESCU L[…]: … zece minute ar merita pentru bunul mers al lucrurilor. Eu nu… nu am nici un fel de problemă, el să hotărască ce doreşte.

ANDRONIC C[…]: Îhâm!

MATEESCU L[…]: Dar e păcat! E păcat!

ANDRONIC C[…]: Ok.

MATEESCU L[…]: Eu am pus suflet în treaba asta şi s-au obţinut rezultate.

ANDRONIC C[…]: Îhâm! Ok.

MATEESCU L[…]: Acum un an de zile, prinţul nu dădea… ne fugărea să-i dăm banii. Nu i-am mai dat nici banii.

ANDRONIC C[…]: A!

MATEESCU L[…]: Nu i-am dat nici banii, nici n-a mai cerut niciodată şi a semnat toate, pentru Ersig, pentru alea, că ni le dă… ne-a…

ANDRONIC C[…]: Da.

MATEESCU L[…]: Toate astea s-au obţinut de mine!

Faţă de toate aceste aspecte, întrucât nu rezultă din nicio probă că prin publicarea unor articole în ziar ori prin oferirea de consultanţă în domeniul relaţiilor cu publicul inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi urmărit să ajute sau să înlesnească săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă, instanţa va reţine că fapta comisă de acesta nu este prevăzută de legea penală. Pentru a se putea reţine infracţiunea de trafic de influenţă ar trebui ca făptuitorul să pretindă că are o influenţă directă şi că poate influenţa în mod direct funcţionarii publici competenţi să dispună cu privire la cererea cumpărătorului de influenţă. Dacă făptuitorul ar pretinde că poate influenţa în mod indirect funcţionarii publici, prin intermediul presei, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, deoarece textul de lege nu cuprinde şi această ipoteză. În speţă nu s-a făcut, însă, nici dovada faptului că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi urmărit să influenţeze în mod indirect, prin articole de presă, funcţionarii publici competenţi să dispună asupra cererilor de retrocedare ale inculpatului Al României P[…] Philippe. Dimpotrivă, din probe rezultă că inculpatul nici nu i-a acordat vreo importanţă deosebită promovării în presă a inculpatului Al României P[…] Philippe, chiar acesta din urmă susţinând acest lucru. Contribuţia la protejarea imaginii societăţii Recipl[…] SRL, prin contracararea unor atacuri din presă, reprezintă acte normale pentru asigurarea succesului unui proiect de afaceri.

În consecinţă, prima instanţă a reţinut că inculpatul Andronic Dan C[…] a desfăşurat o activitate legală, de consultanţă sporadică în domeniul relaţiilor cu publicul, într-un proiect despre care nu avea cunoştinţă că ar fi conţinut şi o infracţiune de trafic de influenţă. Pentru aceste motive, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului Andronic Dan C[…] pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal. Temeiul achitării este justificat de faptul că inculpatul a desfăşurat unele activităţi în cadrul Recipl[…] SRL, care constituie, însă, fapte licite.

h. Referitor la infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă reţinută de parchet în sarcina inculpatului Steinmetz […]

Inculpatul STEINMETZ […] este acuzat de parchet că, în mod continuat, începând toamna anului 2006, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, i-a ajutat pe inculpaţii TRUICĂ R[…], ROŞU […] şi S[…] TAL în activitatea realizată de aceştia de traficare a influenţei faţă de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, prin punerea la dispoziţie a unor importante sume de bani, coordonarea şi aprobarea demersurile acestora şi ale celorlalţi membrii ai grupului (care au aderat ulterior), purtarea de discuţii directe cu cumpărătorul de influenţă, promiţându-i acestuia că membrii grupului pot să îi recupereze averea revendicată prin influenţa avută asupra funcţionarilor publici implicaţi în procedurile de retrocedare a bunurilor, prin intermediul relaţiilor avute la cel mai înalt nivel în lumea politică, în justiţie, în presă, direct şi indirect, solicitând şi obţinând în schimb o parte considerabilă din bunuri, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului infracţional, între 50 – 80% din fiecare bun care va fi obţinut, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, prevăzut de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea continuată de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, în infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în forma unităţii naturale.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpatul Steinmetz […] a acestei infracţiuni.

Instanţa reţine că inculpatul Steinmetz […] a pus la dispoziţia societăţii Recipl[…] S.R.L., prin intermediul Recipl[…] Ltd. şi a altor firme controlate de el, cea mai mare parte din sumele de bani necesare plăţii avansului de 4 milI[…]e de euro către inculpatul Al României P[…] Philippe, precum şi pentru achitarea altor servicii prestate societăţii. Inculpatul Steinmetz […] nu a fost, însă, singurul finanţator al proiectului, ci au mai fost şi alţi parteneri în această afacere, care prin intermediul unor firme au furnizat diverse sume de bani societății Recipl[…] SRL.

Recipl[…] Ltd. este singurul asociat al S.C. RECIPL[…] S.R.L., iar societatea RECIPL[…] LIMITED a fost înfiinţată în 19 septembrie 2005, iar după înfiinţare cele 5.000 de părţi sociale au fost dobândite de: RIVERSIDE REAL ESTATE CORP. (înregistrată în Insulele Virgine Britanice), controlată de inculpatul […] Steinmetz – 4390 părţi sociale, reprezentând 87,8%, inculpatul Truică R[…] – 390 părţi sociale, reprezentând 7,8 % şi STG VEN[…] LTD (înregistrată în Insulele Virgine Britanice) – 220 părţi sociale, reprezentând 4,4%. Inculpatul Tal S[…] şi cu S[…] Shevez sunt asociaţi în STG VEN[…] LTD.

La 15.12.2008 inculpatul Truică R[…] a cesionat către Doorbell […] Ltd. (societate deţinută de martorul Dimofte R[…]) un număr de 390 părţi sociale.

La data de 9.05.2010, după ce s-a certat cu ceilalţi asociaţi, inculpatul Truică R[…] a cesionat către Riverside Real Estate Corp. restul de 390 de părţi sociale, ieşind din societatea Recipl[…]. Motivul acestei ieșiri a inculpatului Truică R[…] din afacere este relatat de martorul Bejenaru […], care declară în fața instanței, la data de 07.04.2017, cu privire la inculpatul […] Steinmetz că „dânsul era surprins, așa l-am perceput, de desfășurarea financiară a proiectului, de faptul că s-au făcut tranzacții de care dânsul spunea că nu știa, și că din această cauză îl scosese din proiect pe domnul Truică.” Această afirmație a martorului este o dovadă că inculpatul […] Steinmetz nu era la curent cu toate activitățile desfășurate de inculpatul Truică R[…] în cadrul societății Recipl[…] SRL și că nu poate fi asociat în mod automat cu faptele acestuia de trafic de influență, descrise mai sus. Martorul Bejenaru […] este credibil sub acest aspect, deoarece a desfășurat în cadrul Recipl[…] SRL activități similare cu cele desfășurate de unii inculpați din prezenta cauză, fiind o persoană care cunoaște bine activitatea acestei societăți.

Pentru a se putea reţine în sarcina inculpatului Steinmetz […] săvârşirea complicităţii la infracţiuna de trafic de influenţă ar trebui să se dovedească, dincolo de orice dubiu rezonabil, că acesta a ştiut despre săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe. Finanţarea unei cesiuni de drepturi succesorale nu este o operaţiune ilegală, iar cei care folosesc acest mijloc legal nu comit fapte ilicite. Chiar parchetul a reţinut acelaşi lucru în cazul martorului Dimofte R[…], care a finanţat, alături de ceilalţi inculpaţi, activitatea societăţii Recipl[…] S.R.L. şi nu a fost cercetat în prezenta cauză pentru vreo infracțiune.

Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul Steinmetz […] a avut cunoştinţă despre infracţiunea de trafic de influență comisă de inculpatul Truică R[…] şi nici că a pus la dispoziţie sumele de bani necesare finanţării societăţii Recipl[…] S.R.L. cu scopul de a ajuta sau a înlesni săvârşirea acestei infracţiuni. Pentru a se putea reține în sarcina unei persoane complicitatea la săvârșirea unei infracțiuni trebuie ca aceasta să știe cu certitudine că cel pe care îl ajută comite o infracțiune. Complicitatea este o activitate care se comite cu intenție directă, ceea ce presupune în mod obligatoriu prevederea și urmărirea rezultatului ilicit de către complice.

Or, în speță rezultă din probe că inculpatul Al României P[…] Philipe nu a cunoscut despre faptul că inculpatul Steinmetz […] este asociat cu inculpatul Truică R[…] în cadrul Recipl[…] S.R.L. până la momentul la care au apărut divergenţele cu inculpatul Truică R[…], adică după ce au fost transferate către Recipl[…] S.R.L. cele două bunuri imobile ce fac obiectul prezentei cauze (Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa). Chiar în plângerea penală depusă la parchet în data de 23.01.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe arată că a încheiat contractul de cesiune a drepturilor succesorale din 01.11.2006 cu Recipl[…] SRL, firmă despre care a ştiut „că are un unic asociat în persoana dlui. R[…] Truică, care era în acelaşi timp şi administrator al acestei societăţi”.

De asemenea, din transcriptul declaratiei date in cursul urmaririi penale la data de 11.01.2016, rezultă că inculpatul Al României P[…] a declarat că: „Dupa incheierea contractului, la un moment dat au aparut grupul de israelieni, despre care nu am stiut ca sunt asociatii lui Truica. Au aparut atunci cand am dorit sa reziliem contractul cu Truica pentru ca nu primeam informatii, nu ni s-a spus cand Baneasa si Snagov au fost vandute.”

Acelaşi aspect rezultă şi din declaraţia de suspect dată în cursul urmăririi penale la data de 08.01.2016 de către soţia inculpatului, martora A României Lia (fila 185 din volumul 5 al dosarului de urmărire penală), care afirmă că „De la o persoana care a dorit sa cumpere terenul de la Baneasa am aflat ca R[…] Truica nu este singurul finantator si ca este un grup de oameni cu care el nu ar dori sa faca afaceri. Ne-a spus numele lui Tal S[…], B[…] Steinmetz, […], Arthur Finkelstein, Shlomo.”

Faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe a aflat mai târziu că inculpatul Steinmetz […] este implicat în societatea Recipl[…] S.R.L. rezultă şi din convorbirea din data de 22.12.2011, la ora 20:32:10, purtată între TAL S[…] şi Lia A R[…] (din vol. 8, filele 17-178 din dosarul de urmărire penală):

TAL S[…]: Bine. Vreau să fac ceva… O să plec de la hotel, dar ceea ce vreau să fac, dacă vreţi şi dumneavoastră, pentru că profit de această oportunitate şi vin la biroul dumneavoastră, vreau să aduc cu mine o persoană pe care nu aţi mai întâlnit-o înainte, care a […]it totul în companie, este domnul STEINMITZ. Este o ocazie specială pentru care se află în România şi aş vrea să înţelegeţi cine este în spatele proiectului.

DOAMNA: Nu, ştim, BENNY STEINMITZ.

TAL S[…]: Da. Nu v-aţi întâlnit, ştiu că nu v-aţi întâlnit niciodată.

DOAMNA: Nu, niciodată. Am sunat, dar nu m-am întâlnit niciodată cu el.

TAL S[…]: Aş vrea să-i cer să mă însoţească şi să venim să vă vedem.

DOAMNA: Da.

TAL S[…]: Ok?

DOAMNA: Da.

TAL S[…]: Pentru a încerca să stabilim tot. Veţi cunoaşte persoana într-o manieră civilizată.

La acest moment, când se poartă această convorbire, infracţiunea de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…] era deja săvârşită, nemaifiind posibilă o complicitate la această infracţiune din partea inculpatului Steinmetz […].

Anterior ori concomitent săvârşirii de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă nu există alte probe cu privire la contribuţia inculpatului Steinmetz […], în afară de convorbirile telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională care, aşa cum s-a arătat anterior, nu pot avea caracter determinat sau esenţial pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare.

Chiar și din analiza acestor convorbiri telefonice purtate de inculpatul Steinmetz […] cu inculpatul Truică R[…] anterior săvârşirii de către acesta din urmă a infracţiunii de trafic de influenţă se constată că nu rezultă din ele, dincolo de orice dubiu rezonabil, faptul că inculpatul Steinmetz […] ar fi avut cunoştinţă de această infracţiune şi că ar fi urmărit înlesnirea săvârşirii acesteia.

Astfel, din convorbirea telefonică din data de 22.10.2007, orele 19:17:59, purtată între Truică R[…] şi […] Steinmetz (din vol. 8, filele 14-17 din dosarul de urmărire penală) nu rezultă vreun element referitor la infracţiunea de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…]. Este o convorbire normală, în care o persoană care are interese în societatea Recipl[…] S.R.L. întreabă în ce stadiu se află cererile de retrocedare a bunurilor imobile pe care această societate le achiziţionase de la inculpatul Al României P[…] Philippe:

B[…]: Eu sunt la Belgrad…prietenul tău, TAL m-a dus într-un loc frumos, crede-mă! Plouă toată ziua şi nu se opreşte un minut, am parcurs kilometri în maşină şi în ploaie.

R[…] TRUICĂ: Fii atent, e o persoană periculoasă acest TAL (râde)!

B[…]: Acest TAL este foarte periculos, e foarte periculos, sunt de acord. Ce mai faci, totul e ok?

R[…] TRUICĂ: Da, totul e ok. Cred că suntem într-un moment special şi trebuie să luăm nişte decizii despre cum să mergem înainte … adică într-o manieră pozitivă, nimic perturbator.

 (…)

B[…]: Ok, ok. Spune-mi, cum s-a mai avansat…? Snagovul e al nostru. Cum este situaţia cu Băneasa, am mai progresat?

R[…] TRUICĂ: Da, este foarte avansată. De asemenea, o să-ţi explic când ne vedem, oricum vreau până de Crăciun vreau să definitivez cel puțin 6 puncte. O să ţi le arăt care dintre ele. Dar astea 6 sunt probabil… nu cele mai mari, dar … Băneasa este cel mai mare, dar celelalte sunt de asemenea foarte mari.

B[…]: Nu Băneasa, fără să includă Băneasa.

R[…] TRUICĂ: Include, bineînţeles că şi Băneasa.

B[…]: La sfârşitul acestui an tu vrei să termini Băneasa?

R[…] TRUICĂ: Da, da, bineînţeles.

B[…]: Fantastic! Te-ai descurcat foarte bine, ah?

De asemenea, în convorbirea din data de 15.04.2008, ora 11:39:25, purtată între aceiaşi inculpaţi (din vol. 8, filele 29-33 din dosarul de urmărire penală) inculpatul Truică R[…] îl informează pe inculpatul Steinmetz […] despre stadiul retrocedării Fermei Regale Băneasa, fără să rezulte vreun element din care s-ar putea deduce că acesta din urmă ar fi cunoscut despre săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Dimpotrivă, din faptul că inculpatul Steinmetz […] nu ştia exact care este procedura de retrocedare, ce semnături mai sunt necesare („BENNY: Asta e ultima semnătură de care ai nevoie de la minister? Ultima?”) se poate deduce contrariul, respectiv că inculpatul Steinmetz […] era convins că este vorba de o procedură legală de retrocedare. Faptul că inculpatul […] Steinmetz susține că trebuie găsită o soluție pentru reducerea taxelor ce trebuie plătite pentru această tranzacție nu înseamnă că se referă obligatoriu la mijloace de natură penală; drept dovadă este faptul că mutarea adresei administrative a terenului cu ieșire la două străzi pe strada cu taxele mai mici este un mijloc legal de reducere a acestor taxe:

R[…] TRUICĂ: …. Ce faci BENNY?..

.BENNY: Nu rău. Cum e vremea în România?

R[…] TRUICĂ: Extrem de rea. Nu știu ce se întâmplă. Vremea se schimbă. N-am văzut niciodată o primăvară ca asta. Așa frig și așa de multă ploaie….BENNY: Serios? În Israel este foarte frumos…..

R[…] TRUICĂ: Pot să vin acolo?

(…)

R[…] TRUICĂ: Ok. Al doilea subiect se referă la Băneasa. Suntem la stadiul la care schimbăm documentele între noi și instituție. Sunt total nefolositoare actele pe care ni le-au trimis, dar cel puțin nu au intenție rea. Documentele sunt neutre. Neutre sau pozitive. Sper că vom încheia direct cu ei foarte curând… se referă la institut

BENNY: Ok. Ce înseamnă dacă se finalizează?

R[…] TRUICĂ: Înseamnă că semnăm cu ei. De fapt, avem nevoie doar de o semnătură de la ei. Nu avem nevoie de altceva. Am pus totul acolo, 99,9% este totul gata. Nu știu de ce încă… probabil vor să fie acoperiți înainte de a semna.

BENNY: Asta e ultima semnătură de care ai nevoie de la minister? Ultima?

R[…] TRUICĂ: Poftim?

BENNY: Am crezut că ai nevoie de mai multe lucruri, dar nu ai nevoie de altceva.

R[…] TRUICĂ: Cu ei? Cu instituția?

BENNY: Nu ști cu cine, cu oricine…

R[…] TRUICĂ: Da. E nevoie de un singur lucru. Să semneze șeful instituției, în rest totul e realizat.

BENNY: Bun….

R[…] TRUICĂ: Cu Aviația am realizat toate întâlnirile în ultimele două, trei săptămâni. […] mi-a spus că ți-a trimis, nu știu ce, așteaptă aprobarea ta.

BENNY: Mi-a trimis niște acte mici prin care mi-a explicat situația financiară. Exact ce mi-ai spus și tu, nu sunt bani acolo, sunt puțini bani. Trebuie să stăm de vorbă să discutăm despre pașii pe care îi avem de făcut… Trebuie să avansăm, așa cum am discutat.

R[…] TRUICĂ: Da.

(…)…BENNY: Aștept vești bune în legătură cu Băneasa (?), e important.

R[…] TRUICĂ: Crede-mă că aștept mai mult decât tine. Sunt ca… aceste semnături.

BENNY: Trebuie să găsim o soluție pe partea financiară. E foarte dificil să păstrăm…

R[…] TRUICĂ: Știu am discutat cu… Am discutat cu TAL acum o să-ți spună câteva lucruri când se va întoarce. Acum e Kiev.

BENNY: Ok….

R[…] TRUICĂ: Te va suna, probabil….

BENNY: Mulțumesc….

R[…] TRUICĂ: Pa!

Aceeaşi situaţie există şi în cazul convorbirii telefonice din data 08.05.2008, ora 12:30:16, purtată între inculpaţii Truică R[…] şi […] Steinmetz (din vol. 8, filele 37-39 din dosarul de urmărire penală), din care nu rezultă vreun aspect referitor la infracţiunea de trafic de influenţă comisă de către inculpatul Truică R[…]. Din nou inculpatul […] Steinmetz se interesează de stadiul retrocedării Fermei Regale Băneasa, fără să rezulte că acesta ar fi fost la curent cu faptul că inculpatul Truică R[…] i-a promis inculpatului Al României P[…] Philippe că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să dispună asupra retrocedării, cerându-i în schimb niște bunuri:

R[…] TRUICĂ:Îmi pare rău și mie, dar azi am semnat un contract mare cu 10% și a fost o lungă negociere și luptă și nu am putut rata o astfel de oportunitate.

B[…]: Dar este păcat că îmi amintești că am de plătit prea mulți bani.

R[…] TRUICĂ: Sper că nu se compară cu ce va veni.

B[…]: Și eu sper. Cum a decurs? Când va fi finalul finalului la Băneasa?

R[…] TRUICĂ: Deci, după cum deja știi, prietenul lui TAL nu a făcut mai nimic și am găsit cine este șeful tipului care ar fi trebuit să facă asta și am descoperit că este de la alt…, să spunem în competiție cu prietenul lui TAL, care este un bun prieten cu mine și am găsit acum instrumentele și mâine, la ora 10:00, este o comisie la Institut și voi merge eu împreună cu prințul, cu avocații și, probabil, după cum au promis, mâine va fi luată decizia favorabilă. Dar nu vreau să…

B[…]: … (neinteligibil) ce se va întâmpla atunci?

R[…] TRUICĂ: Nimic. Doar vor semna și va fi a noastră. Asta e tot. Nu sunt mai mulți pași, e doar un pas.

B[…]: Deci nu trebuie să mai vorbești cu cineva, să mai întrebi pe cineva, se termină, e rezolvată?

R[…] TRUICĂ: Da. Doar de semnat. Asta-i tot. Probabil nu va fi chiar mâine, dar important este să avem o decizie favorabilă mâine.

B[…]: Deci lipsește doar o semnătură?

R[…] TRUICĂ: Exact, doar una.

B[…]: Și apoi este chiar al nostru? Adică putem începe munca pe teren?

R[…] TRUICĂ: Da, este 100% al nostru, este ca și mașina ta, e a ta (RÂDE).

B[…]: Foarte bine. Și apoi nu trebuie să dăm nimic….să dăm un hectar aici, un hectar acolo…

R[…] TRUICĂ: Ăhh, …Adică, va fi probabil o sumă mică pentru acești oameni, dar nu mare lucru….(…)

În această convorbire ar putea fi considerată o afirmaţie referitoare la eventuale fapte de corupţie afirmaţia inculpatului Truică R[…] în sensul că prietenul lui TAL nu a făcut mai nimic și am găsit cine este șeful tipului care ar fi trebuit să facă asta și am descoperit că este de la alt…, să spunem în competiție cu prietenul lui TAL, care este un bun prieten cu mine și am găsit acum instrumentele și mâine, la ora 10:00, este o comisie la Institut și voi merge eu împreună cu prințul, cu avocații și, probabil, după cum au promis, mâine va fi luată decizia favorabilă.” Nu se poate înţelege, însă, din acest fragment la cine se referă inculpatul Truică R[…] în convorbire, neidentificându-se în cursul urmăririi penale nici persoana respectivă şi nici ce acte a îndeplinit aceasta. Din acest motiv nu se poate reţine că din convorbire rezultă că ar fi fost vorba de un act de trafic de influenţă şi că inculpatul Steinmetz […] ar fi cunoscut cine este această persoană şi ce act de trafic de influenţă a comis inculpatul Truică R[…] în legătură cu ea.

Dimpotrivă, rezultă din convorbire că nu este vorba de directorul ICDPP, Horia ILIES[…], pentru că inculpatul Truică R[…] l-ar fi menţionat în convorbire sau ar fi făcut referire la el în alt mod. În plus, referirea inculpatului Truică R[…] este la ”șeful tipului”, ceea ce îl exclude pe directorul ICDPP, care era chiar „şeful instituţiei”.

În plus, pentru a se reţine complicitate la trafic de influenţă ar trebui ca inculpatul Steinmetz […] să ia cunoştinţă de faptul că Truică R[…] a cerut bunuri de la inculpatul Al României P[…] în schimbul influenţei, iar nu să afle despre eventuale fapte de abuz în serviciu pe care le-ar fi comis funcţionarii publici comptenţi să dispună cu privire la retrocedare. De altfel, așa cum se va arăta în cadrul analizei infracțiunii de abuz în serviciu legată de retrocedarea acestui imobil, nu se poate reține în speță că restituirea Fermei Regale Băneasa a fost nelegală, motiv pentru care nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale unei infracțiuni de abuz în serviciu. Dacă restituirea imobilului ar fi fost nelegală afirmația inculpatului Truică R[…] ar fi putut să constituie un indiciu pentru reținerea unei infracțiuni de abuz în serviciu în sarcina unui funcţionar public („şeful tipului”). În lipsa constatării unor aspecte de nelegalitate ale retrocedării, această afirmație făcută de inculpatul Truică R[…] poate fi văzută ca o simplă laudă a sa față de inculpatul […] Steinmetz, fără nicio consecință penală.

De asemenea, afirmaţia inculpatului Truică R[…] „Adică, va fi probabil o sumă mică pentru acești oameni, dar nu mare lucru” poate fi interpretată mai degrabă ca o referire la sumele de bani pe care acesta le-a dat chiriaşilor din clădirile Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (martorii Osiac M[…], Fătu Viorel, […] Liliana, Larionesi M[…] și Dinu Sor[…]), pentru a-i determina să plece din locuinţele închiriate. Martorii audiaţi au arătat că după retrocedarea imobilului teren pe care erau amplasate nişte construcţii degradate în care locuiau, doar în scripte sau în mod real, unii angajaţi ai ICDPP, inculpatul Truică R[…] le-a înmânat acestora, pe semnătură, câte o sumă de bani pentru a se muta din aceste locuinţe. Acesta nu poate fi considerat un act ilicit sau de corupţie, deoarece persoanele respective nu aveau nicio competenţă în soluţionarea cererii de retrocedare, iar sumele de bani au fost date pentru a le înlesni evacuarea din clădirile retrocedate.

Afirmaţia inculpatului Steinmetz […] „Și apoi nu trebuie să dăm nimic….să dăm un hectar aici, un hectar acolo…” nu poate fi legată neapărat de fapta inculpatului Truică R[…] de a-i da inculpatului Chiriac T[…] o suprafaţă din terenul din Pădurea Snagov, retrocedat, ci poate fi legată şi de transmietrea către societatea comercială aparţinând inculpatei P[…] Nela a unei părţi din acest teren. Având în vedere referirea inculpatului Steinmetz […] la suprafeţe mari („un hectar”) cel mai porbabil referirea a fost la suprafeţele de teren transmise către inculpata P[…] Nela (care erau justificate de contractul încheiat anterior de aceasta cu inculpatul Al României P[…]), iar nu la suprafaţa de 1000 mp. transmisă către inculpatul T[…] Chiriac, cu titlu de mită.

Restul convorbirilor telefonice invocate de parchet în acuzarea inculpatului Steinmetz […] sunt purtate de terţe persoane, nu de către acesta în mod direct, şi se referă la aspecte privind administrarea societăţii Recipl[…] S.R.L. şi a bunurilor dobândite de aceasta.

Din convorbirea telefonică purtată în ziua de 03.01.2008, ora 19:55:24, de R[…] Truică cu S[…] (din vol. 8, filele 24-26 din dosarul de urmărire penală) rezultă că cei doi interlocutori vorbesc despre un proiect pe care să-l dezvolte în localitatea Snagov. Afirmaţia inculpatului Truică R[…] în sensul că „Mai mult sau mai puțin sunt șef acolo, deci să ajut mult să obții tot ceea ce ai nevoie în Snagov” nu a fost făcută către inculpatul Steinmetz […], pentru a putea fi considerată o aducere la cunoştinţă a folosirii influenţei în legătură cu retrocedarea bunurilor către inculpatul Al României P[…] Philippe:

S[…]: (râde) Te iubesc, prietene! (…) Am primit mail-ul tău și am vorbit ieri noapte cu TAL despre proiectul tipului din Snagov, i-am uitat numele.

R[…] TRUICĂ: ROȘCA.

S[…]: […] AGAVI s-ar putea să vină în România ori astăzi, ori mâine.

R[…] TRUICĂ: Nu, eu am înțeles că pe data de 7.

S[…]: Ești sigur? Pentru că am vorbit ieri cu el și mi-a spus că s-ar putea să fie…poate mă înșel, poate mă înșel. Nu știu.

R[…] TRUICĂ: Oricum, i-am dat și lui detaliile avocatului și dacă poate fi în contact cu el este foarte bine.

S[…]: Îți spun ce voi face. Am vorbit cu BENNY despre acest proiect. Mă voi întâlni mâine cu BENNY pentru a-i explica puțin despre acest proiect. Noi avem multe proiecte acolo. Poate fi o locație bună, nu știu, poate tu ai dreptate, poate trebuie să gândim mai atent. Nu putem cumpăra cu trei milI[…]e de dolari? Ce crezi?

R[…] TRUICĂ: Cred că […] poate pune presiune, deoarece ei se grăbesc să vândă, pentru că ei vor să cumpere altă insulă în Snagov, nu știu unde și cred că nu sunt așa de bogați să aibă acești bani. Acesta este un alt subiect pe care o să-l discutăm după. Cred că dacă […] va ști cum să conducă această negociere va putea să scadă un pic prețul.

S[…]: Ok.

R[…] TRUICĂ: Asta cred. Chiar dacă vor spune: Nu, nu, niciodată. Dar știi, când le arăți banii, vor accepta.

S[…]: Ok. Ce sugerezi? Voi vorbi cu BENNY mâine, îți voi telefona după întâlnire. Mă voi întâlni și cu […] AGAVI. Îi voi telefona acum, nu știu dacă […] AGAVI este în Africa de Sud sau nu, vreau să văd exact unde este. Vom lua o decizie, vreau să știu care este riscul nostru, dacă există vreun risc.

R[…] TRUICĂ: Nu, nu este nici un risc. Este vorba doar de suma de bani.

S[…]: Dar depinde și de cât putem negocia? […] AGAVI mi-a spus că avem o intrare de unu. Unu e ca 15-16mp.

R[…] TRUICĂ: Da, e mai mult decât ai avea nevoie.

S[…]: … (neinteligibil)

R[…] TRUICĂ: Mai mult sau mai puțin sunt șef acolo, deci să ajut mult să obții tot ceea ce ai nevoie în Snagov.

Convorbirea din data de 06.05.2008, ora 15:40:12, purtată de R[…] Truică cu S[…] Sheves (din vol. 8, filele 34-36 din dosarul de urmărire penală) reprezintă o discuţie despre procentele pe care urma să le primească martorul R[…] Dimofte şi inculpaţii din prezenta cauză.

S[…]: Foarte bine. Am avut o convorbire cu TAL ieri cu privire la ce ştii şi tu că am vorbit.

R[…] TRUICĂ: Da. Deci mâine, S[…], presupunem că se va semna asta. Vreau să te întreb dacă vrei ca David să se uite pe contract.

S[…]: Da. Te rog. E foarte important pentru mine. Tu ai vorbit despre 10%, da?

R[…] TRUICĂ: Da.

S[…]: Ok. Şi nu ţi-am trimis de la TAL, el mi-a spus că preţul a crescut la 6 punct şi ceva zero. (…)

R[…] TRUICĂ: În 10 zile de la semnarea contractului.

S[…]: Am înţeles. Tu şi R[…] luaţi 50% din asta?

R[…] TRUICĂ: …

S[…]: R[…] ?

R[…] TRUICĂ: Da.

S[…]: Mă auzi, prietene?

R[…] TRUICĂ: Da. Te rog.     

S[…]: Deci, tu şi R[…] luaţi 50%, iar eu şi Benny luăm 50%.

R[…] TRUICĂ: Desigur, din contract, iar la plată este 80-20 ca de obicei.

S[…]: Este la fel 80-20?

R[…] TRUICĂ: Da. Asta este ce am decis. Am decis ceva diferit?

S[…]: Nu, nu, nu, pentru că Benny mi-a spus altceva, el a vorbit cu TAL, deci lasă-mă să… este bine că mi-ai spus asta, ok, mă duc să-l văd pe Benny şi te rog trimite-i lui David contractul şi eu îţi voi da un telefon poate împreună cu Benny sau singur. Ok? Dar e foarte important să închizi cu ei. Ok. Acum spune-mi ceva, numărul doi, tu ai vorbit cu Benny ieri?

  Acelaşi lucru rezultă şi din convorbirea din data de 11.09.2008, ora 13:49:49, purtată de R[…] Truică cu S[…] (probabil S[…] Manahen, cumnatul lui […] Steinmetz) şi Davi Barnett, avocatul din Israel al lui […] Steinmetz (din vol. 8, filele 54-56 din dosarul de urmărire penală), în care se discută de diferite procente din afacere.

S[…]: Mă aflu cu David Barnett… vorbim despre cei 20% ai prietenilor noștri… ştii ce vorbesc.

R[…] TRUICĂ: Da.

S[…]: Ok. În contractul pe care l-am scris noi… şi am discutat(?) cu David înaintea semnării… noi am stabilit ferm acolo că noi oferim 20% net din ce Recipl[…] va primi. Ok?

R[…] TRUICĂ: Da.

S[…]: Deci înseamnă că fără domnul P. şi bla, bla, bla…

R[…] TRUICĂ: Da.

S[…]: Dar vreau să te întreb ceva pentru că eu i-am spus lui David… nu e doar domnul P. pe care trebuie să-l deducem, mai este şi femeia. Îţi aminteşti de femeia despre care am vorbit. (…)

DAVE: Şi întrebarea e, dacă vrem să fim isteţi şi să punem ca oamenii mari să ia 20% nu din 80, ci din 75.

R[…] TRUICĂ: Da, dar… nu! Nu! Nu putem face… o putem face pentru… partea prințului dar n-o putem face pentru cele 5% pe care trebuie să le dăm altcuiva, pentru că erau în interiorul Recipl[…]. Nu putem face asemenea modificări.

DAVE: Ok, asta era întrebarea mea, am vrut doar să îi explic lui S[…]…

R[…] TRUICĂ: Nu, nu… în mintea lor treaba e împărţită în două: prinţul şi noi, 80-20. Dar ei nu ştiu de cele 6% care sunt incluse şi nu e musai să trecem chestia asta acolo. Şi ei nu vor afla.

DAVE: Întrebarea mea e acum R[…]: noi vrem să le dăm acum 20% din 80%…

R[…] TRUICĂ: Da.

DAVE: Când deţinem terenul, le vom da cele 20% din 80 şi le spunem că totul merge la prinţ. Ei vor putea să afle că suntem deja 86?

R[…] TRUICĂ: Nu știu. Nu vor afla… Oricum, şi dacă vor afla, e dreptul nostru să cumpărăm alte drepturi, aşa că nu e ceva… Nu sunt îngrijorat de asta.

Aşadar, neputându-se face o legătură certă, concretă, între fapta inculpatului Steinmetz […] de finanţare a activităţii societăţii Recipl[…] S.R.L. şi fapta de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…], nu se poate reţine în sarcina inculpatului Steinmetz Beniamin complicitatea la această infracţiune. În ce priveşte ajutorul care ar fi fost acordat de inculpatul Steinmetz […] la traficul de influenţă care ar fi fost comis de inculpaţii Tal S[…] şi Roșu […], aşa cum s-a arătat anterior, presupusele fapte ale acestora de pretindere sau de primire a unor bunuri în schimbul promiterii folosirii influenţei pe lângă funcţionari publici nu există, motiv pentru care nu se poate reţine nici complicitatea inculpatului Steinmetz […] la acestea. Pentru aceste motive, fiind vorba de o finanţare legală a unei afaceri, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului Steinmetz […] nu este prevăzută de legea penală şi în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 291 alin. 1 Cod penal.

i. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în forma autoratului în sarcina inculpaţilor Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…], Olteanu G[…], Chiriac T[…] şi în forma complicităţii în sarcina inculpaţilor Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Roșu […] şi P[…] Nela, în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov

Inculpatul MUŞAT APOST[…] este acuzat în rechizitoriu că în perioada 2006-2007, în calitate de primar al localităţii Snagov şi preşedinte al comisiei locale de fond funciar, învestit cu soluţionarea cererii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE de retrocedare a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, cu intenţie, urmarea a intervenţiei inculpaților P[…] NELA şi AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, în lipsa oricărei analize a cererii şi înscrisurilor doveditoare, cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005, Regulamentul de aplicare a legii), a aprobat şi semnat anexa 37 din 09.03.2006 prin care s-a recunoscut dreptul inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] asupra suprafeţei solicitate, deşi acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, iar ulterior pe parcursul anului 2007, la cererea inculpatului TRUICĂ R[…] a susţinut punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cunoscând că acesta nu este îndreptăţit, mediind întâlnirii între funcţionari şi TRUICĂ R[…], păstrând legătura cu reprezentanţii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…]), consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru P[…] NELA, AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „ Recipl[…]”, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin1 Cod penal, art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul DIMA NIC[…] este acuzat că, în calitate de secretar al Localităţii Snagov şi membru în comisia locală de fond funciar, acţionând la cererea primarului Muşat Apost[…], cu intenţie, în lipsa oricărei analize a cererii formulate de AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), a aprobat şi semnat anexa 37 din 09.03.2006 prin care s-a recunoscut dreptul acestuia asupra suprafeţei solicitate, deşi nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru P[…] NELA, AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „ Recipl[…]”, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzut de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul JECU N[…] este acuzat că, în calitate de prefect al judeţului Ilfov şi preşedinte al comisiei judeţene de fond funciar, învestită cu soluţionarea cererii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE de retrocedare a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier la Snagov, acţionând cu intenţie, urmarea a intervenţiei inculpatei P[…] NELA, cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005, Regulamentului de aplicare), a aprobat în comisie validarea anexei 37 din 09.03.2006, prin care s-a recunoscut dreptul lui AL ROMÂNIEI P[…] asupra suprafeţei de teren solicitate, deşi acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, fiind emisă astfel hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006, semnată pentru inculpat, în baza ordinului dat de acesta, de unul dintre subprefecţi, inculpatul DELCEA V[…], iar ulterior a semnat hotărârea nr. 661 din 02.03.2007 prin care prima hotărâre a fost revocată şi s-a validat anexa 37 pentru suprafaţa de 36,78 ha, iar după punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] cu suprafaţa de teren revendicată, de 46,78 ha, deşi instituţia pe care o conducea a fost notificată expres despre existenţa deciziei nr. 1/1941 a ÎCCJ, a emis titlurile de proprietate nr. 243/07.08.2007 – pentru 10 ha şi nr. 246/31.08.2007 – pentru 36,78 ha pe numele inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE ca moştenitor al lui Carol al II –lea, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma 9.523.769 euro, sumă ce reprezintă folos necuvenit pentru AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, P[…] NELA, TRUICĂ R[…] şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul DELCEA V[…] este acuzat că, în calitate de subprefect al judeţului Ilfov şi membru al comisiei judeţene de fond funciar, învestită cu soluţionarea cererii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE de retrocedare a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, acţionând cu intenţie, urmarea a intervenţiei inculpatei P[…] NELA, cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), a aprobat în comisie şi a semnat apoi hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006 prin care a fost validată anexa 37 din 09.06.2006, prin care s-a recunoscut dreptul lui AL ROMÂNIEI P[…] asupra suprafeţei de teren solicitate, deşi acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru P[…] NELA, AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „RECIPL[…]”, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpata POPA C[…] este acuzată că, în calitate de membru al comisiei judeţene de fond funciar, învestită cu soluţionarea cererii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] de retrocedare a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, acţionând cu intenţie, urmarea a intervenţiei inculpatei P[…] NELA, cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), a aprobat validarea anexei 37din 09.06.2006, prin care s-a recunoscut dreptul lui AL ROMÂNIEI P[…] asupra suprafeţei solicitate, deşi acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, fiind emisă în acest sens hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006, pe care a semnat-o în calitate de secretar al comisiei, iar ulterior a semnat hotărârea nr. 661 din 02.03.2007 prin care prima hotărâre a fost revocată şi s-a validat anexa 37 pentru suprafaţa de 36,78 ha, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru P[…] NELA, AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „ RECIPL[…]”, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul OLTEANU G[…] este acuzat că, în calitate de membru al comisiei judeţene de fond funciar, urmare a cererii inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] de retrocedare a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, depusă la Primăria Snagov la 01.11.2005, acţionând cu intenţie, urmarea a intervenţiei inculpatei P[…] NELA şi la cererea inculpatului JECU N[…],cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), împreună cu ceilalţi membrii ai comisiei, a aprobat validarea anexei 37 din 09.06.2006, întocmită de comisia locală de fond funciar Snagov, prin care s-a recunoscut dreptul lui AL ROMÂNIEI P[…] asupra suprafeţei solicitate, deşi acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptăţită şi că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, fiind emisă în acest sens hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru P[…] NELA, AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „RECIPL[…]”, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul CHIRIAC T[…] este acuzat că, urmare a validării în mod nelegal a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu suprafaţa de 46,78 ha teren forestier în localitatea Snagov, cunoscând opoziţia Direcţiei Silvice Bucureşti precum şi existenţa deciziei 1/1941 a ICCJ (din care rezulta că inculpatul nu are vreun drept asupra pădurii), urmărind să obţină foloase necuvenite pentru sine (bani sau terenuri în Snagov) şi pentru alţii (TRUICĂ R[…] şi ceilalţi membrii ai grupului infracțional), acţionând în calitate de director tehnic al Direcţiei Silvice Bucureşti (DS Ilfov), la cererea lui TRUICĂ R[…] şi având drept justificare notificările depuse de inculpatul ROŞU […] pentru punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu 46, 78 ha în Snagov, a semnat în numele directorului instituţiei din care făcea parte, la datele de 26.06.2007 şi 15.08.2007, adresele (ordinele) prin care a solicitat Ocolului Silvic Snagov punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] cu terenul solicitat, deşi cunoştea că acesta nu este îndreptăţit şi că anterior poziţia instituţiei a fost constant de respingere a punerii în posesie, primind în schimb ulterior un teren forestier de 1000 mp în zona Fundul Sacului, cu consecinţa prejudicierii a statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru P[…] NELA, AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „ RECIPL[…]”, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p., art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul TRUICĂ R[…] este acuzat că în cursul anului 2007, cu intenţie, urmărind realizarea scopului grupului infracţional, a acţionat pentru a-i ajuta pe funcţionarii publici cu rol în punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu Pădurea Snagov, respectiv pe inculpaţii MUŞAT APOST[…] (primarul localităţii Snagov) şi CHIRIAC T[…] (director tehnic […] Silvică Bucureşti), prin prezentarea sa la sediul primăriei, convingerea acestora că demersul realizat nu va avea consecinţe negative datorită influenţei sale politice, prin oferirea de foloase necuvenite, determinându-i să realizeze punerea în posesie a inculpatului susmenţionat la data de 26.06.2007 cu suprafaţa de 10 ha zona Fundul Sacului Snagov şi la data de 15.08.2007 cu 36,78 ha, deşi cunoştea faptul că inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE nu are vreun drept asupra suprafeţei solicitate, urmărind şi obţinând foloase necuvenite atât pentru sine, cât şi pentru inculpata P[…] NELA şi membrii grupului infracțional, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzut de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE este acuzat că, urmărind să obţină foloase necuvenite pentru sine, pentru inculpata P[…] NELA şi pentru membrii grupului infracţional cu care încheiase contractul de cesiune drepturi în 1 noiembrie 2006, cu intenţie, ştiind că nu este persoană îndreptăţită la restituire (nu exista titlu, nu a făcut dovada deposedării lui Carol al II-lea, şi, mai mult, a avut cunoştinţă de decizia 1/1941 a ICCJ), direct (prin prezenţa sa la sediul primăriei Snagov făcând presiuni pentru punerea în posesie) sau indirect, prin mandatari (Roşu […], Truică R[…] şi P[…] Nela), a făcut demersuri (cereri, memorii, notificări) şi a determinat funcţionari publici cu atribuţii în retrocedarea şi punerea în posesie din cadrul autorităţilor publice să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi dispoziţiile legilor de retrocedare şi să aprobe, iar apoi să procedeze la punerea sa în posesie cu suprafaţa de 46,78 ha teren forestier zona Fundul Sacului Snagov, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul ROȘU […] este acuzat că, pentru atingerea scopului grupului infracţional privind dobândirea bunurilor revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE), în calitatea sa de avocat al SC RECIPL[…] SRL, urmare a înţelegerii inculpatului TRUICĂ R[…] cu inculpatul CHIRIAC T[…] şi pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să aibă justificarea pentru a ordona punerea în posesie în locul directorului Direcţiei Silvice, cunoscând opoziţia constantă a acestuia din urmă la retrocedarea pădurii, a făcut demersuri pentru punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu suprafaţa de 46,78 ha, semnând şi depunând în cursul anului 2007 cereri şi notificări la […] Silvică Bucureşti, ameninţând cu acţiuni pentru angajarea răspunderii persoanelor vinovate şi plata de către acestea de despăgubiri băneşti ca urmare a comportamentului „abuziv” al RNP ROMS[…], solicitând directorului „să intervină şi să remedieze” situaţia, toate acestea ştiind că inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] nu este persoană îndreptăţită şi pădurea nu a fost proprietatea lui Carol al II-lea, acţiuni urmate de emiterea de către CHIRIAC T[…] a ordinelor de punere în posesie şi predarea efectivă a terenurilor, pentru care a asigurat prezenţa la primărie a avocatului Ene […] a cărui activitate o coordona, care a semnat procesul-verbal în numele inculpatului AL ROMÂNIEI P[…], conscinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru acesta, R[…] TRUICĂ, P[…] NELA şi membrii grupului infracțional, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpata P[…] NELA este acuzată că, urmare a înţelegerii avute cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, căruia i-a promis că prin influenţa avută la nivelul funcţionarilor publici cu atribuţii în retrocedarea pădurii Snagov îi poate determina să acţioneze conform intereselor acestuia, a făcut demersuri la Primăria Snagov şi Instituţia Prefectului Ilfov, a redactat cererii, memorii, a pus la dispoziţia funcţionarilor publici înscrisuri şi, prin intermediul primarului MUŞAT APOST[…], cu care are o relație apropiată, beneficiind de sprijinul unor persoane din conducerea unor partide politice, şi-a exercitat influenţa asupra funcţionarilor publici din cadrul comisiei locale Snagov şi comisiei judeţene de fond funciar Ilfov, determinându-i să valideze retrocedarea către inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] a suprafeţei de 46,78 ha teren forestier, deşi acesta nu a depus cerere în mod valabil, nu a făcut dovada titlului lui Carol al II-lea sau drepturilor sale succesorale după acesta, consecinţa fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată şi folos necuvenit pentru aceasta, inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi membrii grupului infracţional „RECIPL[…]”, faptă care, în opinia parchetului, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii nu confirmă săvârşirea de către inculpaţii Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…], Olteanu G[…], Chiriac T[…], Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Roșu […] şi P[…] Nela a acestei infracţiuni.

Instanţa a arătat mai sus motivele pentru care se impune înlăturarea din încadrarea juridică a acestei infracţiuni a dispoziţiilor art. 309 Cod penal, privind consecinţele deosebit de grave, şi a formei continuate a infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor Muşat Apost[…] şi Chiriac T[…].

Potrivit art. 297 alin. (1) Cod penal, infracţiunea de abuz în serviciu constă în fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Conţinutul constitutiv al faptei a fost circumstanţiat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016.

Varianta de agravare de la art. 132 din Legea nr. 78/2000 presupune cerinţa ca, în urma abuzului în serviciu, funcționarul public să fi obţinut, pentru sine ori pentru altul, un folos necuvenit.

Instanța constată că în afara inculpaților Jecu N[…], Popa C[…] și Delcea V[…] au mai fost și alte persoane membre în Comisia județeană de fond funciar Ilfov, care au votat la fel ca aceştia şi nu au fost trimise în judecată pentru săvârșirea vreunei infracțiuni. Este vorba de martorii G[…] Ruxandra – director OCPI, Zoltan Nagy Bege – reprezentant ADS, Petrişor Teodor pentru I[…]oveci Elie N[…] – director ANIF, Cismaru N[…] – vicepreşedinte CJ Ilfov, Cucu […] – delegat […] Silvică, Băncilă F[…] – delegat ITRSV, Burlacu V[…] – SNTR Propact. Deşi în cadrul şedinţei în care s-a votat retrocedarea imobilului către inculpatul Al României P[…] Philippe doar martorul Cucu […], reprezentantul Direcţiei Silvice, s-a opus validării anexei 37 a Comisiei locale Snagov de fond funciar, toţi ceilalţi membri votând pentru, parchetul a considerat că au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu prin validarea acestei anexe doar inculpaţii Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…] şi Olteanu G[…]. Dacă acțiunea esențială care a determinat punerea în mișcare a acțiunii penale față de acești inculpați, respectiv votul exprimat pentru retrocedare, a fost similară cu cea a martorilor menționați anterior, tratamentul diferențiat al acestora față de inculpați trebuie să aibă o justificare obiectivă rezonabilă. Or, în cauză nu se poate reține o astfel de justificare rezonabilă în cazul inculpaților Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…] şi Olteanu G[…], nefiind probe că aceștia au acționat cu o formă de vinovăție diferită de cea a martorilor ori că au acţionat în urma vreunei influențe ilicite a unei terțe persoane.

S-a invocat de către parchet faptul că inculpaţii trimişi în judecată ar fi decis restituirea în urma presiunii sau intervenţiei venite din partea senatorului Rădulescu Cristache. Nu există, însă, nicio probă directă care să dovedească, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpaţii trimişi în judecată ar fi luat hotărârea de retrocedare cu încălcarea legii ca urmare a intervenţiei acestui martor. De altfel, dacă ar fi reţinut această ipoteză, parchetul ar fi trebuit să-i reţină şi martorului Rădilescu Cristache participaţia la infracţiunea de abuz în serviciu, sub forma instigării.

În realitate, din probele administrate rezultă că hotărârea de retrocedare a terenului din Pădurea Snagov a fost dată cu respectarea legii.

Primul argument al parchetului în susţinerea acestei acuzaţii de abuz în serviciu îl reprezintă lipsa dovezii calității de moștenitor al inculpatului Al României P[…] Philippe de pe urma fostului Rege Carol L II-lea, întrucât certificatele de calitate de moștenitor eliberate acestuia ar fi fost nelegale.

Aşa cum s-a arătat anterior, dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe la retrocedarea acestui imobil a fost statuat prin mai multe hotărâri judecătoreşti civile, care au autoritate de lucru judecat sub acest aspect. S-a motivat mai sus că hotărârea nr. 132/06.02.1955 pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, recunoscută prin decizia irevocabilă nr. 954/14.02.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5696/2/2009 – exequatur, are autoritate de lucru judecat cu privire la calitatea inculpatului Al României P[…] Philippe de moştenitor al fostului Rege Carol al II-lea, iar sentinţa civilă nr. 1872/26.06.2003 pronunţată de Judecătoria Buftea (definitivă şi irevocabilă prin neapelare) şi Sentinţa civilă nr. 1496/16.05.2005 pronunţată de Judecătoria Buftea (rămasă irevocabilă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 1075/A/12.05.2006 a Tribunalului Bucureşti şi respingerea recursului prin decizia civilă nr. 73/22.01.2007 a Curţii de Apel Bucureşti), au autoritate de lucru judecat cu privire la dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe de a solicita restituirea suprafeţei de teren de 46,78 ha. din Pădurea Snagov. Aceste instanțe civile au analizat atât calitatea de moștenitor de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, cât și dreptul de a solicita restituirea acestui imobil, ajungând la concluzia că inculpatul a făcut dovada ambelor aspecte.

Parchetul mai susţine că inculpatul Al României P[…] Philippe ar fi folosit acte frauduloase ori obţinute cu încălcarea normelor notariale pentru a-şi dovedi calitatea de succesor al fostului Rege Carol al II-lea. Aceste susţineri ale parchetului nu sunt confirmate de probe, ele fiind rezultatul interpretării eronate a normelor legale din domeniu.

Nu poate fi primită această susținere a parchetului, în primul rând pentru că inculpatul Al României P[…] Philippe a făcut dovada dreptului său prin folosirea unor certificate de calitate de moștenitor eliberate de notarii publici, iar actele autentice beneficiază de prezumția de legalitate și fac probă până la înscrierea în fals sau până la declararea nulității acestora de către o instanță învestită în acest sens. Nu a existat niciodată un litigiu civil în fața vreunei instanțe de judecată competente și nu există nicio hotărâre judecătorească care să constate nulitatea sau ineficiența juridică a vreunuia dintre actele notariale pe care parchetul le consideră nelegale sau false și nici parchetul nu a […]igat vreo infracțiune de fals legată de aceste acte. Din acest motiv, funcţionarii care au analizat cererea de retrocedare formulată de inculpatul Al României P[…] Philippe, printre care și inculpații din prezenta cauză, nu puteau pune la îndoială actele notariale prezentate de acesta în susţinerea cererii sale de retrocedare.

Punctul 23. 1 lit b) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001, arată că actele juridice care atestă calitatea de moştenitor sunt: „certificatul de moştenitor sau de calitate de moştenitor, actele de […]e civilă care atestă rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate, testamentul însoțit de certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor”.

Rezultă așadar că actele de […]e civilă și actele autentice notariale, precum certificatele de moştenitor sau de calitate de moștenitor, testamentele și certificatele de calitate fac dovada calității de moștenitor, iar unitatea deținătoare a imobilului a cărui retrocedare se solicită avea competența să decidă asupra cererii de retrocedare formulată de către petent, în baza actelor prezentate de către acesta. Inculpatul Al României P[…] Philippe a depus, așadar, în cursul procedurilor administrative, acte doveditoare ale calității sale de moștenitor, în deplină conformitate cu cerințele normelor legale.

Înscrisurile autentice care poartă sigiliul („timbrul sec”) şi semnătura notarului public au un caracter de autoritate publică până la anularea sau desființarea de către o instanţă de judecată şi au forţă probantă cu privire la realitatea conţinutului şi a consecinţelor legale ale acestor acte autentice. Astfel, art. 4 din Legea nr. 36/1995, precizează că „actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul și semnătura acestuia, este de autoritate publică și are forţă probantă prevăzută de lege.”

În materia certificatului de moștenitor art. 88 din Legea nr. 36/1995 statua că: „Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte”.

Certificatul de calitate de moștenitor era reglementat la momentul emiterii certificatelor din prezenta cauză prin art. 84 din Legea nr. 36/1995, potrivit căruia „În cazul în care nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată și moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor”. Acesta putea face dovada calităţii de moştenitor a posesorului, fiind folosit în procedura de retrocedare a bunurilor imobile preluate în mod abuziv de către stat.

Așadar, certificatul de calitate de moștenitor nr. 55/26.05.2005 prin care se constată calitatea de moștenitor al lui Carol M[…] Grigore al României după tatăl său, Regele Carol al II lea al României, se bucură de prezumția de legalitate prevăzută de legea în vigoare la data emiterii acestora (art. 88 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, art. 111 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995), și are forţă probantă cu privire la realitatea conţinutului și a consecinţelor sale legale (art. 4 din Legea nr. 36/1995). Susţinerea parchetului potrivit căreia acesta ar fi nelegal deoarece nu a fost emis cu citarea fostului Rege Mihai I nu poate fi primită, deoarece la momentul emiterii lui legea nu prevedea obligativitatea citării tuturor moştenitorilor pentru eliberarea certificatului de calitate de moştenitor. Această obligativitate a fost introdusă în lege de-abia prin Legea nr. 77/2012, nefiind în vigoare la data emiterii certificatului de calitate de moştenitor nr. 55/26.05.2005 şi nici la momentul examinării cererii de retrocedare a Pădurii Snagov. Nefiind prevăzută la vremea respectivă obligativitatea citării tuturor moștenitorilor la eliberarea certificatului de calitate de moștenitor, nu se poate considera că certificatul nr. 55/26.05.2005 ar fi nelegal.

Aceleaşi argumente sunt valabile şi în ceea ce priveşte legalitatea certificatului de calitate de moştenitor nr. 129/24.05.2006 BN E[…] Boroi, al lui Al României P[…] Philippe și Alexander I[…] Nicholas George de Hohenzollern, după tatăl acestora, M[…] Grigore al României.

Carol M[…] Grigore a formulat în data de 10.02.2002 o Oferta de donație către fiul său, Al României P[…] Philippe, referitoare la drepturile asupra tuturor bunurilor aflate în România, respectiv 37,5% din averea regală moştenită de la Regele Carol al II-lea (recunoscută inclusiv prin Hotărârea Tribunalului de la Lisabona din 1955). Oferta de donație a fost încheiată în Marea Britanie și consfinţită printr-un act certificat în data de 10.02.2002, de avocatul David Northrop din Londra (filele 125-126 din vol. 10 al dosarului de urmărire penală), legalizare de tR[…]cere la BNP E[…] Rotarescu sub nr. 302/15.01.2003. Nu există vreo dovadă că această ofertă de donaţie ar fi fost revocată, nici explicit și nici implicit, aşa cum susţine parchetul, iar declaraţia de acceptare a donaţiei cu încheiere de legalizare de semnătură nr. 4999/21.05.2002 la BNP Melania Popa și Silvana-Brândușa Trofin produce efecte.

În ce priveşte folosirea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 1489/02.08.2001 de către BNP Irina Mois[…], încheiat între Monique U[…] și Al României P[…] Philippe, instanţa constată că şi aceasta a fost legală. Acest Contract de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale se bucură de prezumția de legalitate prevazută de legea în vigoare la data emiterii și are forţă probantă cu privire la realitatea conţinutului și a consecinţelor legale. Din punct de vedere juridic, eventuala neachitare a prețului aferent unui Contract de vânzare-cumpărare autentic nu poate conduce automat la concluzia că actul ar fi simulat sau că nu poate valora vânzare-cumpărare. Simulația în sine nu este sancționată cu nulitatea și nici nu este ilegală. Sancțiunea specifică a simulației este, ca regulă, inopozabilitatea față de terțele persoane a situației juridice create prin contractul secret și, după caz, înlăturarea simulației pe calea acțiunii în simulație. La dosarul cauzei există Procura acordată în Cascais, Portugalia, de Monique Adina U[…] martorei av. Năstase (Burlacu) D[…] Laura, în vederea încheierii unui Contract de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale de pe urma defunctei E[…] Lupescu, în legatură cu “bunurile lăsate și existente pe teritoriul României”, contract autentificat la notar public Carlos Filipe Soares Mendes Mota Guerra din Cascais, atestat apoi la Lisabona de Procurorul general al Portugaliei în data de 17.07.2001 (filele 53-57 din vol. 63 din dosarul de urmărire penală). Procura a fost tR[…]să și legalizată sub nr. 10205/02.08.2001 (așa cum rezultă din Contractul nr. 1489/02.08.2001).

Ulterior este emis Certificatul de calitate de moştenitor nr. 8/21.10.2002, eliberat de BNP Vișu Corneliu pe numele moştenitoarei testamentare Monique U[…], de pe urma defunctei E[…] (Lupescu) a României (fila 164 din vol. 2 și fila 307 din vol. 59 din dosarul de urmărire penală). Aceasta avea calitatea de legatar universal potrivit testamentului întocmit de defunctă la data de 24.10.1[…]6 în fața notarului Jean Rene Campert din Geneva, Elveția și putea transmite drepturile sale inculpatului Al României P[…] Philippe.

Nu poate fi primită afirmaţia parchetului că acest certificat ar fi nelegal deoarece la dosarul notarial nu ar exista dovezi cu privire la inexistenţa unor moştenitori ai E[…] Lupescu. O astfel de chestiune poate fi invocată doar de către eventualii moștenitori, dacă ei ar exista, iar parchetul nu a făcut dovada că E[…] Lupescu ar fi avut moştenitori.

Chiar dacă nu ar fi existat dovezile de mai sus, instanța este obligată să țină cont în prezent de faptul că filiaţia inculpatului Al României P[…] Philippe faţă de fostul Rege Carol al II-lea a fost stabilită prin decizia ICCJ nr. 954/14.02.2012, care produce efecte retroactiv, da la momentul naşterii persoanei, fiind vorba de stabilirea filiaţiei faţă de tată. Prin hotărârea de admitere a acțiunii de recunoaștere de către ICCJ pe teritoriul României a Hotărârii de la Lisabona în 14.02.2012, sentința portugheză a căpătat aceleași efecte ca și în statul de origine, respectiv acelea de stabilire a filiației. Hotărârile în materie de […]e civilă sunt în marea lor majoritate hotărâri declarative, pentru că ele recunosc raporturi juridice a căror sursă se află într-un fapt juridic anterior. Din acest motiv, hotărârea de stabilire a filiației față de tată produce efecte de la data nașterii copilului, iar nu de la data pronunțării sau a rămânerii definitive.

Inculpatul Al României P[…] Philippe a invocat în cursul procedurilor de retrocedare faptul că prin Hotărârea nr. 132/06.02.1955 pronunțată de Tribunalele Judiciare de la Lisabona în dosarul nr. 234/1954 al Secției I-a a Tribunalului din Lisabona, Portugalia, s-a constatat în mod irevocabil că tatăl său Carol M[…] Grigore are calitatea de fiu legitim al Regelui Carol al II-lea și moștenitor al acestuia din urmă, cu toate consecințele legale ce derivă din acest statut.

Odată cu recunoașterea acestei hotărâri pe teritoriul României, nu se mai poate susține o alt situație juridică decât cea rezultată din hotărâre, respectiv a calității de moștenitor al inculpatului Al României P[…] Philippe de pe urma fostului Rege Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu.

Nu s-ar putea susţine că inculpatul Al României P[…] Philippe nu ar avea calitatea de succesor al fostului Rege Carol al II-lea şi nu s-ar putea considera că este nelegal un act care a ţinut cont de acest lucru anterior datei de 14.02.2012. Din acest motiv nu poate fi primită susţinerea parchetului că instanţa penală ar trebui să ţină cont exclusiv de situaţia de la data retrocedării Pădurii Snagov.

Instanța mai reține că până la data retrocedării imobilului Pădurea Snagov, în persoana inculpatului Al României P[…] Philippe s-a consolidat și calitatea de moștenitor al lui Carol al II lea, ca urmare a decesului tatălui său, Carol M[…] Grigore, la data de 27.01.2006 (Certificat de deces din 30.01.2006 – limba engleză și română și Copie încheiere de legalizare 6446/09.05.2007 BNP Rotărescu Ștefănescu (filele 253-254 vol. 2 și fillele 290-292 vol. 3 din dosarul de urmărire penală). În consecință, după decesul tatălui său P[…] Philippe al României a putut susține calitatea sa de moștenior al bunicului său, Regele Carol al II lea, și în baza Certificatelor de calitate de moștenitor, dar și a actelor de […]e civilă.

Deoarece Regele Mihai I nu a depus nicio notificare de retrocedare a bunului Fundul Sacului – Pădurea Snagov (și nici pentru alte bunuri din patrimoniul lui Carol al II-lea), P[…] Philippe al României era îndreptățit să beneficieze de dreptul de acrescămant statuat în această materie de dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora “de cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire”.

Un alt argument al parchetului, în susținerea acuzațiilor de abuz în serviciu împotriva inculpaților din prezenta cauză, îl reprezintă lipsa dovezii că suprafața de teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov ar fi aparținut fostului rege Carol al II-lea.

Instanța nu poate admite această susținere a parchetului, în primul rând pentru că există hotărârile judecătorești irevocabile menționate anterior, care au statuat că bunul respectiv a aparținut antecesorului inculpatului, că a fost preluat de stat fără titlu și că inculpatul Al României P[…] Philippe avea dreptul să îl revendice.

Cererea inculpatului de retrocedare a acestui imobil a fost făcută în mod legal. Prin Notificarea nr. 555/13.02.2002, înregistrată la Regia Națională a Pădurilor în data de 18.02.2002, Al României P[…] Philippe a solicitat, prin executor judecătoresc, restituirea terenului forestier în suprafață de 46.7 ha în Pădurea Snagov, Județul Ilfov. O nouă adresă a fost depusă la Comisia Locală Snagov, de Al României P[…] Philippe, prin mandatar GOS[…] M[…], sub nr. 3476/12.03.2003, referitoare la o suprafață de 10,76 ha teren forestier cunoscut sub denumirea Fundul Sacului, invocându-se ramura succesorală Regele Carol al II lea – soția Prinţesa E[…] (Lupescu) a României – moștenitoare testamentară Monique U[…].

Nu poate fi primită susținerea parchetului că aceste notificări nu ar fi fost însoțite de dovezi, deoarece din dosarele administrative rezultă că aceste dovezi au fost depuse, iar potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 (menționată ca temei al notificării), înscrisurile doveditoare în susţinerea cererii de restituire pot fi depuse până la momentul soluţionării cererii de restituire.

În data de 06.09.2005, după ce modificările legislative au permis restituirea și a imobilelor mai mari de 10 ha, inculpatul Al României P[…] Philippe a formulat o cerere la Primăria Snagov sub nr. 11923/06.09.2005, prin mandatar M[…] Dumitrescu, în baza procurii nr 2399/01.09.2005, prin care a solicitat retrocedarea întregii suprafețe de 46,78 ha teren forestier, susținând că prin cererea anterioară petentul solicitase doar 10 ha, pentru că atât îngăduise inițial legea. Prin Legea nr. 247/2005, s-a instituit și o repunere în termen pentru cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, stabilindu-se ca dată limită data de 30.11.2005. Din acest motiv nu poate fi admis nici argumentul parchetului potrivit căruia inculpatul Al României Pul Philippe nu ar mai fi fost în termen pentru formularea acestei cereri de retrocedare.

La data de 07.07.2006, Comisia Județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a emis Hotărârea nr. 1156/07.07.2006, de validare a propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar privitoare la suprafața de 46,78 ha teren forestier, în favoarea Al României P[…] Philippe, în Anexa 37, pozitia 1.

Ulterior, în data de 02.03.2007, este emisă Hotărârea nr. 661/02.03.2007 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, prin care se revoca Hotărârea Comisiei nr. 1156/07.07.2006, stabilindu-se înscrierea lui Al României P[…] Phillipe, în Anexa 37, ca titular al unei suprafețe de doar 36.78 ha teren cu vegetație forestieră în Comuna Snagov. Această rectificare a intervenit ca urmare a faptului că inculpatului Al României P[…] Philippe i se restituise anterior suprafața de 10 ha din acest teren, prin Hotărârea nr. 7/14.01.2004 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, acesta fiind maximul prevăzut de lege la data respectivă. Inculpații din prezenta cauză, trimiși în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu în legătură cu restituirea acestui teren, nu au participat și la adoptarea Hotărârii nr. 7/14.01.2004, deoarece la vremea respectivă nu au făcut parte din aceste comisii de fond funciar.

Așa cum s-a arătat anterior, Hotărârea nr. 7/14.01.2004 a fost atacată în instanţă de către Regia Autonomă a Pădurilor – ROMS[…] – […] Silvică București, care a solicitat anularea acesteia invocând mai multe dispoziții din Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000. Sentința civilă nr. 1496/16.05.2005 pronunțată de Judecătoria Buftea, în dosar nr. 378/2005, a respins cererea formulata de catre reclamantă, această sentință rămânând irevocabilă prin respingerea apelului de către Tribunalul București (prin Decizia civilă nr. 1075A/12.05.2006) și prin respingerea recursului de către Curtea de Apel București (prin Decizia Civilă nr. 73/22.01.2007). În cauză a fost formulată și o cerere de revizuire (motivată de depunerea la […] Silvică a unei adrese de către reprezentanții Regelui Mihai I, în data de 12.03.2007), cale de atac extraordinară respinsă prin Decizia Civilă nr. 883/16.05.2007 a Curții de Apel București – Secţia a III-a civilă, în dosar nr. 2269/2/2007.

Raționamentul parchetului referitor la infracțiunea de abuz în serviciu pleacă de la ideea că Sentința civilă nr. 1872/26.06.2003 a Judecătoriei Buftea este greșită deoarece nu ar fi fost admisibilă în cauza respectivă acțiunea în constatare, întemeiată pe art. 111 din vechiul Cod de procedură civilă, întrucât era posibilă acțiunea în realizare. Pe lângă faptul că sentința menționată nu poate fi lipsită de efect decât prin admitere unei căi extraordinare de atac, instanța reține și aspectul că această chestiune de drept a fost una controversată în practica judiciară, având în vedere că legea nu stabilea în mod clar dacă în această situație exista sau nu o acțiune civilă în realizarea dreptului și care ar fi fost acțiunea în realizare utilizabilă. Acesta este și motivul pentru care la data de 04.10.2007 a fost promovat un recurs în interesul legii prin care Parchetul de pe lângă ICCJ solicită pronunțarea unei decizii în sensul că, după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, nu mai pot fi admise acțiunile de revendicare întemeiate pe dispozițiile dreptului comun (art. 480 și 481 din Codul Civil). Fiind vorba de o chestiune controversată și de existența unei hotărâri judecătorești irevocabile, nu se poate imputa funcționarilor publici competenți că au luat o decizie de retrocedare ținând cont de această sentință.

Existența terenului de 46,78 ha din Pădurea Snagov în proprietatea fostului Rege Carol al II lea rezultă din mai multe documente obținute de la Arhivele Naționale ale României, care dovedesc cu certitudine acest aspect:

– Lista de imobile urbane și rurale, proprietatea fostului suveran, Arhivele Naționale, (filele 77-78 din vol. 27 din dosarul de urmărire penală), care face referire la mai multe bunuri, între care și Parcul Snagov (Pădure), în suprafață de 46.78 ha;

– Procesul-verbal privind bunurile fostului Rege Carol al II-lea, realizat de o comisie constituită la Palatul Regal în datele de 27.09 și 16.10 și 23.10.1940, care enumeră „Bunurile trecute asupra Regelui Carol al II-lea”, printre care și Parc Snagov (filele 79-81 din vol. 27 al dosarului de urmărire penală);

– Procesul-verbal din data de 23.11.1940 încheiat de Prim-președintele Tribunalului Ilfov cu ocazia punerii în posesie a administratorului sechestru, în care se face vorbire, între altele, de terenul de 46,7 ha Fundul Sacului și se arată că „donațiunea s-a făcut Regelui Carol al II lea de către Primăria Municipiului București în baza procesului verbal al consiliului comunal nr. 21486/4932A/1932 și a legei întocmită în baza acestui proces-verbal” (fila 134 din vol. 2 al dosarului de urmărire penală și filele 90-91 din vol. 27 al dosarului de urmărire penală);

– Inventar din 15.04.1941 cuprinzând averea imobiliară aparținând fostului suveran Carol al II-lea, care a fost pusă sub sechestru potrivit Decretului Lege 3767/12.11.1940, în baza Deciziunei nr. 158384/13.11.1940 a D-lui Ministru al Justiției publicat în M.O. nr. 238/1940 – Primul Președinte al Tribunalului Ilfov, care face referire la 46,7 ha din Pădurea Snagov și se arată că „a fost donată Fostului Rege Carol al II lea de Primăria Municipiului București în baza procesului verbal al consiliului comunal nr. 21486/4932A/1932 și a legei întocmită în baza acestui proces-verbal”, precizând totodată cu exactitate vecinătățile acestui imobil (filele 85-89 din vol. 27 din dosarul de urmărire penală);

– Proces Verbal din data de 25.08.1941 de punere sub sechestru a bunurilor lui Carol al II-lea (filele 135-136 din vol. 2 și filele 293-294 din vol. 3 al dosarului de urmărire penală);

– Nota informativă din 01.07.1946 referitoare la luarea în primire a bunurilor lui Carol al II lea semnată de Colonel G[…] Stavar, care enumera bunurile din averea lui Carol al II lea care se află sub sechestru începând cu „7 septembrie 1940” și arăta că aceste bunuri „urmează a face obiectul formalităților de luare în primire”; la Punctul F, Nota Informativa face referire la „bunuri trecute în patrimoniul statului pe baza de ordonanța președințială”, fiind menționată și Pădurea Snagov cu mențiunea că „urmează a se face total sau parțial demersurile necesare pentru anularea ordonanțelor președințiale atunci când situația va fi oportună” (filele 291-295 din vol. 2 d.u.p. și filele 295-299 din vol. 3 al dosarului de urmărire penală)

Terenul a rămas în proprietatea Regelui Carol al II-lea până la preluarea abuzivă de către statul comunist prin Decretul nr. 38/1948 privind intrarea în proprietatea statului a bunurilor fostului Rege Mihai I de România și a membrilor fostei familii regale, care prevede în art. 2 că “toate bunurile mobile și imobile care, la data de 6 martie 1945, se aflau în proprietatea fostului Rege Mihai ori al altor membri ai fostei familii regale trec, pe aceeaşi dată, în proprietatea Statului Român”.

Un alt argument al parchetului în susținerea nelegalității retrocedării imobilului teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov este acela că nu s-ar fi ținut cont de Deciziunea Colegiului Preidențial al ICCJ nr. 1/1941 (aflată la filele 23-55 din vol. 6 din dosarul de urmărire penală și în volumele vol. 17, 26 și 34 din același dosar), prin care acest bun ar fi fost trecut în patrimoniul statului.

Instanța constată că sunt multe argumente care pun sub semnul întrebării atât existența acestei hotărâri, cât și legalitatea și legitimitatea ei.

Înscrisul cu acest titlu este redactat la mașina de scris și nu poartă nicio semnătură, ștampilă sau alte elemente prin care să se poată constata existența sau emiterea sa în mod real și legal de către ÎCCJ. În plus, nu poartă niciun element concret de identificare. Nici Arhivele Naționale și nici ÎCCJ nu au putut confirma existența reală a acestei Deciziuni, fiind indicii serioase că ar fi un document neautentic sau că, deși procesul împotriva lui Carol al II lea ar fi putut avea loc, hotărârea judecătorească nu a mai fost emisă de către judecători prin semnătură, probabil prin raportare la evenimentele istorice de la acel moment, având în vedere că Deciziunea are data de 26.11.1941, când România era în război. În lipsa semnăturilor membrilor completului de judecată și având în vedere imposibilitatea identificării originalului hotărârii la Arhivele Naționale ori în registrul hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție din acea perioadă, există un dubiu serios cu privire la existența acestei hotărâri și la posibilitatea ei de a produce vreun efect juridic.

Mai mult, la termenul de judecată din data de 14.12.2018 s-a depus la dosar adresa Arhivelor Naționale – Serviciul Arhive Naționale Istorice centrale nr. BRP-5181-C-2018/12.12.2018 (aflată la fila 178, vol. 41 din dosarul instanței), prin care se arată că „în urma cercetării evidențelor pe care le avem în păstrare de la Înalta Curte de Casație și Justiție, din anul 1941, nu a fost identificată Decizia nr. 1/1941” și că ”în Colecția Consiliului de Miniștri, colecție constituită de Arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român, …..se regăsește Decizia nr. 1/1941 ….document ce nu conține semnăturile olografe ale membrilor colegiului”. Așadar, Deciziunea nr. 1/1941 invocată de parchet în acuzare nu se regăsește deloc în evidențele arhivei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar exemplarul depus la dosar (fără semnături și ștampile) a fost găsit în colecția constituită de Arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Nu există nicio rațiune pentru care această deciziune, dacă ar fi fost emisă în mod valabil, să nu fie găsită la fondul arhivar destinat Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar să existe într-un fond de arhivă al Partidului Comunist Român. Şi acest aspect este de natură să ridice o îndoială serioasă cu privire la autenticitatea deciziei și cu privire la producerea vreunei consecințe juridice de către aceasta.

Potrivit art. 119 din Codul de Procedură Civilă în vigoare la data respectivă „dată ce hotărârea s’a iscălit și s’a pronunțat în public, ea își are toată puterea legiuită, și nici un judecător nu își mai poate retrage iscălitura. Reformarea, revizuirea sau casarea ei nu se va putea face decât în cazurile și modurile prescrise de lege”. Nefiind făcută vreo dovadă că Deciziunea ICCJ nr. 1/1941 ar fi fost semnată de judecătorii care au pronunțat-o, aceasta nu putea produce niciun efect, în conformitate cu legislația în vigoare.

În plus, dacă Pădurea Snagov ar fi intrat în proprietatea Statului Român prin Deciziunea ICCJ nr. 1/1941, atunci nu ar fi avut nici un sens menționarea acestui bun în Referatul din 10.11.1943 al Direcţiunii Judiciare, privind Administraţia Sechestră a Bunurilor fostului Rege Carol al II-lea (deoarece dacă ar fi fost în proprietatea Statului, bunul nu ar mai fi fost sub sechestru în anul 1943) și nici în Nota informativă din 01.07.1946 referitoare la luarea în primire a bunurilor lui Carol al II lea, în cuprinsul căreia nu se amintește nimic de Deciziunea ICCJ nr. 1/1941. Cum aceste înscrisuri oficiale provin de la Arhivele Naţionale şi conţin elementele oficiale de identificare, ele se bucură de o încredere mai mare decât înscrisul intitulat Deciziunea nr. 1/1941, care nu poartă nicio semnătură sau ştampilă.

În ce priveşte aspectul că terenul revendicat nu se afla enumerat în anexa la Decretul nr. 38/1948, acesta nu are nicio relevanță, deoarece art II din acest Decret stipulează și cu titlu general că „toate bunurile mobile și imobile, care la data de 6 martie 1945, se aflau în proprietatea fostului rege Mihai l, ori a altor membri al fostei familii regale, trec, pe aceeiasi dată în proprietatea Statului Român. Decretul nu a reprezentat un inventar exhaustiv al bunurilor care au aparţinut fostului Rege sau membrilor fostei Familii Regale, toate fiind trecute în proprietatea statului prin acest decret abuziv.

Faptul că această deciziune purta ștampila „Executat la Arhivele Nationale” nu înseamnă că în Arhivele Naționale se găsește originalul, ci doar că aici se găsește copia respectivă. Acest aspect este confirmat și de martorii lucrători în cadrul Arhivelor Naționale, audiați de instanță. Astfel, martorul Grigorescu Liviu, audiat de instanță la data de 16.02.2018 (filele 144-146, vol. 29 din dosarul instanței), arată că: „Întrebare avocat inc. Truică R[…] — Documentul eliberat este o copie a copiei? Răspuns Da. Pentru a fi mai înțeleși, noi la arhivele naționale nu stabilim originalitatea unui document, noi eliberăm exact copie de pe ceea ce deținem. Pentru noi care suntem de profesie istorici, importantă este informația din document. […] Întrebare avocat inc. Tal S[…], […] Agavi, […] Steinmetz: În aceste condiții dvs. având la arhivele naționale acest document puteți doar să confirmați că în arhivele naționale a intrat o copie a unui document nesemnat. Este adevărat? Răspuns: Da, este exact ceea ce se găsește în dosarul respectiv.” Aceleași aspecte rezultă și din declarația martorei Musetoiu Rodica, audiată de instanță la data de 02.02.2018.

Față de aceste aspecte, instanța reține că era perfect justificat demersul inculpaților Jecu N[…] și Olteanu G[…] de a solicita depunerea originalului Deciziunii nr. 1/1941, pentru a putea ține cont de aceasta. Nefiind depus originalul, care cel mai probabil nu a existat niciodată, luarea deciziei de retrocedare către inculpatul Al României P[…] Philippe a imobilului de 46,78 ha de teren din Pădurea Snagov nu contravine legii și nu poate constitui infracțiunea de abuz în serviciu.

Niciunul din ceilalți inculpați, membri ai comisiei locale sau au comisiei județene de fond funciar, care au votat pentru retrocedarea acestui imobil către inculpatul Al României P[…] Philippe (inculpații Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…], Olteanu G[…]) nu au comis vreun act contrar legii și nu au săvârșit prin aceasta infracțiunea de abuz în serviciu. De altfel, pentru inculpaţii Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Popa C[…] şi Delcea V[…] nici nu s-a făcut dovada că ar fi cunoscut de existenţa acestei Deciziuni, deoarece ea a fost trimisă prin poştă către Instituţia Prefectului judeţului Ilfov – Comisia Judeţeană şi nu există decât dovada că inculpaţii Jecu N[…] şi Olteanu G[…] au solicitat depunerea originalului.

De asemenea, având în vedere caracterul incert al acestei deciziuni, nu are nicio relevanță faptul că de la casa de avocatură din care face parte inculpatul Roșu […] s-a ridicat, printre altele, un exemplar al acestei deciziuni pe care se afla un bilețel cu mențiunea „a nu se folosi în niciun dosar”. În plus, chiar dacă inculpatul Roşu […] ar fi făcut această menţiune, demersul avocatului de a nu folosi în proces o probă pe care o consideră defavorabilă clientului său nu poate avea caracter penal, fiind obligația părții adverse să-și facă apărarea prin invocarea şi folosirea probelor considerate pertinente. Nu există, însă, nicio probă din care să rezulte că menţiunea respectivă îi aparţine inculpatului Roșu […].

Activitatea inculpatului Chiriac T[…], prin care a procedat în calitate de director al Direcției Silvice Ilfov la punerea în posesie asupra acestui teren, a intervenit după adoptarea deciziei comisiei județene de fond funciar și după ce instanțele de judecată au respins acțiunile civile formulate împotriva hotărârii anterioare de validare a dreptului de proprietate asupra a 10 ha. din acest teren. În anul 2004 fusese emisă Hotărârea nr. 7/14.01.2004 a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, prin care s-au restituit 10 ha din acest imobil, iar instanțele de judecată au respins acțiunea în justiție având ca obiect anularea Hotărârii nr. 7/14.01.2004 prin Sentința civilă nr. 1496/16.05.2005 pronunțată de Judecătoria Buftea, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia Civilă nr. 73/22.01.2007 a Curții de Apel București.

Potrivit art. 71 alin. 2 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005 „deținătorul actual al terenului forestier care face obiectul retrocedării pune la dispoziție comisiilor locale sau județene, după caz, terenurile validate, în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite, în termen de cel mult 30 de zile de la validarea cererilor de către comisia județeană.” Art. 72 din același Regulament prevede că: „punerea în posesie a proprietarilor – persoane fizice și juridice – în cadrul zonelor teritoriale delimitate se va face de comisia locală sau de comisia județeană, după caz, conform planului parcelar elaborat pe baza planurilor amenajistice și a măsurătorilor topografice. Comisia va comunica reprezentanților deținătorilor actuali ai terenurilor care se restituie data punerii în posesie care nu poate fi mai târziu de 30 de zile de la data validării”. Inculpatul Chiriac T[…] era reprezentantul deținătorului terenului respectiv și a făcut demersuri, conform acestor prevederi legale, pentru punerea la dispoziție a terenului retrocedat.

Drept urmare, s-a întocmit Procesul-Verbal de punere în posesie din 26.06.2007, înregistrat la Primăria Snagov sub nr. 12912/29.06.2007, referitor la suprafața de 9.97 ha teren forestier în zona Fundul Sacului – Snagov și Procesul-Verbal de punere în posesie înregistrat la Primăria Snagov sub nr. 16085/15.08.2007 pentru diferența de 36.78 ha teren forestier. Fiind vorba de demersuri legale de punere în executare a unor hotărâri de retrocedare, nu se poate reține nici în sarcina inculpatului Chiriac T[…] săvârșirea prin aceste demersuri a infracțiunii de abuz în serviciu.

Nu există nicio probă care să demonstreze că localizarea terenului forestier pus în posesie s-ar fi făcut „prin hașurarea aleatorie” a unei hărți, așa cum susține parchetul, deoarece la stabilirea amplasamentului au contribuit și reprezentanții ai Ocolului Silvic Snagov care au făcut parte din comisia locală de fond funciar. Modul de stabilire a amplasamentului s-a făcut potrivit legii, așa cum rezultă și din decarația martorei Voicu G […]na-Mihaela, jurist la […] Silvică Ilfov la momentul respectiv, audiată de instanță la data de 06.04.2016, care arată că „Cred că a fost o discuție în anul 2006-2007 la cabinetul avocatului Roșu […] la care au participat și alte persoane. Îmi amintesc că o parte s-au recomandat ca fiind din comisia locală. Am mers la acea discuție la solicitarea directorului Chiriac și obiectul acesteia a fost amplasamentul Snagov, în sensul că trebuie găsit cum se facă amplasamentul. Nu-mi amintesc dacă a participat cineva de la Ocolul Silvic Snagov. Nu s-a luat vreo decizie la acel moment.”

Potrivit art. 24 alin. 2-3 din Legea nr. 1/2000 „se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite foștilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991…, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie. (3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.” Așadar, era legal procedeul de punere în posesie pe alte amplasamente, dacă nu mai era posibilă pe vechile amplasamente.

Nu are nicio relevanță sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu faptul că inculpatul Chiriac T[…] a primit cu titlu de mită, prin intermediari, o suprafață de 1000 mp. din acest teren, deoarece aceasta putea fi dată și pentru îndeplinirea unui act legal în exercitarea atribuțiilor de serviciu. S-a arătat anterior că fostul director al direcției silvice, Capanu George, avea o poziție fermă de refuz de punere în posesie deoarece considera că retrocedarea ar fi fost nelegală, existând astfel și motivul oferirii ca mită inculpatului Chiriac T[…] a suprafeței respective de teren.

Nefiind comise acte nelegale de către funcționarii publici care au dispus cu privire la retrocedarea către Al României P[…] Philippe a suprafeței de teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov, nu se poate reține nici infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, pentru actele de ajutor sau înlesnire a acestora, comise de inculpații Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Roșu […] şi P[…] Nela.

În consecință, având în vedere că toate actele comise de inculpați în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov au fost acte făcute în conformitate cu legea, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală instanța de fond a dispus achitarea pentru infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în forma autoratului în sarcina inculpaţilor Muşat Apost[…], Dima Nic[…], Jecu N[…], Popa C[…], Delcea V[…], Olteanu G[…], Chiriac T[…] şi în forma complicităţii în sarcina inculpaţilor Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Roșu […] şi P[…] Nela. Temeiul achitării este justificat prin faptul că inculpații au săvârșit niște acte materiale în exercitarea atribuţiilor de serviciu, care au fost făcute, însă, în conformitate cu legea. Pentru a se putea reține ca temei al achitării dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală ar fi trebuit ca inculpații să nu fi comis niciun act material, nicio acțiune fizică cu efecte în realitate.

Cum soluţia de achitare are prioritate faţă de soluţia de încetare a procesului penal, instanţa nu a mai analizat aspectul privind intervenirea prescripţiei răspunderii penale, invocat de inculpaţi în subsidiar.

j. Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu reţinută de parchet în forma autoratului în sarcina inculpatei Gheorghița […]a şi în forma complicităţii în sarcina inculpaţilor Dicu Cor[…], Sin G[…], Stoian I[…], Truică R[…], Al României P[…] Philippe și Roșu […], în legătură cu retrocedarea bunului Ferma Regală Băneasa

Inculpata GHEORGHIŢĂ […]A este acuzată în rechizitoriu că, în cursul anului 2008, în calitate de director economic şi membru în Consiliul de administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, instituţie învestită cu soluţionarea notificării nr. 554 din 13.02.2002 formulată de AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE având ca obiect Ferma regală Băneasa, urmare a discuţiilor purtate cu directorul institutului, ILIES[…] Horia, a aprobat cu încălcarea dispoziţiilor HG nr.1881/2005 şi ale art. 8, art. 10 şi art. 21 din Legea nr.10/2001 retrocedarea terenului, ulterior prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 dispunându-se restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moştenitor, incidenţa Legii 10/2001, identificarea terenului potrivit legii şi având cunoştinţă de adresa nr.1772 din data de 12.09.2008 a ASAS (prin care s-a solicitat să nu se întreprindă măsuri de înstrăinare a imobilului Ferma Băneasa întrucât instituţia a formulat o cerere de retrocedare), cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpaţii AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpata DICU COR[…] T[…] este acuzată că, folosindu-şi calitatea de jurist al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti (cu care avea contract de asistenţă juridică ca avocat), prin acţiunile întreprinse în cursul anului 2008, l-a ajutat pe numitul ILIES[…] Horia, director al ICDPP la acea dată, să determine membrii Consiliului de administraţie să aprobe solicitarea inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în legătură cu Ferma regală Băneasa, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr.10/2001 (art. 8, art. 10 şi art. 21) participând la şedinţele consiliului, susţinând cu ştiinţă date nereale referitoare la natura şi situaţia terenului sau calitatea de persoană îndreptăţită a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…], redactând acte pentru retrocedarea terenului, astfel că prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8, fiind cauzat astfel un prejudiciu statului român în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul SIN G[…] este acuzat că, folosindu-se de calitatea de secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole, prin acţiunile întreprinse în perioada iulie – septembrie 2008 (adrese, participări la sedinţele de CA fără a avea mandate din partea prezedintelui ASAS), l-a ajutat pe numitul ILIES[…] Horia, director al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti la acea dată, ca prin nerespectarea dispoziţiilor art. 8, art. 10 şi art. 21 din Legea nr.10/2001 şi ale art. HG nr.1881/2005, să emită dispoziţia administrativă nr. 30 din 26.09.2008 de retrocedare a suprafeţei de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpaţii AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul STOIAN I[…] este acuzat că, în cursul anului 2008, după ce Consiliul de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a solicitat efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea şi localizarea terenului pretins de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…], utilizând ştampila de expert autorizat a numitului Stângu I[…] şi semnând în locul acestuia, a întocmit un înscris intitulat “expertiză tehnică imobiliară” cu încălcarea normativelor aplicabile pentru efectuarea expertizelor în domeniu (nu a menţionat metodele şi aparatura folosită, metodele şi planurile cartografice în vederea stabilirii vechiului amplasament, nu sunt ataşate hărţi sau planuri vechi), la cererea şi potrivit dispoziţiilor numiţilor ILIES[…] Horia, directorul Institutului, GHEORGHIŢĂ […]A şi DICU COR[…] T[…], ajutându-l astfel pe primul ca prin nerespectarea dispoziţiilor art. 8, art. 10 şi art. 21 din Legea nr.10/2001 şi ale art. HG nr.1881/2005, să emită dispoziţie administrativă de retrocedare a suprafeţei de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în Bucureşti, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8, fiind cauzat astfel un prejudiciu statului român în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul TRUICĂ R[…] mai este acuzat că, urmărind realizarea scopului grupului infracţional, în cursul anului 2008, urmare a notificării nr. 554 din 13.02.2002 formulată de P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, prin intermediul numitului ILIES[…] HORIA (directorul acestui Institut) şi al inculpatului SIN G[…], (secretarul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice), a determinat membrii Consiliului de administraţie al Institutului (prin prezenţa sa la institut, prezentarea inculpatului TAL S[…], asigurarea prezenţei inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE la şedinţă, convingerea directorului că demersul realizat nu va avea consecinţe negative datorită influenţei sale politice, prin oferirea de foloase necuvenite) să aprobe cererea INCULPATULUI P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI, cu încălcarea dispoziţiilor HG nr.1881/2005 şi ale art. 8, art. 10 şi art. 21 din Legea nr.10/2001 iar ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008, să dispună, cu încălcarea aceloraşi dispoziţii legale, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moştenitor, incidenţa Legii 10/2001 şi identificarea terenului potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpaţii AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzut de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

        Inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE este acuzat că, în cursul anului 2008, urmare a notificării nr. 554 din 13.02.2002 având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București şi a înţelegerii cu inculpatul R[…] TRUICĂ, împreună cu inculpatul ROŞU […], prin participarea la discuţiile din şedinţa Consiliului de administraţie de la institut şi exercitarea presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii), l-a ajutat pe numitului ILIES[…] Horia, directorul institutului, să îi determine pe membrii Consiliului de administraţie să-i să aprobe cererea sa, cu încălcarea dispoziţiilor HG nr.1881/2005 şi ale art. 8, art. 10 şi art. 21 din Legea nr.10/2001, iar ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 să dispună, cu încălcarea aceloraşi dispoziţii, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moştenitor, incidenţa Legii 10/2001şi identificarea terenului potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru sine, TRUICĂ R[…] şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzut de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul ROȘU […] este acuzat că, urmărind realizarea scopului grupului infracţional, în cursul anului 2008, urmare a notificării nr. 554 din 13.02.2002 formulată de P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, urmare a înţelegerii cu inculpatul R[…] TRUICĂ, prin notificările, cererile, memoriile întocmite, prin prezenţa şi susţinerile făcute în cadrul şedinţelor de CA de la ICDPP, l-a ajutat pe ILIES[…] Horia, directorul acestui Institut, să-i determine pe membrii CA să aprobe cererea inculpatului P[…] PHILIPPE AL ROMÂNIEI, cu încălcarea dispoziţiilor HG nr.1881/2005 şi ale art. 8, art. 10 şi art. 21 din Legea nr.10/2001, iar ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 să dispună, cu încălcarea aceloraşi dispoziţii legale, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moştenitor, incidenţa Legii 10/2001 şi identificarea terenului potrivit legii, cauzându-se astfel prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpaţii AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, TRUICĂ R[…] şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 309 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpaţii Gheorghița […]a, Dicu Cor[…], Sin G[…], Stoian I[…], Truică R[…], Al României P[…] Philippe și Roșu […] a acestei infracţiuni.

În primul rând, instanța constată că din comisia alcătuită în cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor care a decis retrocedarea către inculpatul Al României Paaul Philippe a suprafeței de teren cunoscută ca Ferma Regală Băneasa nu a făcut parte doar inculpata Gheorghița […]a, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu în forma autoratului, ci și martorii F[…] Oancea și Ana Maria […] (alături de fostul director Horia ILIES[…], decedat, și de martora Leaotă E[…], care s-a abținut), care au votat la fel ca inculpata Gheorghiță […]a și nu au fost trimiși în judecată, primind soluții de clasare în cauză.

Dacă acțiunea esențială care a determinat punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata Gheorghiță […]a, respectiv votul exprimat pentru retrocedare, a fost similară cu cea a martorilor menționați, tratamentul diferențiat al acestora față de inculpată ar trebui să aibă o justificare obiectivă rezonabilă. Or, în prezeenta cauză, nu se poate reține o astfel de justificare obiectivă în cazul inculpatei Gheorghiță […]a, nefiind probe că aceasta ar fi acționat cu o formă de vinovăție diferită de cea a martorilor ori în urma vreunei influențe ilicite din partea unei terțe persoane.

Instanţa subliniază că toate aspectele menționate la punctul anterior cu privire la dovedirea calității inculpatului Al României P[…] Philippe de moștenitor al fostului Rege Carol al II-lea sunt valabile și în ceea ce priveşte dovedirea calității de moștenitor a acestuia pentru retrocedarea Fermei Regale Băneasa.

Așa cum s-a arătat, inculpatul Al României P[…] Philippe a depus în fața autorităților competente, în cursul procedurilor de retrocedare, acte de […]e civilă (certificate de naștere, certificate de deces, carte de identitate, pașaport, etc.) și mai multe acte notariale (certificate de calitate moștenitor, testamente, contract de cumpărare/cesiune drepturi succesorale, ofertă și acceptare de donație, etc.) care probează calitatea sa de moștenitor al fostului Rege Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu. Certificatele de calitate de moștenitor emise de notarii publici sunt acte autentice, care nu puteau fi puse în discuție de funcționarii competenți să dispună asupra retrocedării, iar cumpărarea drepturilor succesorale rămase de pe urma E[…] Lupescu, ultima soție a fostului Rege Carol al II-lea, a fost valabilă și a produs efecte în sensul dovedirii calității de moștenitor a inculpatului Al României P[…] Philippe de pe urma fostului Rege Carol al II-lea.

În plus, prin hotărârea nr. 132/06.02.1955 pronunţată în dosarul nr. 234/1954 al Secţiei I-a a Tribunalelor Judiciare de la Lisabona, Portugalia, recunoscută prin decizia irevocabilă nr. 954/14.02.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5696/2/2009 – exequatur, s-a consolidat cu efect retroactiv acest drept al inculpatului Al României P[…] Philippe. Instanţa nu poate reţine în prezent o altă situaţie juridică, care să contrazică această hotărâre, nefiind posibilă analizarea faptei de abuz în serviciu imputată inculpaţilor prin luarea în considerare doar a actelor existente la momentul faptei.

În ce privește dreptul inculpatului Al României P[…] Philippe la retrocedarea acestui imobil, așa cum s-a arătat anterior, el a fost statuat cu autoritate de lucru judecat prin Decizia civilă nr. 2146/06.12.2013, pronunțată în dosarul nr. 22069/3/2013 al Tribunalului București, Secția a III – a Civilă, prin care instanța a admis cererea de chemare în judecată a lui Al României P[…] Philippe împotriva ICDPP și a acordat măsuri reparatorii pentru suprafața de 25.642,96 mp. din Ferma Regală Băneasa, care nu a putut fi retrocedată în natură de către ICDPP prin Decizia de retrocedare nr. 30/26.09.2008.

Trecând peste existenţa acestei hotărâri civile definitive, instanța constată că nu sunt întemeiate nici argumentele parchetului potrivit cărora inculpatul Al României P[…] Philippe nu ar fi avut dreptul la retrocedarea bunului pentru că nu ar fi fost îndeplinite condițiile Legii nr. 10/2001 în acest caz.

Inculpatul Al României P[…] Philippe a formulat în mod legal cererea de retrocedare a imobilului.

Astfel, prin Notificarea nr. 554/13.02.2002, înregistrată la Primăria Municipiului București sub nr. 25576/14.02.2002, inculpatul Al României P[…] Philippe a solicitat prin executor judecătoresc Primăriei Municipiului București, restituirea imobilului situat în București, Str. Ion Ionescu de la Brad nr. 4, nr. 8 și nr. 10, Sect. 1, în suprafață de 26,87 ha, cunoscut sub denumirea de fosta Fermă Regală Băneasa (filele 15-18, vol. 10 din dosarul de urmărire penală), martorii Dumitru Stăiculescu, audiat la termenul din data de 24.03.2017, și Ana-Cristina Zainea, audiată la termenul din data de 07.07.2017, au confirmat faptul că notificarea nr. 554/13.02.2002 a fost transmisă și că era însoțită de actele enumerate. Acest aspect a fost confirmat și de martora Burlacu D[…], audiată la termenul din data de 24.03.2017, care a arătat că notificarea s-a depus în termen.

Prin adresa nr. 9134/26.11.2007, Primăria Municipiului București a înaintat ICDPP Dispoziția nr. 9134/ 23.11.2007 a Primarului General al Municipiului București și actele care au stat la baza emiterii dispoziției conform cu actul din dosarul administrativ.

Inculpatul Al României P[…] Philippe este singurul succesor al Regelui Carol al II-lea care a formulat, în baza Legii nr. 10/2001, notificare pentru restituirea terenului aparținând fostei Ferme Regale Băneasa, fiind astfel îndreptățit să beneficieze de dreptul de acrescământ statuat în această materie de art. 4 alin. (4), potrivit căruia „de cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire”.

Nu poate fi primit argumentul parchetului potrivit căruia Decizia ICDPP de retrocedare ar fi avut în vedere numai calitatea de succesor în linie directă a lui Carol al II-lea, deoarece din conținutul deciziei rezultă că s-a avut în vedere atât calitatea acestuia de cesionar de drepturi succesorale ale numitei Monique U[…], cât şi cea de moştenitor direct al lui Carol al II-lea, în calitate de nepot de fiu (pag. 2-3 a Deciziei nr. 30/26.09.2008). Ambele calități justificau retrocedarea către inculpatul Al României P[…] Philippe a imobilului, deoarece până la data retrocedării se consolidase și calitatea acestuia de moștenitor direct al fostului Rege Carol al II lea, ca urmare a decesului tatălui său, Carol M[…] Grigore, la data de 27.01.2006.

Aceste precizări au fost făcute de inculpatul Al României P[…] Philippe după ce a depus notificarea şi au fost însoțite de depunerea unor acte, neputând conduce la concluzia nelegalităţii deciziei de retrocedare deoarece, potrivit art. 23 din Legea nr. 10/2001, „Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării.” Așadar, chiar dacă notificarea inițială nu făcea referire decât la calitatea de moștenitor în virtutea Contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale nr. 1489/02.08.2001 de la Monique U[…], faptul că Decizia ICDPP nr. 30/26.09.2008 recunoaște petentului și calitatea de succesor ca nepot de fiu, în linie directă, după Carol al II-lea, datorită completării dosarului de notificare până la data Deciziei de retrocedare, este în concordanță cu legislația aplicabilă și cu practica judiciară în această materie.

Având în vedere că notificarea a fost depusă de inculpatul Al României P[…] Philippe în calitate de moștenitor, în virtutea Contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale nr. 1489/02.08.2001 de la Monique U[…], este corectă semnarea notificării de către inculpat. Din acest motiv nu poate fi primită susținerea parchetului că retrocedarea ar fi nelegală pentru că notificarea nu a fost semnată de tatăl inculpatului, Carol M[…] Grigore, care trăia la data depunerii ei.

În plus, Carol M[…] Grigore formulase în data de 10.02.2002 o ofertă de donație către inculpatul Al României P[…] Philippe, referitoare la drepturile asupra tuturor bunurilor aflate în România, respectiv 37,5% din averea regală moştenită de la Regele Carol al II-lea, încheiată în Marea Britanie şi consfinţită printr-un act certificat la data de 10.02.2002 de avocat David Northrop din Londra, iar notificarea de retrocedare nr. 554/13.02.2002 depusă de către inculpat în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 reprezintă în sine o acceptare tacită a acestei oferte de donaţie. Pe lângă această acceptare tacită, inculpatul Al României P[…] Philippe a formulat și o declarație expresă de acceptare a donatiei, cu încheiere de legalizare de semnătură nr. 4999/21.05.2002 BNP Melania Popa și Silvana-Brândușa Trofin.

Faptul că imobilul Ferma Regală Băneasa a fost în proprietatea privată a fostului Rege Carol al II-lea până la momentul preluării abuzive de către statul comunist rezultă din mai multe înscrisuri, multe dintre acestea provenind de la Arhivele Naționale şi beneficiind de un grad mare de credibilitate.

– Procesul-verbal din data de 23.11.1940 încheiat de către Prim-președintele Tribunalului Ilfov cu ocazia punerii în posesie a administratorului sechestru “asupra proprietăţilor imobiliare care au aparţinut sau aparţin fostului Rege Carol al II-lea sau casei regale” (filele 38-39, vol. 10 din dosarul de urmărire penală), în care Ferma Regală Băneasa este descrisă ca fiind compusă din cele trei suprafeţe de teren:

  • 23 ha, sub denumirea lotul […] Viteazul – Regele Carol al II-lea, pe care fostul Rege Carol al II-lea îl stăpânește în baza titlului de proprietate nr. 2/02.10.1931 emis de Ministerul Agriculturii și Domeniilor în virtutea Legii pentru împroprietărirea ofiţerilor decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazu din 1927;
  • 3 ha și 5224 mp., lot cumpărat cu Actul de vânzare-cumpărare încheiat între Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Regele Carol al II-lea, autentificat de Tribunalul Ilfov Secţia Notariat sub nr. 35534/31.10.1936 (Regele împuternicește pe F[…] M[…]escu, Administratorul Casei Regale să semneze contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 3 ha si 5244 mp din fosta Moșie Montesquieu…”terenul este situat în Comuna Băneasa, Județul Ilfov …” terenul se învecina la NE și N cu proprietatea fostei Școli de horticultură gr. II, la E și SE cu Ferma Regală Băneasa – cele 23 de ha – lotul […] Viteazul, la S și SV cu apa Colentina iar la V și NV cu Fabrica de Cărămidă și cu Institutul de Sero-Vaccinuri Dr. Cantacuzino. Vânzarea acestei suprafețe către Regele Carol al II-lea este confirmată și prin Adresa 110070/17.05.1935 a Ministerului Agriculturii și Domeniului, prin care se aduce la cunoștință că “suprafața aprobată să se vândă pentru extinderea Fermei Regale Băneasa din fosta Moșie Montesquieu este de 3 ha 5244 m.p.”;
  • 3540 m.p., fostă proprietate a Ministerului Agriculturii și Domeniilor, dat în plată fostului Rege Carol al Il-lea, în baza Jurnalului Consiliului de Miniştri nr. 1722/11.06.1940 cu titlu de despăgubire pentru o serie de imobile proprietate personală care i-au fost expropriate de Stat; se menționează la punctul 5: „un teren situat în comuna Băneasa jud. Ilfov, învecinat cu …..Ferma Regală Băneasa în suprafață de 3540 mp” Acest bun este numit și de Referatul Administrației Bunurilor Private – Casă Regală nr. 276/14.03.1940, încheiat în urma schimbului de bunuri între Rege și Stat, prin care în patrimoniul lui Carol al II-lea au intrat 8 imobile, între care “terenul de lângă Ferma Regală Băneasa teren 3540 m.p” ;

– Lista imobilelor urbane şi rurale, proprietate a fostului Rege Carol al II-lea (nedatată), provenită de la Arhivele Naționale, din care reiese că în proprietatea Regelui Carol al II lea s-a aflat bunul „Fermă Băneasa – lot Mihai Viteazu – Regele Carol al II-lea, suprafață 25 ha” (filele 77-78, vol. 27 din dosarul de urmărire penală);

– Proces-verbal privind bunurile fostului rege Carol al II-lea, realizat de o comisie constituită la Palatul Regal în datele de 27.09 și 23.10.1940, provenit din Arhivele Naționale, care cuprinde și „Bunurile trecute asupra Regelui Carol al II lea” între case este enumerată și Ferma Băneasa (lot Mihai Viteazu MS Regele Carol al II-lea) (filele 79-81, vol. 27 din doarul de urmărire penală);

– Notă de serviciu a Primăriei Municipiului Bucureşti, […] Financiară, din 18.01.1941, provenind din Arhivele Naționale, privind proprietăţile din comuna Băneasa, aparţinând Regelui Carol al II-lea, în care se menționează: “Carol al II-lea, are în Comuna Băneasa următoarele proprietăți: una fermă cu 25 ha, …..” (fila 74, vol. 27 din dosarul de urmărire penală);

– Adresa nr. 417/12.03.1941 a administratorului sechestru înaintată Prim-președintelui Tribunalului Ilfov privind bugetul de administrare pentru o serie de active aflate sub Administraţia Sechestră între care și Ferma Băneasa, proprietatea lui Carol al II lea (filele 300-301, vol. 3 din dosarul de urmărire penală) ;

– Inventar realizat de Primul Președinte al Tribunalului Ilfov din 15.04.1941 asupra averii imobiliare aparţinând Regelui Carol al II-lea pusă sub sechestru, provenind din Arhivele Naționale, care face referire la Ferma Băneasa “compusă de 3 terenuri alăturate” (filele 85-89, vol. 27 din dosarul de urmărire penală);

– Proces Verbal din 25.08.1941 de punere sub sechestru a bunurilor lui Carol al II-lea, între care și Ferma Regală Băneasa (filele 135-136, vol. 2 din dosarul de urmărire penală);

– Referat din 10.11.1943 al Direcţiunii Judiciare, privind Administraţia Sechestră a Bunurilor fostului Rege Carol al II-lea, provenit din Arhivele Naționale, care face un istoric al întregii Administrații sechestre instituite inițial prin Decretul Lege nr. 3767/11.11.1940 (aflat la filele 150-151, vol. 26 din dosarul de urmărire penală) și o descriere a tuturor bunurilor lui Carol al II-lea intrate sub măsura sechestrului, printre care și Ferma Regală Băneasa (pag. 12) și alte 8 imobile despre care se arată că sunt rămase „în prezent sub sechestru” (filele 116-133, vol. 27 din dosarul de urmărire penală);

– Nota informativă din 01.07.1946 referitoare la luarea în primire a bunurilor lui Carol al II lea semnată de Colonel G[…] Stavar, care arată că aceste bunuri se află sub sechestru „de la 7 septembrie 1940 și până astăzi” și între acestea este enumerată și Ferma Băneasa (fila 291-295, vol. 2 din dosarul de urmărire penală);

– Referat al Comisiei de Inventariere și Supraveghere a Administrării Bunurilor Foste Regale (nedatat dar care face referire la Administrația Stavar, fiind ulterior Notei informative din 01.07.1946), unde apare, la poziția 26, Ferma Băneasa – 28.43 ha (fila 122-143, vol. 26 din dosarul de urmărire penală);

– Referat al Administrației Sechestre asupra bunurilor Regelui Carol al II-lea din 29.07.1946 întocmit cu privire la situaţia asigurărilor încheiate pentru bunurile aparținând Regelui Carol al II-lea, în care se face menţiune repetată la Ferma Regală Băneasa (filele 48-50, vol. 10 din dosarul de urmărire penală);

– Procesul-verbal din 27.01.1948 de inventariere a suprafeţelor de teren ce compuneau Ferma Băneasa, fond Arhivele Naționale – Comisia Centrală de Recuperare a Valorilor care au aparţinut Casei Regale, dosar nr. 366/1948, fil. 66-67 (filele 134-135, vol. 27 din dosarul de urmărire penală);

– Decretul nr. 38/27.05.1948 pentru intrarea în proprietatea Statului a bunurilor fostului Rege Mihai și ale membrilor fostei familii regale și Deciziunea nr. 905/19.06.1948 a Consiliului de Miniştri publicată în Monitorul Oficial nr. 140/19.06.1948, emisă în baza dispoziţiilor Decretului 38/1948, art. 1: „bunurile enumerate […] se trec în administraţia și folosinţa autorităților și instituţiilor arătate în dreptul fiecăruia […] terenul agricol în suprafaţă de 28,43 ha cu întreg inventarul necesar exploatării [….] (Ferma Băneasa) situate în comuna Băneasa, judeţul Ilfov, fosta proprietate Carol II, la Ministerului Agriculturii” (filele 208-209, vol. 2 și filele 281-288, vol. 3 din dosarul de urmărire penală).

Toate aceste acte dovedesc, fără dubiu, că imobilul a aparținut fostului Rege Carol al II-lea la momentul preluării lui de către stat, fiind neîntemeiată susținerea parchetului în sensul că nu s-ar fi făcut această dovadă. Preluarea abuzivă de către statul comunist a bunului mai sus menționat rezultă din faptul că Decretul nr. 38/1948 a fost declarat nul prin sentința civilă nr.110/04.04.2000 a Tribunalului Arad, irevocabilă, într-un litigiu în care petent a fost Regele Mihai I, reprezentat de martorul av. Adrian Vasiliu. Faptul că în acest decret este menționat în mod expres imobilul Ferma Regală Băneasa, ca fiind fostă proprietate Carol al II-lea, constituie o dovadă certă că imobilul a aparținut acestuia la momentul preluării.

Nu poate fi admisă susținerea parchetului potrivit căreia ar fi ”abuzivă” atribuirea către fostul Rege Carol al II-lea a lotului de 23 ha, sub denumirea lotul […] Viteazul – Regele Carol al II-lea, în baza titlului de proprietate nr. 2/02.10.1931 emis de Ministerul Agriculturii și Domeniilor în virtutea Legii pentru împroprietărirea ofiţerilor decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazu din 1927. Acest aspect este nereal și nici nu putea face obiectul analizei comisiilor de fond funciar, nefiind invocat niciodată până în acum. Lotul la care face referire parchetul pentru susținerea acestui caracter „abuziv” al atribuirii este denumit „Ferma Scroviștea, – lot Mihai Viteazu – Regele Ferdinand suprafață 25 ha”, fiind atribuit Regelui Ferdinand de către Statul Român, iar nu Regelui Carol al II-lea.

Un alt argument al parchetului în susținerea acuzațiilor a fost acela că inculpata Dicu Cor[…] ar fi întocmit în prima fază Nota juridică înregistrată de ICDPP sub nr. 845/ 31.03.2008 (filele 96-101, vol. 56 din dosarul de urmărire penală), semnată de directorul Horia ILIES[…], prin care i se comunica inculpatului Al României P[…] Philippe că nu ar fi întrunite condițiile pentru retrocedarea terenului. Aceeași notă juridică – purtând nr. de înregistrare 996/ 14.04.2008 (filele 32-36, vol. 65 dosar de urmărire penală) a fost transmisă de ICDPP către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Cabinet Secretar de Stat, G[…] Albu (primind un număr de înregistrare în vederea expedierii către această instituție), care, la rândul său, a retransmis-o solicitantului, prin reprezentanții săi convenționali, cărora le cerea “pentru o soluționare rapidă a cazului și emiterea unei decizii motivate față de notificarea formulată de clientul dumneavoastră, completarea dosarului administrativ, conform notei juridice anexate”.

După primirea acestor răspunsuri, pe lângă înscrisurile care făceau dovada calității sale de moștenitor al lui Carol al II-lea și a faptului că bunul Ferma Regală Băneasa a aparținut fostului Rege Carol al II-lea și a fost preluat abuziv din proprietatea acestuia prin Decretul nr. 38/1948, inculpatul Al României P[…] Philippe, personal și prin reprezentanți, a depus și o serie de analize juridice a acestor înscrisuri și argumente juridice în susținerea temeiniciei cererii sale de retrocedare, după cum urmează:

– Adresa semnată de Al României P[…] Philippe înregistrată la ICDPP sub nr. 1274/09.05.2008, prin care se aduc lămuriri referitoare la a) calitatea de persoană îndreptățită pe ambele ramuri, b) dovada proprietății lui Carol al II-lea asupra imobilului, c) preluarea abuzivă a bunului precum și d) identificarea bunului (filele 204-212, vol. 10 din dosarul de urmărire penală) și se răspunde la întrebările menționate în Nota juridică nr. 845/31.03.2008 a ICDPP;

– Adresa depusă de Al României P[…] Philippe în data de 05.06.2008 la ICDPP cu privire la notificarea de restituire a Fermei Băneasa, efectele Ofertei de donație din 10.02.2002 și situația juridică a imobilului la data preluării de către Statul Român (filele 213-216, vol. 10 din dosarul de urmărire penală);

– Adresa înregistrată la ICDPP sub nr. 2499/27.08.2008, semnată de Al României P[…] Philippe și Societatea de avocați TZA prin av. […] Roșu, care conține argumente privind calitatea succesorală pe ambele ramuri succesorale, istoricul juridic al terenului, analiza preluării nelegale de către Stat, se enumeră demersurile realizate în vederea restituirii și se enumeră consecințele juridice ale tergiversării soluționării notificării de retrocedare (filele 223-228, vol. 10 din dosarul de urmărire penală).

Faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe, prin avocat, a răspuns acestor obiecţiuni venite din partea ICDPP, pe care le considera nefondate, rezultă și din reacția inculpatului Roșu […] după primirea Notei juridice nr. 845/31.03.2008, când afirmă „Rar mi-a fost dat să văd atâtea prostii într-un document, o să răspund punct cu punct” (corespondența E-mail de răspuns, trimis în 11.04.2008, aflat la fila 288, vol. 57 din dosarul de urmărire penală).

Față de toate acestea, este plauzibilă susținerea inculpatei Dicu Cor[…], potrivit căreia argumentele expuse în aceste adrese și discuțiile cu avocații inculpatului Al României P[…] Philippe au făcut-o să-și reconsidere poziția inițială și să aprecieze ca fiind temeinică cererea acestuia de retrocedare a bunului imobil ce face obiectul cauzei. În lipsa oricăror probe din care să rezulte că această schimbare a opiniei inculpatei a fost rezultatul vreunei influențe nelegale, instanța nu poate reține punctul de vedere al parchetului potrivit căruia ea constituie o dovadă a infracțiunii de abuz în serviciu. Procesul de deliberare asupra unei cereri este unul care durează în timp și care, prin natura lui, poate conduce la schimbări ale unor opinii exprimate anterior, în funcție de argumentele aduse în sprijinul cererii. Nu se poate prezuma că orice schimbare a unei opinii exprimate anterior este rezultatul unei infracțiuni, deoarece s-ar anula din […]t orice posibilitate de examinare serioasă a unei cereri.

Acest aspect este confirmat de susținerea inculpatei Dicu Cor[…] din declarația dată în fața instanței la data de 08.02.2019 (filele 203-205, vol. 43 din dosarul instanței), în care arată că „…Am arătat și la urmărirea penală că între cele două părți Institut și Prințul P[…], prin reprezentanți, a existat o corespondență amplă, și la cele solicitate a fi lămurite, clarificate prin nota juridică s-a răspuns punctual printr-o adresă nr. 1274/2008. În afară de această adresă sau mai transmis și alte punct de vedere privind legalitatea notificării și corespondența se găsește în volumul X al urmăririi penale la dosarul administrativ al notificării.”

De asemenea, nu este ceva neobișnuit ca avocații unor părți adverse să se întâlnească și să discute aspectele divergente. Nicio prevedere a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și nicio dispoziție din Statului profesiei de avocat nu interzic întrevederile între avocați, în vederea dezbaterii aspectelor juridice care îi privesc pe clienții acestora.

Nu este întemeiată nici susținerea parchetului potrivit căreia decizia de retrocedare a imobilului Ferma Regală Băneasa ar fi abuzivă pentru că solicitarea inculpatului Al României P[…] Philippe ar fi fost formulată în baza Legii nr. 10/2001, iar această lege ar fi fost aplicabilă doar imobilelor care au fost preluate abuziv în perioada comunistă şi care sunt situate intravilan. În primul rând, imobilele administrate de institute de cercetare-dezvoltare din agricultură, indiferent dacă la origine au fost sau nu o exploatație agricolă, nu cad sub incidenţa Legii fondului funciar nr. 18/1991 și nici a Legii 1/2000, ci sub incidenţa Legii nr. 10/2001, deoarece art. 35 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 arată că terenurile proprietate de stat, administrate de institutele și staţiunile de cercetări științifice din agricultură, aparţin domeniului public și rămân în administrarea acestora. În consecință, legea prevedea în mod expres că imobilul Feerm Regală Băneasa nu putea fi restituit în condiţiile Legii nr. 18/1991.

Conform art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, „nu intră sub incidenţa prezenței legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare ”. Practica judiciară și doctrina au statuat că Legea nr. 10/2001 are caracterul unei norme de complinire și că aceasta acoperă și acele terenuri din intravilanul localităţilor (inclusiv cele agricole) care nu au putut fi retrocedate în baza legilor fondului funciar anterioare.

Nu este corectă nici susţinerea parchetului potrivit căreia nu ar fi fost aplicabilă Legea nr. 10/2001 deoarece terenul retrocedat nu ar fi fost intravilan.

Faptul că la data preluării de către statul comunist imobilul retrocedat era unul intravilan rezultă din actul de vânzare-cumpărare între Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Regele Carol al II-lea, autentificat de Tribunalul Ilfov Secţia Notariat sub nr. 35534/31.10.1936, pentru suprafaţa de 3 ha 5244 m.p. din teren, care se referă la terenul „pendinte de Comuna Băneasa Județul Ilfov…”. Chiar actul prin care imobilul a fost preluat abuziv de către statul comunist menționează faptul că acesta era intravilan, întrucât în Deciziunea nr. 905/19.06.1948 a Consiliului de Miniştri publicată în M.Of. nr. 140/19.06.1948, emisă în baza dispoziţiilor Decretului 38/1948, se face vorbire de „terenul agricol în suprafaţă de 28,43 ha cu întreg inventarul necesar exploatării (Ferma Băneasa) situată în comuna Băneasa, judeţul Ilfov, fosta proprietate a Carol al II-lea”.

Faptul că la data solicitării retrocedării imobilul era intravilan rezultă şi din Certificatului de urbanism nr. 4029/115/I/44666 din data de 18.12.2008, în care s-a consemnat că terenul situat pe strada Ion Ionescu de la Brad nr. 8 este intravilan (filele 84-85, vol. 11 din dosarul de urmărire penală). De asemenea, și în Certificatul de urbanism nr. 1031/27/1 din 27.03.2008 se certifică faptul că imobilul teren din Bd. Ion lonescu de la Brad nr. 8, Sect. 1, este compus din teren intravilan în suprafaţă de 31.409 ha, proprietate publică a statului şi aflat în administrarea ICDPP (filele 237-239, vol. 28 din dosarul de urmărire penală). Or, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul „Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea Administrației publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor […]iţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.”

Nu poate fi admis nici argumentul parchetului referitor la caracterul abuziv al restituirii pe motiv că terenul ar fi făcut parte din domeniul public al statului, deoarece, potrivit doctrinei și practicii judiciare, Legea nr. 10/2001 este aplicabilă imobilelor preluate abuziv, indiferent dacă se află în domeniul public ori în domeniul privat al statului ori în patrimoniul entităţilor obligate la restituire. De altfel, acest aspect este consacrat şi legislativ, în art. 6.1 al Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, potrivit cărora „….În cursul procedurii administrative de soluționare a notificărilor nu prezintă relevanță afectațiunea juridică actuală a imobilelor solicitate, fiind fără relevanță juridică calificările Legii nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia. Pentru aceste considerente, deținătorul imobilului care, la data soluționării notificării, este calificat ca fiind bun proprietate publică are competența de a dispune restituirea bunului în natură, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare.”

Aplicabilitatea în acest caz a Legii nr. 10/2001 a fost statuată definitiv și prin decizia civilă nr. 2146/06.12.2013 a Tribunalului București, prin care s-a admis cererea inculpatului de acordare a despăgubirilor pentru suprafața de teren neretrocedată.

Terenul retrocedat a fost corect identificat, identificarea acestuia fiind atribuția exclusivă a ICDPP, în calitate de unitate deținătoare, iar nu a petentului care solicita retrocedarea. Astfel, potrivit Procesului-verbal al ședintei Consiliului de Administrație ICDPP din 02.09.2008 (filele 245-252, vol. 10 din dosarul de urmărire penală), în considerarea art. 10 pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, Consiliul a hotărât efectuarea expertizei tehnice topografice cu obiective: identificarea terenului – amplasament şi vecinătăţi, determinarea coordonatelor punctelor de hotar, stabilirea amplasamentului construcţiilor, stabilirea suprafeţei afectate de servituţi legale, stabilirea suprafeţei de teren neocupate de construcţii şi determinarea amplasamentului fostei Ferme Băneasa în sensul dacă este în intravilanul sau extravilanul localităţii. Terenul a fost identificat prin Expertiza tehnică imobiliară întocmită de Stocad Proiect SRL (filele 320-324, vol. 13 din dosarul de urmărire penală), care face parte integrantă din Decizia de retrocedare.

Diferența de aprox 20.000 mp între suprafața retrocedată și cea intabulată rezultă dintr-o suprapunere de Carte Funciară și din existența unui conflict aparent de titluri de proprietate, iar nu ca urmare a unei eronate analize din expertiza realizată de Stocad Proiect SRL sau a unei manevre dolosive la identificarea terenului și retrocedarea terenului. De altfel, terenul se regăsește în întregime în natură în suprafața retrocedată, fiind doar vorba despre o suprapunere de Cărți Funciare.

Nu este întemeiat nici argumentul parchetului potrivit căruia imobilul retrocedat ar fi fost ocupat de construcții și nu putea fi retrocedat, deoarece din probe rezultă că singurele construcții ale ICDPP care împiedicau retrocedarea în natură sunt cele situate pe suprafața 25.642,96 mp., care nu au fost restituită în natură, fiind respinse la retrocedare, așa cum rezultă din art. 4 din Decizia ICDPP nr. 30/26.09.2008. În rest, nu era vorba de construcţii noi, durabile și autorizate, necesare desfăşurării activității de cercetare-dezvoltare a ICDPP, ci era vorba de construcții vechi, dezafectate, care fuseseră amortizate total din punct de vedere contabil. Fiind vorba de construcții neautorizate și neînscrise în Cartea funciară, unele ocupate de unii angajați ai ICDPP (martorii Osiac M[…], Fătu Viorel, […] Liliana, Larionesi M[…] și Dinu Sor[…]), fără însă a avea un titlu valabil, sau de construcții în […]e de ruină care au facut parte din Ferma Regală Băneasa când aceasta s-a aflat în proprietatea lui Carol al II-lea, acestea nu împiedicau restituirea în natură a terenului.

Martorii Fătu Viorel și Liliana […], audiați în cursul urmăririi penale, au arătat că era vorba de construcții degradate, care nu erau necesare desfășurării activității institutului, fiind vorba de locuințe degradate. Astfel, primul martor arată că nici nu locuia acolo, având doar mutația pe buletin, iar martora Liliana […] arată că locuia într-o singură cameră într-o „clădire foarte veche cu un singur nivel…”, aflată „…într-o […]e destul de avansată de degradare…”.

La fel rezultă și din Raportul de expertiză construcții și evaluare nr. 815928/05.07.2017, depus în cursul judecății de expert Lucian Climovici, care evaluează toate acste construcții la 17850 de euro. În răspunsul la obiecțiunea nr. 4 expertul arată că „[…]ea tehnică „satisfăcătoare” este ultima categorie de stări tehnice conform D. 93/1977 (cele superioare sunt „bună” și „foarte bună”) și presupune stări tehnice pentru care costurile de refacere depășesc 10% din valoarea de înlocuire, deci ea poate presupune la rigoare chiar 100%, deci […]e de ruină.”

Referitor la susținerea parchetului că o suprafață de 3540 mp. ar fi intrat în proprietatea Statului Român prin Deciziunea ÎCCJ nr. 1/26.11.1941 și că, din acest motiv acesta nu putea face obiectul retrocedării, instanța reiterează argumentele de la punctul anterior cu privire la lipsa de efecte a acestei decizii. În plus, inculpatului Al României P[…] Philippe nu i-a fost retrocedat întregul imobil Ferma Regală Băneasa, iar față de suprafața de teren neretrocedată, de 25.642,96 mp, suprafața de 3540 mp este infimă. Așadar, nu se poate susține că s-ar fi retrocedat abuziv acest teren de 3540 mp., pentru că nu rezultă din nicio probă că acesta ar fi fost retrocedat inculpatului şi că nu se află în cadrul terenului de 25.642,96 mp., nerestituit în natură. În plus, în Deciziunea ÎCCJ nr. 1/26.11.1941 se menționează că terenul în suprafață de 3.540 m.p. este „situat lângă Ferma Băneasa….luat din terenul Școalei de Horticultură Băneasa..”, de unde s-ar putea deduce și că este vorba de un alt teren, învecinat cu Ferma Regală Băneasa.

Față de toate aceste aspcte, instanța constată că Decizia nr. 30 din 26.09.2008 a ICDPP, prin care s-a dispus restituirea în natură către inculpatul Al României P[…] Philippe a suprafeței de 170.924,97 m.p. din ferma Regală Băneasa, nu a fost dată cu încălcarea vreunei dispoziții legale, neputând constitui temei al tragerii la răspundere pentru infracțiunea de abuz în serviciu a celor care au votat pentru adoptarea ei.

În consecință, nefiind comisă nicio faptă penală prin adoptarea acestei decizii, nu se poate reține nici complicitatea la infracțiunea de abuz în serviciu în sarcina celor care au ajutat sau au înlesnit adoptarea acestei decizii.

Astfel, inculpata Dicu Cor[…] a exercitat cu ocazia adoptării acestei decizii doar o activitate normală de avocat al ICDPP, care nu se circumscrie niciunei fapte penale. Nu se poate reține obținerea de către aceasta a vreunui folos material sau satisfacerea vreunui interes propriu și nici nu se poate identifica o conivență de natură infracțională între această inculpată și vreuna din celelalte persoane trimise în judecată în această cauză. Oferirea de consultanță juridică, în limitele legii, nu poate constitui elementul material al vreunei infracțiuni, iar în prezenta cauză s-a arătat mai sus că decizia adoptată nu a fost nelegală.

Aceleași aspecte sunt valabile și pentru inculpatul Roșu […], care a exercitat acte de avocat al inculpatului Al României P[…] Philippe cu ocazia adoptării deciziei de retrocedare a Fermei Regale Băneasa. Prezenţa inculpatului Roșu […] la sediul ICDPP a fost justificată exclusiv de necesitatea apărării intereselor juridice ale clientului său, iar toate actele desfăşurate de acesta au fost acte legale. Probele menționate mai sus denotă convingerea inculpatului Roșu […] că demersul inculpatului Al României P[…] Philippe este unul legitim, întrucât acesta era persoană îndreptățită și avea dreptul la retrocedarea acestui imobil care a aparținut bunicului său, fostul Rege Carol al II-lea. Această convingere a inculpatului Roșu […] cu privire la justețea demersului de retrocedare rezultă și din Raportul de audit juridic predat clientului Recipl[…] SRL în data de 19.10.2006 (vol. 36 indice 1 din dosarul instanţei), care arată expres că șansele de retrocedare a bunului denumit Ferma Băneasa, raportat la actele de la dosar, sunt ridicate.

Faptul că inculpatul Sin G[…] a participat la ședința consiliului de administrație în care s-a decis retrocedarea nu poate constitui un ajutor la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în primul rând pentru că restituirea nu a fost contrară legii. În plus, pentru a se putea reține complicitatea la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu ar fi trebuit să se facă dovada că inculpatul Sin G[…] a avut cunoştinţă despre săvârșirea vreunei infracțiuni și a intenționat să ajute la comiterea acesteia. Or, din nicio probă nu rezultă că inculpatul Sin G[…] ar fi cunoscut de existenţa vreunei nelegalităţi și ar fi avut intenția să ajute în vreun fel la comiterea acesteia. Prezența sa în calitate de secretar al ASAS la momentul discutării unei solicitări cu implicații importante asupra patrimoniului ICDPP era una normală, iar din probele administrate rezultă că inculpatul Sin G[…] a avut anterior o poziție constantă de a nu se retroceda terenul. Nu există nicio probă din care să reiasă că inculpatul Sin G[…] ar fi fost influențat în vreun fel de vreunul dintre inculpați, ca să-l determine să sprijine retrocedarea în natură a imobilului. Martorii prezenți la ședința consiliului de administrație al ICDPP au arătat că acesta nu i-a influențat în vreun mod în luarea hotărârii de retrocedare, ci el a avut un rol neutru la această şedinţă.

Inculpatului Sin G[…] i s-a mai imputat că prin adresa nr. 1420 din data de 29.07.2008 a solicitat Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor convocarea consiliului de administraţie pentru soluţionarea cererii de retrocedare formulată de inculpatul Al României P[…] Philippe. Nici acest act al inculpatului nu conţine nimic nelegal, fiind vorba chiar de o obligație legală a inculpatului de a da curs în termenul legal unor cereri ale terților adresate instituției pe care o reprezintă. Prin această adresă inculpatul nu a solicitat să se dea o anumită soluție cererii inculpatului Al României P[…] Philippe, ci doar să se convoace consiliul de administraţie pentru soluţionarea cererii inculpatului.

De asemenea, efectuarea de către inculpatul Stoian I[…] a unei documentații tehnice de identificare a terenului retrocedat nu poate constitui un act de complicitate la abuz în serviciu, în primul rând pentru că decizia de retrocedare nu a fost una contrară legii. În plus, pentru a se putea reține un act de complicitate ar trebui să se dovedească faptul că inculpatul Stoian I[…] ar fi fost convins că decizia de retrocedare a imobilului către inculpatul Al României P[…] Philippe era una contrară legii și că, prin activitatea sa, acesta ar fi urmărit înlesnirea săvârșirii acestei nelegalităţi. Or, din probe nu rezultă nici faptul că inculpatul Stoian I[…] ar fi avut cunoștință despre aspectele juridice ale retrocedării și nici că acesta ar fi intenționat să acorde un ajutor pentru comiterea vreunei activități contrare legii.

Nu are nicio relevanță, sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu ce face obiectul cauzei, faptul că inculpatul Stoian I[…] a folosit numele şi ştampila expertului Stângu I[…], deoarece în lipsa unei infracțiuni de abuz în serviciu reținută în sarcina autorilor, nu se poate reține nici complicitatea la această infracţiune în sarcina inculpatului Stângu I[…]. S-ar fi putut pune în discuție săvârșirea de către acesta a unei infracțiuni de fals, însă parchetul nu a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și pentru o astfel de infracțiune, pentru care la acest moment ar fi prescrisă răspunderea penală, având în vedere perioada mare de timp scursă de la data faptei.

În ce privește faptele imputate inculpaţilor Al României P[…] Philippe și Truică R[…], prin prezenţa lor la ICDPP şi depunerea unor adrese aceștia nu au făcut decât să susțină cererea primului de retrocedare a unui imobil la care era îndreptățit potrivit actelor de la dosar, activitatea neputând să fie încadrată ca un ajutor la săvârșirea vreunei infracțiuni. Așa cum s-a arătat anterior, toate demersurile făcute de inculpatul Al României P[…] Philippe pentru retrocedarea acestui imobil au fost unele legitime, conforme cu legea, iar funcţionarii publici care au admis această cerere nu au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu.

Reţinerea în sarcina inculpatului Truică R[…] a faptei de mituire a fostului director al ICDPP nu are nicio relevanţă pentru infracţiunea de abuz în serviciu, deoarece infracţiunea de dare de mită poate fi comisă şi în legătură cu efectuarea unui act legal de către funcţionarul public, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 16 alin. 1 lit b) teza I Cod procedură penală instanţa de fond a dispus achitarea tuturor inculpaților trimiși în judecată pentru această infracțiune de abuz în serviciu, în calitate de autori sau de complici, deoarece faptele comise de aceștia nu sunt prevăzute de legea penală, ci sunt fapte legale. Nu se poate reține ca temei al achitării dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală deoarece inculpații au săvârșit acte materiale ale unor fapte, care nu sunt, însă, prevăzute de legea penală. Pentru reținerea dispozițiilor art. 16 lit. a) Cod procedură penală ar fi trebuit să rezulte că inculpații nu au comis nici un act al vreunei fapte, nici măcar al unei fapte legale, şi că nu s-a petrecut nimic în realitate.

j. Referitor la infracţiunea de spălare a banilor reţinută de parchet în forma autoratului în sarcina inculpaţilor Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Marcovici M[…] […] şi S.C. RECIPL[…] S.R.L. şi în forma complicităţii în sarcina inculpaţilor Roșu […], Tal S[…] şi Steinmetz […]

Inculpatul TRUICĂ R[…] este acuzat de parchet în rechizitoriu că, începând cu 1 noiembrie 2006, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, a încheiat acte juridice pe care le-a semnat în calitate de mandatar al inculpatei SC RECIPL[…] SRL sau a contribuit la încheierea unor astfel de acte, respectiv contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între care „Ferma Băneasa” şi Pădurea Snagov), actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007 (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa, semnat în numele RECIPL[…] de S[…] Horemans) pentru care a făcut toate demersurile anterioare, creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul MARCOVICI M[…] […] este acuzat că, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, urmare a dispoziţiilor inculpatului S[…] TAL, a încheiat acte juridice, respectiv actul adiţional la contractul de cesiune din 01.11.2006, intitulat „Înțelegerea”, încheiat la data de 13.04.2011 şi actul adiţional nr. 1 la aceasta, încheiat la data de 23.06.2011, pe care le-a semnat în calitate de administrator al inculpatei RECIPL[…] SRL, creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

În sarcina inculpatei SC RECIPL[…] SRL s-a reţinut în rechizitoriu că, în realizarea obiectului de activitate, prin intermediul reprezentanţilor săi, inculpaţii TRUICĂ R[…] (asociat, mandatar şi administrator de fapt) şi MARCOVICI M[…] […] (administrator), care începând cu 1 noiembrie 2006, în mod continuat, acţionând în modalitatea descrisă la punctul I din expunerea stării de fapt, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, au încheiat acte juridice creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, respectiv: contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între care „Ferma Băneasa” şi Pădurea Snagov), actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007, (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa, semnat în numele RECIPL[…] de S[…] Horemans), actul adiţional la contractul de cesiune din 01.11.2006, intitulat „Înțelegerea”, încheiat la data de 13.04.2011 şi actul adiţional nr. 1 la aceasta, încheiat la data de 23.06.2011, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE este acuzat că, începând cu 1 noiembrie 2006, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute cu membrii grupului infracţional (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, a încheiat acte juridice creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, respectiv: contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între care „Ferma Băneasa” şi Pădurea Snagov), actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007, (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa, semnat în numele RECIPL[…] de S[…] Horemans), actul adiţional la contractul de cesiune din 01.11.2006, intitulat „Înțelegerea”, încheiat la data de 13.04.2011 şi actul adiţional nr. 1 la aceasta, încheiat la data de 23.06.2011, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul ROȘU […] este acuzat că, acţionând în modalitatea descrisă la punctul I din expunerea stării de fapt, începând cu 1 noiembrie 2006, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute de ceilalţi membrii ai grupului infracţional (asociaţi RECIPL[…] SRL) cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, cu intenţie, a ajutat la încheierea unor acte juridice, respectiv contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între care „Ferma Băneasa” şi Pădurea Snagov), actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007 (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa), prin participarea la negocierea clauzelor şi redactarea acestora, direct sau de către avocaţii pe care-i coordona în cadrul firmei, la dispoziţia sa, creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul TAL S[…] este acuzat de parchet că, începând cu 1 noiembrie 2006, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute de membrii grupului infracţional (asociaţi RECIPL[…] SRL) cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, cu intenţie, a ajutat la încheierea unor acte juridice, respectiv contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între care „Ferma Băneasa” şi Pădurea Snagov), actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007 (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa), actul adiţional la contractul de cesiune intitulat „Înțelegerea” din data de 13.04.2011 şi actul adiţional nr. 1 la „Înţelegere” din data de 23.06.2011, prin aprobarea acţiunilor inculpatului TRUICĂ R[…], furnizarea de sume de bani necesare tranzacțiilor, participarea directă şi negocierea clauzelor contractuale, coordonarea activităţii RECIPL[…] SRL, creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălarea banilor, prevăzut de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Inculpatul STEINMETZ […] este acuzat de parchet că, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înţelegerii avute de membrii grupului infracţional (asociaţi RECIPL[…] SRL) cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE (cumpărare/trafic de influenţă), dar şi a bunurilor obţinute urmare a acesteia, cu intenţie, a ajutat la încheierea unor acte juridice, respectiv contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între care „Ferma Băneasa” şi Pădurea Snagov), actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007 (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa), actul adiţional la contractul de cesiune intitulat „Înțelegerea” din data de 13.04.2011 şi actul adiţional nr. 1 la „Înţelegere” din data de 23.06.2011, prin aprobarea acţiunilor inculpatului TRUICĂ R[…], furnizarea de sume de bani necesare tranzacțiilor, discutarea cu ceilalţi membrii a clauzelor contractuale, coordonarea activităţii RECIPL[…] SRL, creând astfel aparenţa unor tranzacţii comerciale licite, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălarea banilor, prevăzut de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin încheierea din data de 17.05.2019, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a acestor fapte, pentru fiecare dintre inculpaţii de mai sus, din forma continuată a infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal – pentru autori – şi de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal – pentru complici –, în infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal – pentru autori – şi de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 Cod penal – pentru complici –, reţinându-se forma unităţii naturale. A fost motivată anterior această dispoziţie de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpaţii Truică R[…], Marcovici M[…] […], S.C. RECIPL[…] S.R.L., Al României P[…] Philippe, Roșu […], Tal S[…] şi Steinmetz […] a acestor infracţiuni.

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, spălarea banilor constă în schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Pentru a se reţine săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în forma prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (identică cu forma din art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, în vigoare la data săvârşirii faptelor) ar trebui să existe situaţia premisă constând în existenţa unui bun provenit din săvârşirea de infracţiuni. Din acest motiv, infracţiunea de spălare de bani se poate comite doar după săvârşirea infracţiunii predicat din care provine bunul „spălat” şi niciodată nu poate fi săvârşită anterior acestei infracţiuni şi nici concomitent cu ea, în concurs ideal. Această interpretare a fost statuată de practica judiciară şi de Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 418/2018, în care se arată că „analiza aceloraşi modalităţi normative conduce la concluzia că faptele de schimbare sau transfer de bunuri şi cele de ascundere sau disimulare sunt fapte care, prin natura lor, sunt comise ulterior infracţiunilor din care provin bunurile ce constituie obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor, fiind, prin urmare, întotdeauna acţiuni distincte de cele care formează elementul material al infracţiunii predicat”

Parchetul susţine în rechizitoriu că prin contractul de cesiune a drepturilor succesorale din data de 1.11.2006 şi prin actele ulterioare de transmitere către SC Recipl[…] SRL a dreptului de proprietate asupra Pădurii Snagov şi Fermei Regale Băneasa, din 15.10.2007 şi respectiv 15.01.2009, inculpaţii ar fi comis atât infracţiunea de trafic de influenţă, cât şi infracţiunea de spălare a banilor.

Astfel, infracţiunea de spălare a banilor supusă analizei este descrisă la paginile 118-130 din rechizitoriu, unde parchetul arată următoarele:

«Interpunerea acestei societăţi în realizarea înţelegerii între inculpaţii R[…] TRUICĂ şi AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPE este modalitatea la care s-a recurs pentru spălarea banilor pretinşi, promişi şi daţi în schimbul influenţei traficate, dar şi pentru ascunderea identităţii reale a celorlaţi traficanţi de influenţă, parteneri ai lui Truică în activitatea infracţională desfăşurată.

Faptul că acest contract de cesiune a fost o modalitate convenită de membrii grupului infracţional de ascundere a adevăratei naturi a înţelegerii avute cu inculpatul AL ROMÂNIEI P[…], respectiv cumpărare /traficare de influenţă rezultă din următoarele aspecte:…» (pag.119-120 din rechizitoriu)

«Aceste contracte de vânzare cumpărare, au fost perfectate în considerarea şi ca o finalitate a contractului de cesiune din 01.11.2006, contract prin care aşa cum am arătat a fost disimulat traficul de influenţă săvârşit pentru dobândirea bunurilor, contractele reprezentând astfel, acte materiale al aceleaşi infracţiuni continuate de spălare a banilor.

Transferul acestor bunuri în proprietatea SC RECIPL[…] SRL, prin cele două contracte menţionate, reprezintă modalitatea în care s-a plătit preţul traficului de influenţă săvârşit pentru retrocedarea acestora şi totodată s-a realizat şi operaţiunea de „spălare” a lui.»

«Având în vedere activitatea de traficare a influenţei pentru obţinerea bunurilor s-a realizat de membrii grupului infracţional în mod continuat (activitate expusă pe larg la secţiunea anterioară) toate actele încheiate între grup şi cumpărătorul de influenţă, având la bază înţelegerea iniţială şi prin care s-a urmărit obţinerea în final a bunurilor, preţ al traficului de influenţă, reprezintă acte materiale ale aceleaşi infracţiuni de spălare a banilor. »

Or, aşa cum s-a arătat anterior, nu poate fi concepută săvârşirea în concurs ideal a infracţiunii de spălare a banilor cu infracţiunea predicat, din care provin bunurile „spălate”, respectiv cu infracţiunea de trafic de influenţă în speța de față.

Instanţa a arătat anterior, în analizarea infracţiunilor de trafic de influenţă şi de cumpărare de influenţă reţinute în sarcina inculpaţilor Truică R[…], SC Recipl[…] SRL şi respectiv Al României P[…] Philippe, că aceste infracţiuni cuprind atât actele iniţiale de pretindere şi respectiv de promisiune, cât şi actele ulterioare de primire şi respectiv de dare, comise de traficantul şi de cumpărătorul de influenţă, fiind în prezenţa unei unităţi naturale de infracţiune.

Aşadar, actele de transmietre de către inculpatul Al României P[…] Philippe către SC Recipl[…] SRL a dreptului de proprietate asupra Pădurii Snagov şi Fermei Regale Băneasa, prin contractele încheiate la 15.10.2007 şi respectiv la 15.01.2009, reprezintă acte componente ale infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, deoarece ele sunt o urmare a actelor anterioare de pretindere şi respectiv promisiune a acestor bunuri, comise în anul 2006. Doar după datele de 15.10.2007 și 15.01.2009, după ce s-a consumat infracţiunea de trafic de influenţă, este posibilă săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în legătură cu aceste bunuri, prin schimbarea sau transferul lor, deoarece de-abia după aceste date ar fi întrunită condiţia existenţei situaţiei premise ca bunul să fie provenit dintr-o infracţiune.

În concluzie, traficul de influenţă şi spălarea banilor comise prin intermediul aceleiaşi cesiuni de drepturi sau de bunuri reprezintă o imposibilitate, cele două infracţiuni neputând fi comise prin aceeaşi acţiune. Cesiunea bunurilor a reprezentat un act material al traficului de influenţă şi nu putea, în acelaşi timp, să constituie şi un act de ascundere a originii ilicite a acestora.

La momentul încheierii contractului de cesiune din 1.11.2006 bunurile nu intraseră în patrimoniul inculpatului Al României P[…] Philippe şi acesta a reprezentat tocmai scopul traficului de influenţă. La momentul transmiterii către SC Recipl[…] SRL a bunurilor imobile Pădurea Snagov şi a Ferma Regală Băneasa, din 15.10.2007 şi respectiv 15.01.2009, s-a realizat actul material al primirii şi respectiv al dării bunurilor promise de cumpărătorul de influenţă traficantului de influenţă, în schimbul folosirii influenţei acestuia asupra funcționarilor publici.

Actele din 20.03.2007, 04.04.2007 şi 04.10.2007, menţionate de parchet ca fiind acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor, reprezintă acte adiţionale la contractul de cesiune din data de 1.11.2006, care vizează bunuri ce nu au făcut obiectul prezentei cauze şi cu privire la care nu s-a făcut vreo dovadă că ar fi fost obţinute în mod efectiv şi nici că ar fi provenit din săvârşirea unei infracţiuni. În plus, fiind acte adiționale ale contractului de cesiune a drepturilor succesorale din 1.11.2006, nu s-a transmis nimic prin încheierea acestora, ci s-au semnat doar niște promisiuni de transmitere a unor bunuri viitoare. Nefiind transmis niciun bun prin intermediul lor, nu se poate susţine că prin aceste acte s-a „spălat” vreun produs al unei infracțiuni.

Actul adiţional la contractul de cesiune din 01.11.2006, intitulat „Înțelegerea”, încheiat la data de 13.04.2011 şi actul adiţional nr. 1 la aceasta, încheiat la data de 23.06.2011, menţionate de parchet ca fiind acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor, au fost încheiate în urma divergenţelor ivite între inculpatul Al României P[…] Philippe şi reprezentanţii SC Recipl[…] SRL şi nu au avut scopul de a ascunde provenienţa ilicită a vreunor bunuri, ci de a pune capăt acestor divergenţe.

Inculpatul Al României P[…] Philippe era nemulţumit că nu şi-a primit cota corespunzătoare din valoarea bunurilor cedate societăţii Recipl[…] SRL şi a solicitat modificarea contractului iniţial prin includerea în înțelegere a societăţii Lot […] SRL (care ar fi preluat o parte din cota sa din valoarea bunurilor). Fiind vorba de o modificare a contractului iniţial din 1.11.2006, care nu aduce nicio schimbare cu privire la procentele din valoarea bunurilor stabilite în favoarea inculpaţilor ori cu privire la bunurile cuprinse în înţelegere, şi care nu a avut nicio finalitate, deoarece nu s-a transmis nici un bun în urma încheierii acestui act adiţional, nu se poate reţine că prin el s-ar fi comis vreo acţiune de spălare a banilor.

Pentru aceste motive, având în vedere lipsa situaţiei premise a infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (respectiv de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare la data săvârşirii faptelor), deoarece actele descrise constituie doar acte materiale ale infracţiunii premise, instanţa de fond a reţinut că faptele de mai sus reţinute de parchet în sarcina inculpaţilor Truică R[…], Marcovici M[…] […], S.C. RECIPL[…] S.R.L., Al României P[…] Philippe, Roșu […], Tal S[…] şi Steinmetz […] nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de spălare a banilor. În consecinţă, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală, a dispus achitarea acestora pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (respectiv de art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare la data săvârşirii faptelor), în forma autoratului sau a complicităţii. Temeiul achitării îl constituie art. 16 lit. b) teza I Cod procedură penală deoarece s-au petrecut niște fapte materiale, s-au încheiat niște contracte, care însă nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de spălare a banilor, pentru motivele arătate anterior. Pentru a se reține ca temei al achitării dispozițiile art. 16 alin. 1 lit a) Cod procedură penală ar trebui ca în lumea materială să nu se fi petrecut nici un act fizic, nicio acțiune sau inacțiune care ar putea să constituie elementul material al infracțiunii.

l. Referitor la săvârșirea de către inculpatul Truică R[…] a infracțiunii de spălare a banilor, în legătură cu transferarea dreptului de proprietate asupra terenului de 75.400 mp. din Pădurea Snagov.

Inculpatul TRUICĂ R[…] este acuzat prin actul de sesizare că a încheiat la data de 11.06.2009, în calitate de cumpărător, cu RECIPL[…] SRL contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notar, având ca obiect un teren în suprafaţă de 75.400 mp, preţul vânzării fiind de 310.786 lei, respectiv 0,98 Euro/mp (la cursul BNR de 4,1977 lei/Euro din 11.06.2009), pe care acesta nu l-a achitat, primind astfel pentru activitatea infracţională desfăşurată în cadrul grupului infracţional o parte din terenul retrocedat abuziv, cunoscând că bunul a fost obţinut prin fapte de corupţie la care a contribuit în mod direct şi urmărind astfel să-i ascundă provenienţa ilicită, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii confirmă săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a acestei infracțiuni.

Art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (în precedenta reglementare, în vigoare la data comiterii infracțiunii de spălare a banilor ce face obiectul cauzei, aceasta era reglementată în formă identică în art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002) incriminează ca infracțiune de spălare a banilor „schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei”.

Pentru existența acestei infracțiuni trebuie să existe o situație premisă, constând în existența unui bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni, un element material constând în schimbarea sau transferul acestui bun și intenția făptuitorului de a ascunde sau disimula originea ilicită a acestui bun.

În speță s-a arătat anterior că terenul de 46,78 ha din Pădurea Snagov a fost dobândit de SC Recipl[…] SRL ca urmare a săvârșirii de către inculpatul Truică R[…] a infracțiunii de trafic de influență. Instanța a motivat că societatea Recipl[…] SRL a primit acest bun ca preț al influenței promise de inculpatul Truică R[…] inculpatului Al României P[…] Philippe în sensul că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să soluționeze cererea acestuia din urmă de retrocedare a bunurilor moștenite de la fostul Rege Carol al II-lea.

În consecință, se poate reţine cu certitudine că bunul ce face obiectul acestei infracţiuni de spălare a banilor (suprafaţa de 75.400 mp. din Pădurea Snagov) este un bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni, în sensul art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002. Legea nu definește care ar trebui să fie infracțiunile din care provin bunurile „spălate”, astfel încât acestea pot proveni din orice infracțiune. De asemenea, sensul sintagmei ”provin din săvârșirea de infracțiuni” este unul foarte larg, incluzând orice activități infracționale care au ca rezultat dobândirea de bunuri de către o persoană, inclusiv fapte de corupție.

Inculpatul Truică R[…] cunoștea proveniența acestui bun, deoarece chiar el a săvârșit infracțiunea de trafic de influență în urma căreia societatea Recipl[…] SRL a dobândit bunul și a fost reprezentantul societăţii la încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub. nr. 3512/15.10.2007, prin care a fost transmisă proprietatea terenului de 46,78 ha din Pădurea Snagov de către inculpatul Al României P[…] Philippe (cumpărătorul de influență).

Ulterior dobândirii acestui bun de către societatea Recipl[…] SRL, aceasta a transmis o parte din teren către inculpatul Truica R[…], respectiv 9000 mp. şi 14000 mp. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4144/05.12.2007 și 75400 mp. prin contractul de vânzare cumpărare nr. 103/11.06.2009. Alte părţi din acest teren au fost transmise în mod fictiv către mai multe persoane, posibil interpuşi ai inculpatului Truică R[…] şi ai martorului Aparaschivei Cristian. Aceste transmisiuni fictive de proprietate s-au făcut prin următoarele contracte: contractul de vânzare-cumpărare nr. 2980/20.11.2007, contractul de vânzare-cumpărare nr. 4143/05.12.2007, contractul de vânzare-cumpărare nr. 4145/05.12.2007, contractul de vânzare-cumpărare nr. 515/20.02.2008, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2440/13.08.2008, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2441/13.08.2008, contractul de vânzare-cumpărare nr. 2439/13.08.2008.

După ce au dobândit aceste părți din terenul provenit din infracțiunea de trafic de influență, atât inculpatul Truică R[…], cât și celelalte persoane care au susţinut că au dobândit în mod fictiv terenurile la rugămintea martorului Aparaschivei Cristian, au garantat cu ele unele credite foarte mari, contractate de la o filială a BRD. Creditele nu au fost restituie către bancă, iar modul de obținere a acestora face obiectul unui alt dosar penal, aflat în cursul urmăririi penale. Fiind un dosar în lucru la parchet în legătură cu aceste transmiteri de terenuri şi folosirea lor ca gaj la bancă, urmează ca organele judiciare să lămurească aceste aspecte în cauza respectivă.

Fapta cu care a fost sesizată instanța de judecată în acest caz este doar aceea de spălare a banilor comisă prin transmiterea către inculpatul Truica R[…] a suprafeţei de 75400 mp. din același teren (prin contractul de vânzare cumpărare nr. 103/11.06.2009), având în vedere că parchetul arată la pagina 183 din rechizitoriu că în ceea ce priveşte transmiterea terenurilor de 9000 mp. şi 14000 mp. (prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4144/05.12.2007) a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea de spălare a banilor, având în vedere data contractului.

Actele depuse la dosar dovedesc fără dubiu că a avut loc această transmitere a proprietăţii celor trei terenuri către inculpatul Truică R[…], asupra lor fiind instituită măsura sechestrului asigurător, întrucât inculpatul figurează în continuare ca proprietar al acestora, alături de fosta sa soţie.

În ce privește forma de vinovăție, practica judiciară și doctrina majoritară consideră că infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, în forma în vigoare la data faptei) se comite cu intenție directă.

Instanța reține că intenția inculpatului Truică R[…] de a ascunde sau disimula proveniența ilicită a acestui bun ce face obiectul infracţiunii de spălare a banilor rezultă din faptul că, după ce l-a dobândit, inculpatul a garantat cu el împrumutarea de la bancă a unei sume mari de bani, pe care nu a mai restituit-o.

Inculpatul Truică R[…] era la momentul transmiterii proprietății terenului de 75400 mp. administratorul de fapt al societății Recipl[…] SRL și avea putere largă de decizie în cadrul acestei societăți. Acest aspect rezultă din declarația martorului Aparaschivei Cristian dată în cursul urmăririi penale (aflată în vol. VII, la filele 260-314 din dosarul de urmărire penală), în care arată că „De Recipl[…] din România s-a ocupat R[…] Truică.” și din declaraţia de martor dată de Dimofte R[…] în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 7 din dosarul de urmărire penală) și în instanţă, la data de 5.05.2017, în care arată „Când mi l-a prezentat pe domnul Steinmetz mi-a confirmat că firma Recipl[…] este a dânsului, că îl are acţionar şi partener pe domnul Truică, şi că de Recipl[…] se ocupă domnul Tal S[…] şi Truică. Truică era împuternicit ca un fel de administrator în România, şi domnul Tal S[…] îl coordona, tinea legătura cu domnul Steinmetz şi îl coordona.”

În această calitate de administrator de fapt al Recipl[…] SRL în România, inculpatul Truică R[…] avea puteri largi în cadrul societății, făcând chiar unele acte pe care nu le-a adus la cunoștința celorlalți asociați și care au dus în final la conflictul cu aceștia, finalizat cu ieșirea lui din societate. În acest sens martorul Bejenaru […] a declarat în fața instanței la data de 07.04.2017, referindu-se la inculpatul […] Steinmetz, că „dânsul era surprins, așa l-am perceput, de desfășurarea financiară a proiectului, de faptul că s-au făcut tranzacții de care dânsul spunea că nu știa, și că din această cauză îl scosese din proiect pe domnul Truică.

În consecință, având în vedere că inculpatul Truică R[…] era administratorul de fapt al societății Recipl[…] SRL la acel moment, că acesta știa că terenul Pădurea Snagov provine din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, că o parte din teren și-a transmis-o în proprietate sieși, iar o altă parte a fost transmisă fictiv în proprietatea altor persoane, după care toate aceste terenuri au fost folosite pentru garantarea unor credite rămase nerestituite, se poate reține că inculpatul a avut ca scop ascunderea sau disimularea originii ilicite a bunului primit în proprietate.

Nu este vorba de o simplă activitate de transmitere a proprietății unui bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni, ci suntem în prezența unor operațiuni mai complexe, care au însoțit această transmitere și care au avut ca rezultat obținerea de către inculpatul Truică R[…] a unor sume mari de bani de pe urma transmiterii acestor terenuri.

Chiar dacă inculpatul nu și-ar fi propus ca scop principal, direct, ascunderea sau disimularea provenienței terenului, faptul că din acțiunile desfășurate de el a rezultat în mod inerent ieșirea bunului din patrimoniul societății Recipl[…] SRL (unde intrase ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de trafic de influență) și dobândirea de către inculpat a unei sume mari de bani pe o cale aparent legală, prin folosirea acestui teren pentru garantarea unui credit bancar, dovedeşte forma de vinovăție a intenției directe. Așa cum s-a arătat în doctrină ”Intenția directă de gR[…]l doi se realizează atunci când autorul nu își propune producerea rezultatului ca scop în sine sau ca un mijloc pentru realizarea altui scop, ci rezultatul apare ca o consecință necesară a modului sau mijloacelor de comitere a infracțiunii.” (F. Streteanu, D. Nițu, Drept penal. Partea generală, Vol. I, Editura Universul Juridic, 2014, pagina 322).

Pentru aceste motive, fiind întrunite toate condițiile pentru reținerea în sarcina inculpatului Truică R[…] a infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, în forma în vigoare la data faptei), în legătură cu transmiterea suprafeţei de teren de 75400 mp. din Pădurea Snagov, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracțiune.

m. Referitor la săvârșirea de către inculpata P[…] Nela a infracțiunii de spălare a banilor în legătură cu dobândirea terenului de la SC Recipl[…] SRL

Inculpata P[…] NELA este acuzată în actul de sesizare că, urmărind să ascundă provenienţa ilicită a terenului primit la Snagov (dobândit prin infracţiuni de corupţie menţionate mai sus), pentru care în anul 2008 a încheiat contracte fictive de vânzare-cumpărare cu RECIPL[…] SRL în numele societăţii sale, ILKO […] SRL (contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/08.01.2008 şi contractul de vânzare-cumpărare nr. 266/21.02.2008), a transferat întreaga suprafaţă de teren, de 78.792 mp, pe numele unei societăţi comerciale MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, înfiinţată în 28.09.2015, ca aport la capital, societate pe care în fapt o controlează, fiind deţinută ca asociat unic şi administrată de fiica sa, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzut de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii confirmă săvârşirea de către inculpata P[…] Nela a acestei infracțiuni.

Art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (în precedenta reglementare, în vigoare la data comiterii infracțiunii de spălare a banilor din prezentul dosar infracțiunea era reglementată identic în art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002) incriminează ca infracțiune de spălare a banilor „schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei”.

Pentru existența acestei infracțiuni trebuie să existe o situație premisă, constând în existența unui bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni, un element material constând în schimbarea sau transferul acestui bun și intenția făptuitorului de a ascunde sau disimula originea ilicită a acestui bun.

Instanța a motivat anterior că terenul de 46,78 ha din Pădurea Snagov a fost dobândit de SC Recipl[…] SRL ca urmare a săvârșirii de către inculpatul Truică R[…] a infracțiunii de trafic de influență, reținând că societatea Recipl[…] SRL a primit acest bun ca preț al influenței promise de inculpatul Truică R[…] inculpatului Al României P[…] Philippe că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să soluționeze cererea acestuia din urmă de retrocedare a bunurilor moștenite de la fostul Rege Carol al II-lea.

Toate argumentele expuse anterior la analizarea infracțiunilor de trafic de influență, reținute în sarcina inculpaților Truică R[…] și SC Recipl[…] SRL sunt valabile și în ceea ce privește motivarea provenienței din săvârșirea unei infracțiuni a imobilului teren ce a făcut obiectul infracțiunii de spălare a banilor reținută în sarcina inculpatei P[…] Nela.

Așadar, se poate reține că este îndeplinită cu certitudine condiția ca bunul să fie provenit din săvârșirea unei infracțiuni, în sensul art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002. Legea nu definește care ar trebui să fie infracțiunile din care provin bunurile ”spălate”, astfel încât acestea pot proveni din orice infracțiune. De asemenea, sensul sintagmei ”provin din săvârșirea de infracțiuni” este unul mai larg, incluzând orice activități infracționale care au ca rezultat dobândirea de bunuri de către o persoană, inclusiv fapte de trafic de influență.

Ulterior dobândirii terenului de 46,78 ha de la inculpatul Al României P[…] Philippe ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, inculpata SC Recipl[…] SRL a transmis o parte din teren către SC ILK[…] […] SRL – firmă ce aparţine inculpatei P[…] Nela – respectiv suprafețele de 6534 m.p. şi 43459 mp. (transmise prin contractul de vânzare cumpărare nr. 7/08.01.2008) și suprafața de 28799 mp. (transmisă prin contractul de vânzare cumpărare nr. 266/21.02.2008).

Terenurile obţinute de către inculpata P[…] Nela, prin intermediul societăţii acesteia SC ILK[…] […] SRL, au fost ulterior transmise către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, fiind aduse ca aport la capitalul social al acestei societăţi, prin actul constitutiv nr. 1459/28.09.2015.

Instanța reține că SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL a fost înfiinţată la data de 24.07.2015 şi are ca asociat unic şi administrator pe numita Şerban Ana Maria Iulia, fiica inculpatei P[…] Nela. De menţionat că înfiinţarea SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL şi transmiterea proprietăţii terenurilor către aceasta de către inculpata P[…] Nela au avut loc după formularea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a plângerii şi denunţului din data de 23.01.2015 şi respectiv din data de 15.04.2015, când se făceau cercetări în prezenta cauză cu privire la redobândirea de către acesta a dreptului de proprietate asupra terenului în discuţie.

Instanța a fost sesizată doar cu fapta de transfer a terenurilor de la SC ILK[…] […] SRL către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, ca urmare a aducerii lor ca aport la capitalul social al acestei societăţi, prin actul constitutiv nr. 1459/28.09.2015. Parchetul a dispus prin rechizitoriu clasarea cu privire la infracţiunea de spălare a banilor săvârşită prin încheierea contractelor dintre Recipl[…] SRL şi SC ILK[…] […] SRL, în anul 2008, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Inculpata P[…] Nela a participat fără dubiu la această acțiune de transfer a terenurilor de la SC ILK[…] […] SRL către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, având în vedere că la societatea care a transmis terenul inculpata era asociat şi administrator, iar cea căreia i-a fost transferat are ca asociat unic şi administrator pe fiica inculpatei, numita Şerban Ana Maria Iulia. Acest aspect rezultă din actele de la dosar legate de aceste operațiuni, semnate de inculpată.

Faptul că inculpata P[…] Nela cunoștea că terenul la transmiterea căruia a participat provenea din săvârșirea de către inculpatul Truică R[…] a infracțiunii de trafic de influență rezultă din mai multe probe. Nu are nicio relevanță faptul că terenul provenit din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență a fost transmis mai întâi de la SC Recipl[…] SRL către SC ILK[…] […] SRL și apoi de aceasta din urmă către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, deoarece inculpata P[…] Nela a participat la ambele trasmiteri și de fiecare dată a cunoscut proveniența infracțională a bunului transmis.

Doctrina și practica judiciară au arătat că această condiție, a cunoașterii provenienței bunului din săvârșirea unei infracțiuni, trebuie interpretată în sens larg, nefiind necesar ca făptuitorul să cunoască exact care este infracțiunea din care provine bunul ori care sunt circumstanțele concrete ale comiterii acesteia.

În cauză sunt probe concludente din care rezultă că inculpata P[…] Nela a cunoscut că Recipl[…] SRL a dobândit terenul respectiv de la inculpatul Al României P[…] Philippe prin săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă.

Astfel, faptul că inculpata P[…] Nela cunoştea că inculpatul Al României P[…] Philippe căuta să-şi soluţioneze prin cumpărare de influenţă cererile de retrocedare a imobilelor revendicate rezultă din declaraţia de martor dată de Poenaru Liviu în cursul urmăririi penale (aflată în volumul 7 al dosarului de urmărire penală, la filele 547-554), în care acesta arată că: „P[…] AL României mi-a spus că a găsit pe cineva care e în […]e să îl conecteze cu oameni importanţi politici şi care are astfel influenţă pentru soluţionarea cererilor lui de revendicare. Mi-a spus că e vorba de Nela P[…] şi că aceasta va veni la mine la birou pentru a-i da dosarele. După ce am predat dosarele, la două sau trei săptămâni după aceea, P[…] Al României m-a trimis la întâlnirea cu Truică de care am făcut vorbire mai sus. Nu am mai discutat apoi cu P[…] Al României, cu P[…] sau cu Truică.”

În plângerea depusă la parchet la data de 23.01.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe descrie fapta de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…] şi motivul pentru care inculpata P[…] Nela i l-a prezentat pe acesta, arătând că în anul 2005 a cunoscut-o pe inculpata Nela P[…] şi că „După aproximativ 1 an, dna Nela P[…] ne-a făcut cunoştinţă cu dl. R[…] Truică spunându-ne că dl. R[…] Truică este un om important în România cu cunoştinţe juridice solide şi cu foarte mulţi bani, că are de partea sa o echipă de avocaţi foarte bună care se poate ocupa de toate cererile şi procesele în curs sau care urmau şi care poate să asigure toate sumele necesare plăţii onorariului avocaţilor, eventualele taxe de timbru, costul deplasărilor, identificarea bunurilor etc. Această prezentare a fost confirmată de către dl. R[…] Truică.”

La fila 3 din această plângere penală inculpatul Al României P[…] Philippe arată în mod explicit că „Pentru a mă determina să renunţ la un procent uriaş din bunurile moştenite, dl. R[…] Truică a afirmat că subsemnatul nu voi putea rezolva niciodată problemele generate de situaţia juridică a bunurilor imobile/mobile ce au aparţinut autorilor mei şi Casei Regale a României, dânsul fiind singurul în măsură soluţioneze toate aspectele legate de retrocedarea respectivelor bunuri, motivat prin aceea că este fostul şef de cabinet a prim-ministrului Adrian Năstase şi că datorită relaţiilor publice pe care le are poate rezolva problema retrocedărilor.

În plus mi-a precizat faptul că societatea de avocatură care urma să reprezinte interesele în problemele retrocedărilor o are ca partener pe dna. I[…]a Tariceanu, soţia dlui. Calin Constantin Anton POPES[…]-Tariceanu, prim-ministru al României la acel moment.”

În declarația dată în cursul urmăririi penale în calitate de suspect de Al României P[…] Philippe, în data de 23.04.2015 (filele 234-245, vol. 3 din dosarul de urmărire penală), acesta arată că „Nela P[…] mi-a fost prezentată ca fiind o persoană care cunoaște foarte mulți oameni și mă poate ajuta să recuperez proprietățile. M-am întâlnit cu Nela P[…] la restaurantul Casa di DAVID de pe Șos. Nordului, ocazie cu care aceasta mi-a spus că mă poate ajuta cu recuperarea proprietăților. Eu eram nemulțumit deoarece vedeam că nu primeam nici un bun înapoi.

Nela P[…] mi-a spus că are o relație bună cu primarul din Snagov, pe care l-a vizitat de mai multe ori. Cred că era vorba despre primarul Snagovului din mandatul 2000-2004. Am discutat cu Nela P[…] că în schimbul ajutorului dat aceasta să primească aproximativ 35 % din valoarea imobilelor recuperate de ea.”

În declarația dată în cursul urmăririi penale, în calitate de suspectă, de A României Lia (filele 179-195, vol. 5 din dosarul de urmărire penală), aceasta arată că „Nela P[…] ne-a spus, îmi amintesc că eram la noi acasă, că din informațiile ei, documentele care fac dovada că bunurile îi aparțin soțului meu ar fi ascunse din ordinul directorului Arhivelor Naționale, domnul Lungu.

Astfel, în acele împrejurări, Nela P[…] ne-a spus că are relațiile necesare pentru a face rost de documente în ciuda acestor piedici.

Am fost de acord să încheiem un contract cu Nela P[…], solicitându-i ca demersurile pe care le va face să fie legale.”

Aceste declaraţii date de inculpatul Al României P[…] Philippe şi de soţia acestuia cu privire la încercarea de folosire de către inculpata P[…] Nela a influenţei avute pe lângă funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile de retrocedare formulate de primul inculpat se coroborează cu următoarele probe:

– declarația de suspect dată de P[…] Nela în cursul urmăririi penale (filele 3-14, vol. 4 din dosarul de urmărire penală), în care aceasta arată că „ cu preşedintele CJ Ilfov, Cristi Rădulescu, cu care sunt prietenă de mai mult timp, am fost cu acesta la petreceri, nunţi sau botezuri. M-am plâns lui că am făcut demersuri la prefectură pentru retrocedarea pădurii şi nu am primit răspuns.”

– declaraţia de inculpat dată de Muşat Apost[…] în cursul urmăririi penale (filele 53-59, vol. 4 din dosarul de urmărire penală), în care acesta arată că “Aşa cum am spus data trecută pe Nela P[…] am cunoscut-o atunci când a venit în legătură cu cererea formulată de prinţul P[…]. Cred că a fost trimisă de Cristache Rădulescu, care cred că era la acel moment preşedinte CJ Ilfov. La acel moment făceam parte din acelaşi partid cu Cristache Rădulescu, acesta fiind preşedintele PDL Ilfov.

– declaraţia de martor dată în cursul urmăririi penale de Capanu George (filele 186-197, vol. 7 din dosarul de urmărire penală) în care acesta arată că:

„De la domnul Berceanu am aflat că primarul din Snagov pune presiune pe el să accepte retrocedarea atât cu ocazia şedinţelor comisiei cât şi informal, făcându-i vizite.

Arăt că la câteva luni de la instalarea în funcţie (n.n. după luna iulie 2005) am fost chemat de senatorul Rădulescu care mi-a prezentat o listă ”cu 4 probleme” care erau patru cereri nelegale de retrocedare, printre care şi Pădurea Snagov. I-am replicat că toate sunt nelegale şi i-am cerut să nu mă mai cheme.

 De asemenea, a venit la mine după luna august 2006 P[…] Nela care mi-a cerut explicaţii în legătură cu refuzul de punere în posesie. I-am spus că acţionăm legal şi ne facem datoria şi a plecat.”

– în declaraţia din cursul judecăţii, dată în data de 20.10.2017 martorul Capanu George confirmă aceste lucruri, arătând următoarele: „Întrebare – avocat inc. P[…] Nela- Ce explicaţii i-a dat doamna P[…]? Răspuns Doamna P[…] a venit la mine în cabinet ca o doamnă si am discutat despre această retrocedare şi am refuzat-o categoric.” De asemenea acesta mai arată că «Întrebare procuror – Il cunoasteti pe senatorul Rădulescu Cristache? Răspuns: Da. Întrebare procuror –V-a solicitat sau v-a dat vreo adresă care să conţină si solicitarea de retrocedare a imobilul de la Snagov? Răspuns Mi-a dat o hârtie in biroul dumnealui, nici nu am citit-o bine şi am spus că sunt ilegale. Erau vreo 4 retrocedări, nu îmi aduc aminte toate 4. Întrebare procuror – La urmărire v-aţi adus aminte că era si padurea Snagov. Vă mentineti această declaratie? Răspuns DA. Întrebare procuror –De ce ati considerat că sunt ilegale? Răspuns Din discutiile cu colegii mei, in caz concret cu pădurea de la Snagov si cu celelalte 3, i am intrebat ce păduri mai trebuie să retrocedăm sau unde sunt presiuni pentru retrocedări. Am hotarât fără să vad actele că nu pot să ii răspund afirmativ domnului senator. Am fost chemat in biroul domnului Senator si mi a spus că „eu sunt senator şi rog să retrocedaţi aceste 4 păduri”. Nu am preluat biletul de la dumnealui, l-am lăsat pe birou şi am plecat.»

– declaraţia dată în cursul judecăţii la data de 20.10.2017 de martorul Cucu Petru […], în care acesta arată că „Întrebare procuror – Ati făcut o afirmatie la urmărire penală în sensul că „am auzit de P[…] Nela şi stiu că a fost mandatarul lui P[…] şi avea o relatie bună cu primarul din Snagov, acesta susţinând-o în solicitările de retrocedare”. La ce v-ati referit? Răspuns: Relatia dintre domnul primar si Nela P[…] am dedus-o din sursele domnului primar Muşat Apost[…]. Mi-a spus că o cunoaşte pe Nela P[…] şi s-a referit la ea intr-un mod familiar.”

– declaraţia din 20.10.2017 dată în faţa instanţei de martorul Berceanu Daniel M[…], în care acesta arată că „Întrebare procuror – Stiti dacă intre P[…] Nela şi inculpatul Musat Apost[…] erau relatii anterioare, se cunoşteau? Răspuns Din moment ce la o intalnire anterioară dintre mine şi domnul Musat, la domnul Muşat in birou, cand le-am spus punctul de vedere, dumnealui a înştiinţat-o imediat pe doamna P[…], presupun că se cunoşteau.”

– Convorbirea telefonică din data 28.09.2007, ora 15:36:13, purtată între R[…] Truică şi Nela P[…], cu următorul conţinut: (filele 5-7, vol. 8 din dosarul de urmărire penală), cu următorul conţinut:

R[…] TRUICĂ: Nela, ne-am întâlnit şi noi, am stabilit nişte chestii. Eu îmi văd de treaba mea!

NELA: Nu am stabilit…

R[…] TRUICĂ: Cum n-am stabilit?

NELA: Nu.

R[…] TRUICĂ: Păi, n-am stat la Sangria şi am stabilit şi a rămas ca tu cu Ion să le puneţi pe hârtie şi gata! Ce mai… Stai un pic, nu asta e important, important este… eu acum sunt în două procese diferite care… Ieri, de exemplu, am fost într-o întâlnire de dimineaţa până seara. Am avut 4000 de apeluri lipsă! N-am dat niciun telefon înapoi. Azi dimineaţă îmi fac un schimb al meu de… în sfârşit! Cu ce ţi-am greşit, că nu vreau să greşesc cu nimic! Vreau să înţelegi că nimic din ceea ce am vorbit noi doi nu s-a schimbat! Nu înţeleg de ce trebuie să se ducă nu ştiu ce senator Rădulescu…

NELA: Asta vreau să-ţi spun eu…

R[…] TRUICĂ:… la nu ştiu ce cadastrist şi să urle pe la ăia şi să-i cheme la ordin şi primarul din Snagov să fie supărat şi toate astea! Nu înţeleg de ce ne trebuie toate astea!

NELA: Păi, asta, asta e…

R[…] TRUICĂ: Ăla-i prietenul tău, nu e prietenul meu!

NELA: Este prietenul meu, dar ăla nu înţelege şi, dacă cineva nu înţelege, nu pot să răspund pentru faptele altora!

Întrucât din aceste probe au rezultat indicii că inculpata P[…] Nela ar fi comis la rândul său o infracţiune de trafic de influenţă, parchetul a dispus prin rechizitoriu parchetul clasarea sub aspectul săvârşirii de către inculpată a acestei infracţiuni, deoarece a intervenit prescripţia răspunderii penale. Declaraţiile sunt, însă, relevante sub aspectul cunoaşterii de către inculpata P[…] Nela a modului în care a fost obţinut terenul Pădurea Snagov ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă.

Chiar dacă în declaraţiile următoare inculpatul Al României P[…] Philippe a retractat în mare parte cele arătate declaraţia de suspect din data de 23.04.2015, inculpatul Al României P[…] Philippe arată şi în declaraţia de suspect din 11.12.2015 că motivul pentru care inculpata P[…] Nela i l-a prezentat pe inculpatul Truică R[…] a fost acela că ea nu a reuşit să rezolve retrocedarea Pădurii Snagov (fila 167, verso, din vol. L al dosarului instanţei).

În declaraţia de suspect dată de A României Lia la data de 06.05.2015 (aflată la filele 167-176 din volumul 5 al dosarului de urmărire penală) aceasta arată că inculpatul Al României P[…] Philippe a contactat mai multe persoane care să îl reprezinte în cererile de revendicare, dar a fost sabotat tot timpul de către autorităţi. În acest context, inculpata P[…] Nela le-a făcut cunoştinţă cu inculpatul Truică R[…] („Nela P[…] ne-a spus că îl cunoaşte pe R[…] Truică, un fost consilier al lui Adrian Năstase, care are puterea de a ne ajuta cu acest sabotaj al autorităţilor şi cu obţinerea documentelor necesare (PUZ etc).” – fila 169 din volumul 5 al dosarului de urmărire penală).

Faptul că inculpata P[…] Nela i-a „cedat afacerea” inculpatului Truică R[…] pentru că ea nu reuşise punerea efectivă în posesie, deşi se reuşise obţinerea unei hotărâri a comisiei judeţene de retrocedare a Pădurii Snagov, rezultă şi din declaraţia dată de martora Cuniţă Mihaela, dată în cursul urmăririi penale (aflată în volumul 7, filele 476-482 din dosarul de urmărire penală), în care aceasta arată că „Ulterior, în septembrie sau octombrie 2006 Nela P[…] mi-a spus că pentru că prinţul P[…] e nemulţumit că nu obţine nimic ea o să îi cedeze contractul lui R[…] Truică. Pe Truică l-am văzut o singură dată la birou la Nela P[…] în această perioadă, era însoţit de soţia lui de un avocat şi de încă o persoană pe care nu o cunosc. Cred că tot în 2006 Nela P[…] şi-a cedat efectiv contractul lui R[…] Truică şi de la acel moment nu ştiu să se mai fi ocupat de vreun demers pentru bunurile revendicate de P[…] Al României. La un moment dat am aflat de la televizor că prinţul P[…] a obţinut nişte bunuri, înainte de a i se naşte copilul, am sunat-o pe P[…] să o întreb dacă primim nişte bani pentru demersurile făcute, dar Nela mi-a spus că nici ea şi nici Leţi nu au primit nimic.” Fiind audiată de instanţă la data de 05.05.2017, martora Cuniţă Mihaela a arătat că îşi menţine în totalitate declaraţia dată în cursul urmăririi penale.

Modul în care au procedat inculpaţii Al României P[…] Philippe, P[…] Nela şi Truică R[…] cu privire la transmiterea drepturilor succesorale a fost descris de martorul Aparaschivei Cristian Relu care arată în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (aflată în vol. 7 al dosarului de urmărire penală, filele 260-314) că aceştia au colaborat tot timpul după preluarea de către inculpatul Truică R[…] a demersurilor de retrocedare a Pădurii Snagov: „La vremea respectivă am constatat că era un circuit între Truică, […] Roşu şi Nela P[…], cei trei întâlnindu-se foarte des, fie la firma de avocaţi, fie la sediul firmei lui Truică, fie la Nela P[…] la firmă, din câte îmi amintesc în Piaţa Domenii, deasupra unei săli de sport. Nu am participat la discuţii, deşi uneori l-am dus chiar eu cu maşina pe Truică pentru a se întâlni cu persoanele menţionate, dar Truică mi-a spus că se întâlnesc pentru a discuta despre terenurile prinţului P[…]. Din câte am înţeles Nela P[…] a fost cea care a iniţiat proiectul şi l-a prezentat pe prinţul P[…] lui R[…] Truică şi asociaţilor lui. Între P[…] şi Truică existau tensiuni şi acesta mi-a spus că P[…] are de primit bani şi era nemulţumit de pretenţiile emise de aceasta. Cred că P[…] era implicată în demersurile pentru retrocedarea terenurilor, cel puţin aşa mi-a spus Truică.” Aceasta afirmaţie contrazice susţinerile inculpatei P[…] Nela, potrivit cărora inculpatul Truică R[…] ar fi fost cel care a contactat-o. În realitate, inculpata P[…] Nela a fost nevoită să-i cedeze inculpatului Truică R[…] această „afacere” pentru că ea s-a blocat la punerea în posesie a Pădurii Snagov retrocedate. Fiind audiat în faţa instanţei de judecată în data de 23.06.2017, martorul Aparaschivei Cristian Relu a declarat că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale.

Declaraţia martorului Aparaschivei Cristian Relu este confirmată sub acst aspect de convorbirea purtată în data de 28.09.2007, ora 15:36:13, de R[…] Truică cu P[…] Nela, redată în volumul 8, filele 5-7 din dosarul de urmărire penală:

R[…] TRUICĂ: Ce anume ce şi cum? N-ai contractul în faţă? Nu mă abat cu nimic de la contractul ăla! Ce anume să-ţi spun în plus faţă de contract? Acolo scrie clar: Din momentul în care se face intabularea, din momentul în care se trece în Cartea Funciară, din nu ştiu ce, de atunci se întâmplă nu ştiu ce. E trecut în termene foarte clari! Nu numai că respectăm acele termene, dar chiar le plătim cu mult înainte de ceea ce scrie acolo!

NELA: Nu este vorba despre avansurile către P[…], este vorba de faptul că tu ai vrut ceva, eu am acceptat, iar diferenţa între ce am făcut noi şi ce trebuie să fie acceptată de terţele persoane, trebuie să le spunem exact ce şi cum.

Toate aceste probe dovedesc fără dubiu că inculpata P[…] Nela cunoştea că terenul pe care l-a primit pe numele societăţii la care era administrator, SC ILK[…] […] SRL, de la SC Recipl[…] SRL, provenea din săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă, faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe.

Intenția inculpatei P[…] Nela de a ascunde sau disimula originea ilicită a bunului rezultă în primul rând din faptul că aceasta a adus ca aport social bunul respectiv la o societate care o are ca asociat unic şi administrator pe fiica sa, numita Şerban Ana Maria Iulia. Nu există o justificare economică a acestei operațiuni, având în vedere că SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL nu a desfășurat nicio activitate nici înainte și nici după dobândirea acestor bunuri.

Inculpata P[…] Nela nu a obținut o contraprestație în urma acestui transfer al bunurilor, fiind vorba în realitate de un act cu titlu gratuit. Or, aceasta denotă că intenția inculpatei la efectuarea acestei operațiuni nu a fost una comercială, deoarece aceasta putea desfășura o activitate economică reală și în cadrul societății ILKO STR S.R.L., dacă intenţiona acest lucru. În realitate, intenţia inculpatei a fost aceea de a ascunde sau disimula proveniența bunului respectiv.

Această intenție rezultă și din faptul că înființarea SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL (la 24.07.2015) și transferul bunurilor către această societate s-au realizat la scurt timp după formularea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a plângerii şi denunţului din data de 23.01.2015 şi respectiv din data de 15.04.2015, când se făceau cercetări în prezenta cauză cu privire la redobândirea de către acesta a dreptului de proprietate asupra terenului în discuţie. Întrucât anterior fuseseră şi articole în presă pe tema acestor retrocedări, se poate justifica temerea inculpatei P[…] Nela că cercetările începute vor conduce la acest teren, ceea ce a determinat-o să încerce prin această tranzacţie să-i disimuleze proveniența ilicită, creând aparența unei dobândiri licite a lui de către SC MERSURE […] INTERNATIONAL SRL.

Față de toate acestea, instanța de fond a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, urmând a dispune condamnarea inculpatei P[…] Nela pentru această infracțiune.

n. Referitor la săvârșirea de către inculpatul Chiriac T[…] a infracțiunii de participație improprie la spălarea banilor, în legătură cu transmiterea suprafeţei de teren de 1000 mp., primită ca mită în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.

Inculpatul CHIRIAC T[…] este acuzat în rechizitoriu că, pentru a ascunde/disimula adevărata provenință a terenului primit cu titlu de mită de la TRUICĂ R[…] şi RECIPL[…] SRL pentru punerea în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu încălcarea legii, i-a determinat pe numiţii […] M[…] şi […] Maria să semneze în calitate de cumpărători contractul de vânzare cumpărare nr. 27909 din 22.02.2008 pentru un teren forestier de 1000 mp în Snagov, iar la data de 01.04.2008 să semneze în calitate de vânzători contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea 1484 prin care acelaşi teren a fost vândut cumpărătorului de bună credinţă, Cacenco Aurelian, obţinând un folos necuvenit de aproximativ 50.000 euro, primiţi de la cumpărător, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la spălare a banilor prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 29 alin.1 lit. a din Legea 656/2002 aplicarea art. 5 Cod penal.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii confirmă săvârşirea de către inculpatul Chiriac T[…] a acestei infracțiuni.

Așa cum s-a arătat anterior, pentru existența infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare la data faptelor) trebuie să existe un bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni, o schimbare sau un transfer al acestui bun și intenția făptuitorului de a ascunde sau disimula originea ilicită a acestui bun.

Pentru a se reţine infracţiunea de spălare a banilor nu este nevoie să se dispună o soluţie de condamnare şi pentru infracţiunea predicat, din care a provenit bunul „spălat” de făptuitor, ci trebuie să se dovedească doar că acesta cunoştea că bunul provine dintr-o infracţiune.

De asemenea, pentru a se reţine infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare la data faptelor) nu are nicio relevanţă dacă făptuitorul este şi autor al infracţiunii predicat, din care provine bunul ce a făcut obiectul infracţiunii de spălare a banilor.

În speţă parchetul arată în actul de sesizare că infracţiunea predicat din care provine bunul supus spălării de către inculpatul Chiriac T[…] este infracţiunea de luare de mită, constând în primirea de către acesta a unei suprafeţe de teren de 1000 mp. de la inculpatul Truică R[…], în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu de director al Direcţiei Silvice Ilfov, în care a facilitat punerea în posesie efectivă a inculpatului Al României P[…] Philippe asupra terenului retrocedat.

Nu are nicio relevanţă faptul că retrocedarea terenului către inculpatul Al României P[…] Philippe a fost una legală, deoarece infracţiunea de dare şi luare de mită se poate comite şi în legătură cu îndeplinirea în mod legal a atribuţiilor de seerviciu de către funcţionarul public. Având în vedere că pentru această infracţiune de luare de mită comisă de către inculpatul Chiriac T[…] a intervenit prescripţia răspunderii penale, parchetul a dispus prin rechizitoriu clasarea. Acest lucru nu are nicio relevanţă pentru reţinerea în sarcina inculpatului Chriac T[…] a infracţiunii de spălare a banilor, sub forma participaţiei improprii, deoarece cele două infracţiuni sunt autonome una faţă de cealaltă.

Instanţa reţine că activitatea inculpatului Chiriac T[…] s-a circumscris momentului în care demersurile inculpatei P[…] Nela de punere în posesie asupra terenului din Pădurea Snagov retrocedat inculpatului Al României P[…] Philippe s-au blocat deoarece directorul Direcţiei Silvice Ilfov, martorul Capanu George, ca şi ceilalţi reprezentanţi ai acestei instituţii din comisiile de fond funciar, se opuneau acestei retrocedări. Aşa cum s-a arătat anterior, acesta a fost și motivul pentru care inculpata P[…] Nela a „cedat” către SC RECIPL[…] SRL, reprezentată de inculpatul Truică R[…], drepturile succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe pe care le obținuse anterior prin contractul de mandat şi asistenţă de specialitate.

După această cedare a drepturilor succesorale, inculpatul Truică R[…] a reuşit în scurt timp „deblecarea” situaţiei, având în vedere că a fost înlocuit directorul Direcţiei Silvice Ilfov, Capanu George, cu inculpatul Chiriac T[…], cu care inculpatul Truică R[…] era prieten. Prin efectuarea de către inculpatul Chiriac T[…] a demersurilor pentru punerea efectivă în posesie asupra terenului retrocedat s-a deblocat situaţia, motiv pentru care se poate reţine că primirea de către inculpatul Chiriac T[…] a terenului de 1000 mp. din Pădurea Snagov s-a făcut în legătură cu îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor de serviciu.

În legătură cu relaţiile inculpatului Truică R[…] cu inculpatul Chiriac T[…], martorul Aparaschivei Cristian Relu afirmă în declaraţia dată în faţa instanţei că: „Întrebare procuror – Dar pe Chiriac T[…] il cunostea, de la ROMS[…]? Răspuns: După nume nu-mi dau seama, dar cunostea diverse persoane de la ROMS[…]. Întrebare procuror – Mentineti afirmatia conform căreia Dan Iovănescu omul de incredere al lui Truică a spus ca orice problema ce tine de ROMS[…] se rezolvă cu Chiriac? Răspuns: Da, mentin afirmati că domnul Iovănescu mi-a comunicat că orice problemă legată de ROMS[…] se rezolvă, nu-mi amintesc exact dacă mi-a spus si numele persoanei respective, dar el se ocupa de ROMS[…].” Aşa cum rezultă din probele administrate, inculpatul Truică R[…] a şi folosit ulterior, în mod efectiv, influenţa pe care o avea pe lângă inculpatul Chiriac T[…], pentru a reuşi punerea în posesie asupra suprafeţei de teren din Pădurea Snagov retrocedate în urma demersurilor făcute de inculpata P[…] Nela.

Relaţia de prietenie dintre inculpaţii Truică R[…] şi Chriac T[…] este susţinută în mod categoric de martor în declaraţia dată în faţa instanţei: „Întrebare avocat inc Chiriac T[…] – Dacă îşi menţine declaraţia de la urmărire penală potrivit careia R[…] Truică era bun prieten cu Chiriac T[…] acesta il vizita frecvent acasă la Snagov? Răspuns da Întrebare avocat inc Chiriac T[…] – Cum isi jusitifica această declaratie? Răspuns l-am văzut deseori acolo. Întrebare avocat inc Chiriac T[…] –Ce insemnă deseori sau „frecvent” cum a declarat la urmărire penală? Răspuns Cu ocazia unor mese festive sau pur si simplu mese ocazionale. Întrebare avocat inc Chiriac T[…] – Este sigur vorba de inc. Chiriac T[…] şi nu de altă persoană care lucrează în ROMS[…]? Răspuns Da, sunt sigur.” Nu există nici un motiv pentru care martorul să mintă sub acest aspect, iar această susţinere este confirmată şi de alte probe.

Afirmaţiile martorului Aparaschivei Cristian Relu referitoare la relaţiile de prietenie dintre cei doi inculpaţi sunt confirmate şi de martorul Cucu […], în declaraţia dată în cursul urmăririi penale în data de 26.02.2016 (aflată în volumul 7 din dosarul de urmărire penală, filele 86-92), în care acesta arată că „Ştiu că domnul Chiriac Teodor era amic cu primarul din Snagov şi îl cunoştea pe domnul Truică. Fac această precizare întrucât în primăvara – vara anului 2007, anterior punerii în posesie a lui P[…], domnul Chiriac venise cu probleme de serviciu la Ocolul Silvic Snagov şi am hotărât să mergem să mâncăm la o terasa la lacul Snagov. De pe celălalt mal a venit Truică R[…] cu o şalupă şi s-a aşezat la masa noastră, discutând cu domnul Chiriac ca şi cum se cunoşteau. Truică R[…] a spus în discuţie că se schimbă directorul ROMS[…] şi el ştie cine vine.” Din ultima afirmaţie a martorului rezultă că inculpatul Truică R[…] ştia chiar că va fi schimbat directorul Direcţiei Silvice Ilfov şi că va fi înlocuit cu inculpatul Chiriac T[…]. În declaraţia dată în instanţă la data de 20.10.2017 martorul Cucu […] confirmă acest episod, arătând că „la un moment dat cand eram impreună cu Chiriac T[…] pe o terasă pe malul lacului Snagov, la un moment dat pe acea terasă a intrat domnul R[…] Truică care s-a apropiat şi l-a salutat pe domnul Chiriac şi s-au schimbat câteva amabilităţi după care a plecat in altă parte. De aceea am tras concluzia că cei doi se cunoşteau.”

Schimbarea directorului direcţiei silvice a fost un factor important, care a contribuit la punerea efectivă în posesie asupra terenului, deoarece directorul anterior al Direcţiei Silvice Ilfov, martorul Capanu George, arată în declaraţia dată în faţa instanţei la data de 20.10.2017 cu privire la solicitarea inculpatului Al României P[…] Philippe privind Pădurea Snagov că „A fost şi dorinţa mea şi a celorlalţi colaboratori cu care lucram, de a nu retroceda această suprafaţă, de acord cu şeful de ocol cu ce a specificat dumnealui in această anexă”. Apoi martorul mai arată că inculpatul Truică R[…] a încercat să ia legătura cu el prin intermediul inculpatului Muşat Apost[…], precizând că: «Întrebare procuror – V-a solicitat inculpatul Apost[…] sau a intermediat inculpatul Apost[…] o intalnire intre dvs. si inculpatul Truică R[…]? Răspuns Fostul primar de la Snagov mi-a spus odată că ar vrea domnul Truică să mă cunoască. Întrebare procuror – V-a spus pentru ce? Răspuns: Nu. Întrebare procuror – De unde ati tras concluzia că această intalnire se dorea a fi tot pentru retrocedarea pădurii de la Snagov? Răspuns: Fără sa imi spună domnul primar am făcut legatura că tot cu asta ar fi si nu am avut nici curiozitatea să il cunosc pe domnul Truică eu fiind legat de acest „nu retrocedare”.» Această poziție a martorului a determinat și demersul inculpatului Al României P[…] Philippe de a formula o plângere penală împotriva lui Capanu George – Director la […] Regia Națională a Pădurilor ROMS[…] în legătură cu refuzul de a pune în posesie terenul forestier, înregistrată cu nr. 100054/18.05.2007 – Inspectoratul de Poliție a Județului Ilfov (filele 184-190, vol. 46 din dosarul instanței).

De altfel, inculpatul Truică R[…] arată în convorbirea telefonică purtată în ziua de 03.01.2008, ora 19:55:24, cu S[…], redată în volumul 8 filele 24-26, că „R[…] TRUICĂ: Mai mult sau mai puțin sunt șef acolo, deci să ajut mult să obții tot ceea ce ai nevoie în Snagov.”

Contribuţia efectivă a inculpatului Chiriac T[…] la punerea în posesie a inculpatului Al României P[…] Philippe asupra terenului retrocedat rezultă în primul rând din faptul că la data de 26.06.2007 inculpatul CHIRIAC T[…], delegat între timp în funcţia de director, a semnat în numele Direcţiei Silvice Bucureşti adresa nr. 2850 prin care a cerut Ocolului Silvic Snagov să-l pună în posesie pe inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE cu o suprafaţă de 10 ha pădure în zona Fundul Sacului Snagov. În aceeaşi zi, 26.06.2007, s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie a inculpatului AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, reprezentat de avocatul Ene […], cu 10 ha de pădure în zona Fundul Sacului, potrivit hotărârii de validare nr. 7 din 14.01.2004 a comisiei judeţene pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, acest lucru rezultă şi din declarația de martor dată de Berceanu Daniel în data de 21.02.2016 (filele 23-28, vol. 7 din dosarul de urmărire penală): „Arăt că amplasamentul a fost indicat pe anexa 37 de domnul Chiriac şi nu s-a retrocedat exact pe trupul de pădure Fundul Sacului. În acea zonă care este izolată s-au retrocedat aproximativ 10 ha, iar restul s-a retrocedat în zona Snagov – Parc, potrivit indicaţiilor domnului Chiriac care a colorat pe o hartă, de mână, amplasamentul care se retrocedează. Nu cunosc să se fi purtat corespondenţă oficială între comisie şi direcţie cu privire la amplasament, respectiv cu privire la indicarea altui amplasament, având în vedere că suprafeţe din Fundul Sacului au fost retrocedate altor persoane. Anexa 37 astfel aprobată de comisia locală a fost trimisă spre validare comisiei judeţene constituite la nivelul Instituţiei Prefectului Ilfov.

Primirea de către inculpatul Chiriac T[…] a unei suprafeţe de teren de 1000 mp., în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, rezultă din faptul că la pagina 9 din plângerea depusă la parchet în data de 23.01.2015 inculpatul Al României P[…] Philippe arată că «De asemenea, o serie de alte prevederi cuprinse în Înţelegere sunt menite să asigure Recipl[…] SRL că subsemnatul accept că toate înstrăinările de teren din cele două imobile retrocedate şi pe care Recipl[…] SRL le-a „donat” unor diferite persoane reprezintă în fapt „cheltuieli” cu recuperarea acestor bunuri». Această susţinere a inculpatului Al României P[…] Philippe s-a dovedit a fi adevărată în ce priveşte suprafaţa de teren de 1000 mp din Pădurea Snagov, pe care SC RECIPL[…] SRL i-a transmis-o după retrocedare inculpatului Chiriac T[…] (prin intermediul martorilor […] M[…] şi […] Maria), după ce acesta a contribuit în calitate de director al Direcţiei Silvice Ilfov la punerea în posesie asupra Pădurii Snagov.

Din declaraţia de martor dată de […] M[…] în cursul urmăririi penale, la data de 01.03.2016 (filele 198-203, vol. 7 din dosarul de urmărire penală), rezultă că terenul cumpărat de el de la Recipl[…] SRL era de fapt al inculpatului Chriiac T[…]: “Acesta mi-a spus vrea să cumpere un teren forestier în Snagov lângă lac şi cantonul silvic şi m-a rugat să-l iau pe numele meu. Mi-a spus că nu-l ia pe numele său întrucât nu vrea să fie implicat în retrocedările de pădure. Cred că mi-a spus despre acel teren chiar înainte să semnez contractul de vânzare cumpărare.

Am mers împreună cu Chiriac T[…] şi soţia la notar la data stabilită de acesta. Mi-a spus că voi cumpăra de la o firmă dar nu ştiam a cui este. Soţia nu a fost iniţial de acord să facem acest lucru dar ulterior a acceptat.

La notar doar am semnat contractul dar nu ştiu ce bani s-au plătit. Am primit un exemplar al contractului de vânzare cumpărare pe care l-am remis ulterior lui Chiriac T[…] când a vrut să vândă terenul.”

Fiind audiat nemijlocit de instanţă la data de 20.10.2017 instanţa a putut constata veridicitatea celor declarate de martor, care a arătat că:

„Fiind mecanic de meserie l-am cunoscut pe domnul Chiriac T[…] cu care ne-am împrietenit şi mergând pe la diverse saloane auto, dânsul având maşină si venind să o repare la mine, mi-a propus domnul Chiriac să iau diverse bunuri pe numele meu cu motivaţia că este o persoană publică si că între timp sa le treacă pe numele dansului cand se va rezolva problema.

Întrebare procuror – Ce bunuri v-a propus să luati pe numele dvs?

Răspuns: Masină, casă. Două BMW-uri si un Ferrari. Casa era in Snagov.

Întrebare procuror –Teren in Snagov v-a propus să luati?

Răspuns : Da, cel cu pădurea.

Întrebare procuror – Relatati-ne despre achizitionarea acelei suprfete de teren, cand v-a propus, ce demersuri aţi efectuat?

Răspuns: Mi-a spus că o să aibă niste terenuri pe care nu poate să le ia pe numele dumnealui si să merg să le iau pe numele meu. Asta s-a intamplat in 2009. E posibil să fie alt an dar cred că in 2009.”

Fiind întrebat dacă inculpatul Chiriac T[…] a plătit vreo sumă de bani pentru aceste teren martorul a răspuns „Nu am văzut. Nu ştiu dacă a plătit vreo sumă de bani.” Având în vedere, însă, faptul că era vorba de un teren la punerea în posesia căruia a participat efectiv, modul în care inculpatul a procedat pentru cumpărarea acestuia şi faptul că la scurt timp l-a vândut, instanţa reţine că sunt probe concludente că inculpatul Chiriac T[…] nu a plătit nici un ban pentru terenul acesta. De altfel, inculpatul nici nu s-a apărat în modul acesta, ci a afirmat că nu ar fi fost terenul său, ci al numitului […] M[…]. Apărarea inculpatului va fi înlăturată, având în vedere că martorul […] M[…] nu are nici resursele necesare şi nici vreun interes pentru cumpărarea şi revânzarea terenului respectiv, ci din probele administrate rezultă clar că a fost doar un interpus al inculpatului Chiriac T[…], pentru a nu se depista fapta de corupţie săvârşită.

Declaraţia martorului […] M[…] este confirmată şi de declaraţia dată de soţia acestuia, martora […] Maria (filele 483-489, vol. 7 din dosarul de urmărire penală) în care aceasta arată că „Nu pot preciza exact perioada, dar în cursul aceluiaşi an soţul meu mi-a spus că T[…] Chiriac a achiziţionat un teren, dar că contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat pe numele soţului meu întrucât Chiriac T[…] era o persoană publică şi acest lucru ar fi atras atenţia. În plus, automat, Chiriac T[…] ar fi trebuit să menţioneze acest lucru în declaraţia de avere, iar el nu-şi dorea acest lucru. Nu ştiu unde anume era situat terenul în cauză, despre ce suprafaţă era vorba, cine era vânzătorul şi cu ce sumă fusese achiziţionat de către Chiriac.”

În declaraţia dată în faţa instanţei la data de 2.03.2018 martora […] Maria şi-a menţinut declaraţiile, arătând că

„Eu sunt soţia lui […] M[…] care a avut in posesie un pământ care i-a aparţinut de fapt lui T[…] Chiriac care ulterior a fost vândut.

Mai sunt pe numele soţului meu inca două terenuri şi o casă în Snagov, care sunt de fapt tot ale lui Chiriac T[…].

Întrebare procuror – Dvs. ştiti unde se află terenul acela care aţi spus că era a lui Chiriac T[…]?

Răspuns Nu, nu ştiu.”

Fiind o persoană căsătorită, martorul […] M[…] nu a putut vinde terenul respectiv fără soţia sa, astfel încât a fost nevoie şi de prezenţa acesteia la notar. Declaraţia martorei din faţa instanţei este concludentă sub acest aspect „Atunci cand mi-a spus că trebuie să mergem să se poată vinde, mi-a spus că a fost achizitionat pe numele lui un teren care este de fapt a lui Chiriac T[…] dar dansul este persoană publică şi a fost doar o formalitate, a fost luat pe numele lui şi se va vinde curând. Eu nu am a fost de acord. Am zis că nu e normal, de ce să fie pe numele lui şia azis că se va vinde curând.”

Având în vedere că martorii […] M[…] şi […] Maria sunt simpli muncitori, cu venituri foarte modeste şi cu patru copii în întreţinere, instanţa reţine că sunt veridice declaraţiile acestora potrivit cătrora bunurile respective, achiziţionate pe numele lor, inclusiv terenul în discuţie, sunt în realitate ale inculpatului Chiriac T[…].

Faptul că terenul a fost vândut ulterior pentru suma de 45000-50000 de euro, iar banii au fost încasaţi de inculpatul Chiriac T[…] rezultă din declaraţia aceluiaşi martor, […] M[…] (filele 490-509, vol. 7 din dosarul de urmărire penală), în care acesta arată că „Nu-mi amintesc la cât timp de la achiziţia terenului de 1000 mp acesta a fost vândut. Rolul meu a fost acela de a mă deplasa la notar, la cererea lui Chiriac pentru a semna actele. Nu m-am ocupat de găsirea unui cumpărător şi nu-mi amintesc dacă soţia m-a însoţit. Preţul vânzării a fost de 45.000 euro sau 50.000 euro. Eu am primit 10.000 euro, din care i-am folosit pentru achiziţia unei maşini. Banii i-am primit în mână de la Chiriac T[…] şi de faţă nu a fost vreo persoană. Soţia mea a aflat despre primirea cestor bani imediat.”

Martorul confirmă acest lucru în declaraţia dată în faţa instanţei, în care arată că inculpatul Chriac T[…] s-a ocupat de revânzarea terenului, a găsit cumpărătorul şi s-a ocupat de acte: „Întrebare procuror – Cine s-a ocupat de vanzarea lui? Răspuns Chiriac, de toate aspectele: a găsit cumpărătorul si s-a ocupat de acte.” Declaraţia martorului este confirmată şi de declaraţia soţiei acestuia, martora […] Maria.

Toate aceste probe dovedesc intenţia inculpatului Chiriac T[…] de a disimula sau a ascunde provenienţa ilicită a terenului de 1000 mp., provenit din infracţiunea de luare de mită comisă de el în legătură cu retrocedarea şi punerea în posesie asupra Pădurii Snagov. Martori audiaţi arată care a fost motivul pentru care inculpatul Chiriac T[…] a achiziţionat terenul în mod fictiv pe numele lor, iar declaraţiile lor nu pot fi puse sub semnul întrebării deoarece nu există nici un motiv pentru care aceştia să dea declaraţii nereale. Dimpotrivă, relaţiile apropiate dintre inculpatul Chiriac T[…] şi martori şi veniturile modeste ale acestora din urmă sunt argumente solide pentru a reţine veridicitatea declaraţiilor acestora în sensul că terenul de 1000 mp achiziţionat a fost achiziţionat pe numele lor pentru că inculpatul Chiriac T[…] nu a dorit să-l achiziţioneze direct pe numele lui. Or, singurul motiv plauzibil pentru care inculpatul Chiriac T[…] a procedat în acest mod a fost intenţia sa de a ascunde provenienţa ilicită a acestui imobil.

Este vorba în speţă de un mecanism complex de a-şi asigura produsul infracţiunii, care constă în intepunerea fictivă a unor persoane, pentru ca inculpatul Chriac T[…] că obţină produsul infracţiunii de luare de mită.

Fiind întrunite toate condiţiile pentru a se reţine în sarcina inculpatului Chiriac T[…] infracţiunea de spălare a banilor, sub forma participaţiei improprii, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracţiune. Forma participaţiei improprii se reţine în speţă deoarece martorii […] M[…] şi […] Maria au acţionat din culpă, necunoscând că terenul provine din săvârşirea de către inculpatul Chiriac T[…] a infracţiunii de luare de mită şi nici intenţia acestuia de a ascunde sau disimula originea ilicită a bunului.

o. Referitor la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută în sarcina inculpaţilor Truică R[…], Roșu […], Tal S[…] şi Steinmetz […], în forma constituirii, și Marcovici M[…] […], […] Agavi, Andronic Dan C[…] și Mateesu Lucian în forma aderării

În sarcina inculpaţilor TRUICĂ R[…], ROȘU […], TAL S[…] şi […] STEINMETZ s-a reţinut în actul de sesizare că, începând cu 1 noiembrie 2006, împreună cu S[…] SHEVEZ, netrimis în judecată, au constituit un grup infracţional (la care au aderat ulterior alte persoane, respectiv inculpaţii MARCOVICI M[…], […] AGAVI, ANDRONIC DAN C[…], MATEESCU LC), având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăţilor (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracţiuni de corupţie/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi sau altor persoane cu influenţă asupra funcţionarilor publici în scopul determinării acestora să acţioneze potrivit scopului grupului, instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici, grup în cadrul căruia a acţionat apoi până la începutul anului 2010, săvârşind pentru realizarea scopului grupului în mod direct infracţiuni de corupţie/asimilate acestora (dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, trafic de influenţă – expuse în continuare), faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Având în vedere că în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Truică R[…] instanţa va reţine ca lege penală mai favorabilă vechiul Cod penal, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută în sarcina acestuia se încadra în prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, care reglementa în mod identic această infracţiune înainte de 1.02.2014.

Inculpatul ANDRONIC DAN C[…] este acuzat în rechizitoriu că a aderat, începând cu anul 2007, la grupul infracţional organizat constituit la data de 01.11.2006 de inculpaţii TRUICĂ R[…], ROȘU […], TAL S[…], S[…] SHEVEZ ŞI […] STEINMETZ (grup la care ulterior au aderat şi alte persoane, respectiv inculpaţii MARCOVICI M[…] […], […] AGAVI, MATEESCU LC) având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăţilor (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracţiuni de corupţie/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi sau altor persoane cu influenţă asupra funcţionarilor publici în scopul determinării acestora să acţioneze potrivit scopului grupului, instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici, grup în cadrul căruia a acţionat apoi până la sfârşitul anului 2013, susţinând acţiunile acestuia (prin participarea la discuţii/negocieri cu cumpărătorul de influenţă, întocmirea/coordonarea apariţiei/realizării în mass-media de articole/emisiuni favorabile/defavorabile cumpărătorului de influenţă, convingându-l astfel să rămână în înţelegere cu RECIPL[…] SRL, efectuarea de analize de presă şi acţiuni în favoarea grupului, menținerea legăturii cu ceilalţi membrii, dar şi cu cumpărătorul de influenţă şi soţia acestuia, atragerea altei persoane care să adere la grup) şi ajutând la săvârşirea unor astfel de infracţiuni de corupţie (expuse în continuare), faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Inculpatul MARCOVICI M[…] […] este acuzat în rechizitoriu că a aderat, începând cu anul 2007, la grupul infracţional organizat constituit la data de 01.11. 2006 de inculpaţii TRUICĂ R[…], ROȘU […], TAL S[…], S[…] SHEVEZ ŞI […] STEINMETZ (grup la care ulterior au aderat şi alte persoane, respectiv inculpaţii ANRDRONIC DAN C[…], […] AGAVI, MATEESCU LC) având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăţilor (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracţiuni de corupţie/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi sau altor persoane cu influenţă asupra funcţionarilor publici în scopul determinării acestora să acţioneze potrivit scopului grupului, instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici, grup în cadrul căruia a acţionat apoi până la sfârşitul anului 2013, susţinând acţiunile acestuia prin menţinerea legăturii între membrii grupului şi între aceştia şi cumpărătorul de influenţă AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE, susţinerea acţiunile de traficare a influenţei săvârşite de TRUICĂ R[…] şi TAL S[…], întărind convingerea cumpărătorului de influenţă asupra reuşitei acţiunilor de revendicare urmare a relaţiilor şi influenţei membrilor grupului în lumea politică, media şi de afaceri, inclusiv prin calitatea sa de consilier al primului ministru, iar după anul 2010 a păstrat legătura constant cu cumpărătorul de influenţă, dându-i de înţeles că doar prin influenţa grupului va putea obţine bunurile revendicate, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Inculpatul MATEESCU L[…] C[…] este acuzat în rechizitoriu că a aderat, începând cu anul 2011 (luna octombrie), la grupul infracţional organizat constituit la data de 01.11.2006 de inculpaţii TRUICĂ R[…], ROȘU […], TAL S[…], S[…] SHEVEZ şi […] STEINMETZ (grup la care ulterior au aderat şi alte persoane, respectiv inculpaţii ANRDRONIC DAN C[…], […] AGAVI, MARCOVICI M[…] […]) având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăţilor (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracţiuni de corupţie/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi sau altor persoane cu influenţă asupra funcţionarilor publici în scopul determinării acestora să acţioneze potrivit scopului grupului, instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici, grup în cadrul căruia a acţionat apoi până la sfârşitul anului 2013 potrivit dispoziţiilor date de inculpatul TAL S[…], preluând rolul inculpatului TRUICĂ R[…] în activitatea infracţională a grupului pentru obţinerea unor bunuri revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…], menţinând legătura între acesta şi membrii grupului şi susţinând activitatea de traficare a influenţei realizată de inculpatul TAL S[…], întărindu-i convingerea asupra reuşitei acţiunilor de revendicare urmare a relaţiilor şi influenţei membrilor grupului în lumea politică, media şi de afaceri, dându-i de înţeles că doar prin influenţa grupului va putea obţine bunurile revendicate, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Inculpatul […] AGAVI este acuzat în rechizitoriu că a aderat, începând cu anul 2007, la grupul infracţional organizat constituit la data de 01.11. 2006 de inculpaţii TRUICĂ R[…], ROȘU […], TAL S[…], S[…] SHEVEZ şI […] STEINMETZ (grup la care ulterior au aderat şi alte persoane, respectiv inculpaţii MARCOVICI M[…], ADRONIC DAN C[…], MATEESCU LC) având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăţilor (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracţiuni de corupţie/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi sau altor persoane cu influenţă asupra funcţionarilor publici în scopul determinării acestora să acţioneze potrivit scopului grupului, instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziţie/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenţei, reale, asupra funcţionarilor publici, grup în cadrul căruia a acţionat apoi până la sfârşitul anului 2013, în directa coordonare a inculpatului TAL S[…] pentru realizarea scopului grupului, păstrând legătura între acesta şi inculpaţii […] STEINMETZ şi TRUICĂ R[…], punându-i la curent cu rezultatul demersurilor efectuate, participând la întâlniri cu cumpărătorul de influenţă, îndeplinind dispoziţiile date de ceilalţi membrii, faptă care, în opinia parchetului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzut de art. 367 alin. 1 Cod penal – în forma aderării, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpaţii Truică R[…], Roșu […], Tal S[…], Steinmetz […], Marcovici M[…] […], […] Agavi, Andronic Dan C[…] și Mateesu Lucian a acestei infracțiuni.

Potrivit dispozițiilor art. 367 alin. 6 Cod penal, prin „grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.”

În primul rând nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni pentru că, așa cum s-a arătat anterior, singurul inculpat din cadrul presupusului grup infracţional organizat care a comis infracțiunea de trafic de influență este inculpatul Truică R[…], în sarcina celorlalți inculpați nereținându-se comiterea vreunei infracțiuni. Așadar, nu este întrunită condiția obiectivă a existenței cel puțin a trei persoane care să constituie un grup infracțional organizat cu scopul săvârşirii de infracţiuni.

În al doilea rând, nu se poate reține că scopul înființării SC Recipl[…] SRL ar fi fost acela de săvârșire a unor infracțiuni de corupție, ci acesta a fost unul licit, de achiziționare a drepturilor succesorale ale inculpatului Al României P[…] Philippe. Chiar dacă inculpatul Truică R[…] a săvârșit infracțiunea de trafic de influență descrisă mai sus, nu rezultă din nicio probă că acesta s-ar fi înțeles cu ceilalți inculpați care dețin părți sociale la această societate ca scopul societății să îl constitie săvârșirea de fapte de corupție. În susținerea caracterului licit al înființării societății Recipl[…] SRL stă și faptul că unul din deținătorii unor părți sociale la această societate, martorul Dimofte R[…], nu a fost trimis în judecată pentru vreo infracțiune.

Inculpații Tal S[…] și […] Steinmetz sunt cetățeni israelieni care se cunosc și desfășurau afaceri împreună dinainte de întemeiarea societății Recipl[…] SRL, iar inculpatul Truică R[…] l-a cunoscut pe Tal S[…] înainte de înființarea acestei societăți, ca urmare a desfășurării unor activități licite de consultanță.

Legătura reprezentanților acestei societăți cu unul din inculpații despre care parchetul susține că ar fi fondat grupul infracțional organizat, respectiv cu […] Roșu, s-a făcut ulterior înființării societății Recipl[…] SRL și ulterior încheierii proiectului de contract de cesiune a drepturilor litigioase, din septembrie 2006. Din probe rezultă că proiectul acestui contract a fost redactat de avocatul Leţi Octavian, în acest sens fiind declaraţiile inculpatei P[…] Nela din 18.12.2015 şi din 25.01.2019, ale inculpatului Truică R[…] din 10.12.2015 şi din 24.02.2017, ale martorei Cuniţă Mihaela din 20.04.2016, dar şi ale mai multor avocaţi din cadrul SCA Ţuca, Z[…] şi Asociaţii (Dragoş Apost[…] – declaraţia din 25.05.2018; Hrisafi Josan I[…]a Amalia – declaraţia din 11.05.2018; Pereş Alexandra Iulia – declaraţia din 25.05.2018: Gelepu I[…]a Monica – declaraţia din 11.05.2018).

Din declaraţia dată de martorul Z[…] Gabriel în fața instanței, la data de 02.03.2018, rezultă că inculpatul Truică R[…], ca reprezentant al SC Recipl[…] SRL, a luat legătura mai întâi cu el, ca reprezentant al societății de avocatură, și de-abia după aceea cu inculpatul […] Roșu M: „În luna septembrie a anului 2006 am fost contactat telefonic de domnul Truică R[…] care mi-a solicitat o întâlnire în legătură cu un potenţial proiect imobiliar care avea legătură cu un contract de cesiune de drepturi litigioase încheiat cu domnul P[…] Al României (…) am organizat această întâlnire la sediul societăţii noastre de avocaţi, împreună cu avocatul […] Roşu, care coordona departamentul de litigii, şi, de asemenea, cu un avocat de drept imobiliar, cred că este vorba de Dragoş Apost[…]”.

Nu se poate reține din nicio probă că societatea Recipl[…] SRL ar fi fost constituită de inculpați cu scopul de a-și ascunde identitatea, ci aceasta este o societate comerciala românească, înființată în data de 7.12.2005, cu un capital social de 200 lei, având ca obiect de activitate promovarea și dezvoltarea de proiecte imobiliare in Romania. De asemenea, societatea Recipl[…] LTD a fost înființata în data de 19 septembrie 2005 și are sediul social in Nicosia, Cipru, iar capitalul social al ei a fost împărțit între asociați potrivit normelor legale din țara de înființare.

Societatea Recipl[…] SRL nu a desfasurat nicio altă activitate în afara celei de dezvoltare imobiliară și ea a reprezentat ceea ce în termeni de specialitate se denumește ca fiind un special-purpose vehicle (“SPV”), adică o entitate comercială cu scop special, care are unele avantaje economice certe, dezvoltate în literatura de specialitate. Martorul Bejenaru […], audiat de instanță, arată că „(…) Intrebare avocat inc. Recipl[…] – Cunoasteti modalitatea in care s-a derulat aceasta afacere prin intermediul societatii Recipl[…] SRL detinuta de Recipl[…] Ltd din Cipru? Apreciati ca prin aceasta modalitate s-a urmarit ascunderea unui demers ilicit sau era o modalitate uzuala de derulare a unei […]iti imobiliare? Raspuns – Recipl[…] SRL era organizata potrivit legii si asigura o forma de transparenta a rezultatelor financiare, pe care o consider un avantaj in derularea unor astfel de […]itii.”

Desfășurarea efectivă de către societatea Recipl[…] SRL a activității pentru care a fost creată, respectiv de afaceri în domeniul imobiliar, rezultă și din unele convorbiri telefonice purtate de către inculpați. Astfel, din convorbirea telefonică din data de 07.01.2013, ora 20.36, dintre TAL S[…] și MATEESCU […], rezultă că aceștia discutau despre caracteristicile urbanistice și economice ale unui teren (filele 341-342, vol. 8 din dosarul de urmărire penală):

TAL S[…]: Foarte bine. Spune-mi ceva: Cât de mare este terenul de la Ministerul de Externe?

LUCIAN: Ce este liber sau ce a fost…? A, nu, la Ministerul de Externe este 4800.4812, ceva de genul ăsta.

TAL S[…]: Și ce este permis să se construiască?

LUCIAN: Ce este…?

TAL S[…]: Permis să se construiască.

LUCIAN: Poți să construiești suprafața terenului înmulțit cu 1.8, asta e deasupra pământului. Deci, asta înseamnă exact 59 de mii de metri pătrați deasupra pământului.

TAL S[…]: Ok. Bine. Rezidențial sau…?

LUCIAN: Rezidențial,da.

TAL S[…]: Ok. Și cu cât se vinde rezidențialul acolo?

Faptul că inculpații își doreau desfășurarea aceleiași activități imobiliare și după ce au apărut neînțelegerile dintre inculpatul Al României P[…] Philippe și reprezentanții societății Recipl[…] SRL, rezultă din declarația dată de martorul Borbely Dan Gabriel în fața instanței de judecată, la 16 februarie 2018: „in contextul neînțelegerilor care existau la momentul respectiv intre Recipl[…] si Al Romaniei ceea ce discuta domnul Mateescu cu P[…] Al Romaniei, respectiv chestiuni de evaluare de terenuri, erau cam singurele discuții care se mai purtau in acel moment, după perceptia mea”.

De asemenea, acest lucru rezultă și din înregistrarea convorbirii telefonice dintre MARCOVICI M[…] […] și L[…] MATEESCU, din data de 05 martie 2012, ora 11.51 (filele 220-222, vol. 8 din dosarul de urmărire penală), care denotă că inculpații Marcovici M[…] […] și L[…] MATEESCU au perceput afacerea ca fiind una legală, care se poate încheia pe cale amiabilă, iar nu ca pe o activitate specifică a unui grup infracțional organizat:

L[…] MATEESCU: Da? Și propunerea, ca să scăpăm, să nu mai ne trecem dintr-o mână într-alta, și să nu știu ce, să facem o compensație cu un act adițional pe ce aveam să le dăm, adică nu mai dăm cei 20% din Băneasa, să dăm mai puțin din Băneasa, să dăm monta cu totul, știi? Acum asta a fost propunerea mea. Noi economisim o pălărie de bani, cel puțin 100… de kile, acum…

MARCOVICI M[…] […]: Și ei la fel că și ei au de plătit, dacă e…

L[…] MATEESCU: Și ei la fel, și au TVA și nu știu ce și aia. Și acum, Serghei a zis: Domnule, eu sunt de acord, Bogdan a zis că sunt de acord, Tal a zis ca e de acord. Să mă întâlnesc și eu cu ei și să intru la baionetă, să vedem exact în ce procente. Eu vreau să îi aduc într-un procent de 2 la 1…

MARCOVICI M[…] […]: Aha…

L[…] MATEESCU: Adică, chiar dacă terenul e verde la montă, o să zic, Mă, ok, cât face? 5 lei, 500, da? Acolo cât e? 200. Hai, mă, să o închidem pe 2 la 1…

Niciunul dintre inculpați nu și-a ascuns identitatea, ci aceștia s-au afișat în diferite momente, față de diferite persoane, ca reprezentanți ai societății Recipl[…] SRL. Nu rezultă din probe că inculpații ar fi acționat prin persoane interpuse, care să fie trecute în societate ca asociați fictivi.

Societatea Recipl[…] SRL a angajat firme reputate pentru a-i acorda consultanță juridică ori pentru ținerea evidenței contabile și achitarea taxelor și impozitelor către stat, nedesfășurând activități obscure sau netransparente.

Astfel, martorul R[…] Gabriel, care deține firma de contabilitate care s-a ocupat de evidențele contabile ale societății Recipl[…] S.R.L., arată în declarația dată în cursul urmăririi penale la data de 18.02.2016 (fila 334, vol. 6 din dosarul de urmărire penală) că”Înainte ca M[…] Marcovici sa fie administrator discutam cu S[…] despre plata serviciilor, taxelor care trebuiau platite. Noi completam documentele si le trimiteam la adresa de corespondenta cu posta sau se faceau plati prin internet banking. Dupa preluarea mandatului de catre M[…] Marcovici am discutat acesta despre plăți, taxe, etc. direct sau prin email. Plățile vizau în principal activele achizitionate de firmă, litigiile pe care le avea Recipl[…] sau cele care îl vizau pe prințul P[…].” Mai mult, în aceeași declarație martorul arată că: ” Precizez ca nu am discutat cu Tal S[…], S[…] Shevez, B[…] Steinmetz, […] Agavi despre operațiunile pe care să le înregistrez în contabilitatea societății.” O astfel de modalitate de lucru, care reiese din declaraţia martorului care s-a ocupat de contabilitatea firmei, nu caracterizează o asociație infracțională, ci una licită.

De asemenea, înainte de semnarea contractului de cesiune de drepturi succesorale din 1.11.2006, societatea Recipl[…] SRL, prin reprezentanți, a solicitat firmei de avocatură întocmirea unui raport de due diligence, la care au contribuit mai mulți avocați din cadrul societății de avocatură Țucă, Z[…] și asociații, concluziile acestui raport fiind pozitive atât în ceea ce privește calitatea de moștenitor a inculpatului Al României P[…] Philippe, cât și în legatură cu posibilitățile de recuperare a unora dintre bunurile analizate. De aici rezultă buna credință a inculpaților Tal S[…] și […] Steinmetz în asocierea cu inculpatul Truică R[…], având în vedere că ei au avut inițiativa întocmirii acestui raport, care a fost tR[…]s și le-a fost prezentat și în limba engleză. Din acest motiv, săvârșirea de către inculpatul Truică R[…] a infracțiunii de trafic de influență, în calitatea sa de reprezentant de fapt a societății Recipl[…] SRL în România, nu înseamnă că toți ceilalți asociați, care locuiau în străinătate, ar fi avut cunoștință de acest lucru și ar fi urmărit prin înființarea societății săvârșirea de infracțiuni de corupție.

Așa cum s-a arătat anterior, inculpatul Al României P[…] Philippe avea dreptul la retrocedarea bunurilor Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa, ce au făcut obiectul prezentei cauze, ceea ce constituie un alt argument pentru reținerea scopului licit al societății.

Convorbirile telefonice interceptate în cauză și depuse la dosar nu relevă existența unor relații de tipul celor care caracterizează un grup infracțional organizat, respectiv existența unui lider autoritar, împărțirea atribuțiilor infracționale între membri grupului, folosirea frecventă a unor mijloace ilicite pentru atingerea scopului grupului, ci denotă existența unor relații normale între partenerei de afaceri.

Caracterul licit al afacerii, în viziunea inculpatului […] Steinmetz, deținătorul majorității părților sociale ale societății Recipl[…] SRL, rezultă chiar din afirmațiile făcute de acesta în locuința inculpatului Al României P[…] Philippe, când a fost înregistrat pe ascuns de unul din participanții la întâlnire (redate la fila 86 din rechizitoriu): “Dupa cum stiti, noi ne ocupam de afaceri in marile tari, daca inseamna ceva, suntem persoane foarte seriose, considerati-ne oameni foarte seriosi, onesti. Vrem doar … suntem doar oameni de afaceri, nu ne intereseaza altceva mai mult. Sunt recunoscator pentru aceasta oportunitate de a va intalni fata in fata si singura motivatie a noastra aici este ca dorim sa […]im foarte multi bani in afacerea asta, avand un low profile. Consider ca e timpul sa aducem asta la devarata valoare. Cu intelegere buna de ambele parti si intr-o atmosfera palcuta, pentru ca probabil impreuna putem clarifica si rezolva asta si sa va sustinem, sa lucram din greu si sa va fim aproape. Sunt sigur ca daca vreti, puteti sa verificati ceea ce spunem. Daca v-as fi sunat, v-as fi spus. Nu as fi ascuns!”

Același aspect al caracterului licit al afacerii pentru inculpatul Tal S[…] rezultă și din probele administrate în legătură cu faptele imputate acestuia, el fiind prezent și la această întâlnire la care […] Stenmetz a făcut afirmația de mai sus.

Întrucât este vorba de o afacere licită, de întemeiere a unei societăți comerciale cu un obiect de activitate licit, nu se poate reține în sarcina celor care au colaborat cu această societate săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. Așa cum s-a arătat anterior, toate actele comise de inculpații Roșu […], Marcovici M[…] […], Mateescu LC și Andronic Dan C[…] în legătură cu activitatea SC Recipl[…] SRL au fost acte licite.

Inculpatul Roșu […] a desfăşurat doar activităţi de asistenţă juridică, în calitatea sa de avocat în cadrul unei firme de avocatură cu care societatea Recipl[…] SRL încheiase un contract. Activitatea sa este similară cu cea a martorului R[…] Gabriel, care deține firma de contabilitate care s-a ocupat de evidențele contabile ale societății Recipl[…] S.R.L., respectiv asigurarea unor servicii pentru această societate, fără nicio implicaţie penală.

Inculpatul Marcovici M[…] […] a fost administratorul societății Recipl[…] SRL după săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul Truică R[…] și după ieșirea acestuia din societate. Toate actele sale au fost acte licite, de administrare curentă a societății, de semnare a unor contracte, de plată a unor sume de bani datorate, semnarea actelor contabile etc. Nu se poate reține vreo participare a sa la vreun act de natură penală și nici vreo intenție de a adera la un grup infracțional.

Inculpatul MATEESCU […] a desfășurat tot acte licite, legate în principal de valorificarea terenurilor dobândite de societatea Recipl[…] SRL, prin dezvoltarea unor proiecte imobiliare, dar ținea legătura și cu inculpatul Al României P[…] Philippe, în vederea eventualității dobândirii unor noi imobile. Așa cum s-a arătat anterior, activitatea acestuia s-a desfășurat tot după săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul Truică R[…] și nu se circumscrie vreunei fapte penale.

Colaborarea sa cu societatea Recipl[…] SRL a început ca urmare a recomandării făcute de Andronic Dan C[…], care i l-a prezentat inculpatului Tal S[…], așa cum rezultă și din declarația inculpatului MATEESCU […] dată în fața instanței de judecată la data de 10.02.2017, în care arată că „În acest context arăt că dintr-o discuție purtată cu dl. Dan Andronic în luna octombrie 2011 am înțeles de la acesta că are un prieten interesat în evaluarea unor proprietăți imobiliare în studiul și crearea unor planuri de afaceri și de dezvoltare pentru aceste bunuri imobiliare și de consultanță pe partea de vânzări a acestora. Astfel, în concret, în data de 18.10.2011 are loc prima întâlnire între dl. Dan Andronic, dl. Tal S[…] și mine”. Prin urmare nu este vorba de relații infracționale, ci de relații de prietenie dintre inculpați.

Afirmațiile inculpatului MATEESCU […] referitoare la natura relațiilor dintre inculpați sunt confirmate și de declarațiile inculpatului Andronic Dan C[…], date în fața instanței de judecată la data de 14 decembrie 2018, în care arată că: „În cursul anului 2011 Tal S[…] m-a rugat să mă gandesc dacă știu pe cineva specializat in imobiliare. Primul om la care m-am gândit și singurul a fost L[…] MATEESCU pentru că îl știam ca un om muncitor, bun profesionist. Dacă îmi aduc bine aminte, chiar în acel moment L[…] MATEESCU înceta colaborarea cu o mare firmă imobiliară, deci era un moment bun și pentru el. Nu imi aduc aminte ca Tal S[…] să imi fi spus exact despre ce e vorba, dar i-am pus în legătură, urmând să stabilească detaliile unei eventuale colaborări ei doi sau împreună cu cei care mai erau implicati. De altfel, , in afară de discuția de introducere nu am fost implicat în niciun fel și nu am participat la discuțiile în care L[…] MATEESCU și-a negociat contractul de consultanță”. Așa cum s-a arătat anterior, activitatea inculpatului Andronic Dan C[…] în cadrul societății Recipl[…] SRL a fost una minimă, rezumată doar la câteva consultaţii date în domeniul relațiilor publice. Nefiind nicio dovadă că inculpatul Andronic Dan C[…] ar fi cunoscut de existența vreunei grupări infracționale și ar fi intenționat să ajute în vreun fel ori să adere la această grupare, nu se poate reține în sarcina lui săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

Faptul că inculpații care erau colaboratori externi ai societății Recipl[…] SRL nu cunoșteau amănunte despre activitatea administrativă a acesteia rezultă şi din convorbirea telefonică dintre administratorul Recipl[…] SRL, inculpatul Marcovici M[…] […], și domnul Hans Mejir din 14 mai 2012, ora 10.48 (filele 294-301, vol. 8 din dosarul de urmărire penală):

„MARCOVICI M[…] […]: Da, te rog să faci asta. Și te rog să nu menționezi specificații, să spunem, despre cashflow, adică să spunem, pe lună vindem 50.000, dar nu spune detalii zilnice, întrucât așa cum ți-am zis, nu vreau să știu cât face LUCIAN, și sunt aproape sigur că el nu trebuie… noi să știm… adică e afacerea lui cu S[…], deci, înțelegi.”

 Or, dacă ar fi vorba de o ”aderare” a colaboratorilor la un grup infracțional organizat, membri acestuia ar fi trebuit să urmărească același scop, care să se circumscrie unei activități infracționale a grupului.

Inculpatul […] Agavi a fost tot un consultant imobiliar al societății, lucrând și pentru alte proiecte imobiliare ale inculpatului […] Steinmetz sau ale altor persoane. Acesta nu a avut nicio implicare în săvârșirea vreunei infracțiuni, el fiind implicat doar prin câteva acte comise după dobândirea de către societatea Recipl[…] SRL a bunurilor imobile ce puteau fi exploatate prin proiecte imobiliare. Rolul său în cadrul societății este precizat de martorul Bejenaru […] în declarația dată în cursul urmăririi penale la data de 21.12.2015 (fila 139, vol. 6 din dosarul de urmărire penală) în care arată că: ”De asemenea, spre sfarsitul anului 2008 am inceput sa discut si cu […] Agavi din partea Recipl[…] SRL. Acesta era un fel de consultant care se ocupa cu identificarea potentialului imobiliar si urbanistic al terenurilor care faceau parte din contractul Recipl[…] SRL sau pe care aceasta societate le detinea deja in proprietate.”

Același aspect rezultă și din declarația martorului Dimofte R[…], dată în cursul urmăririi penale la data de 22 februarie 2016 ( filele 60-70, vol. 7 din dosarul de urmărire penală) în care acesta sustine ca: De asemenea l-am cunoscut si pe […], cel care se ocupa cu afacerile imobiliare a lui Steinmetz in Romania.” În faza de judecată, martorul Dimofte R[…] arată în declarația dată la 5 mai 2017 că: ”Tot in acea perioada Tal e primul care mi-a spus ca el a luat conducerea firmei de la R[…] Truica si mi-a prezentat doi colaboratori pe domnul Marcovici si pe domnul […] Agavi. […] Agavi mi-a fost prezentat ca un bancher, de o bucata buna de timp lucra pe B[…] Steinmetz si administra niste firme de ale lui Steinmetz care activau in Romania si detineau niste terenuri undeva in jurul Bucurestiului. El era expert imobiliar, fusese bancher pentru imobiliare.”

Cei doi martori sunt foarte credibili, deoarece ei au fost implicați în mod direct în afacerile societății Recipl[…] SRL, alături de inculpații din prezenta cauză și niciunul dintre ei nu au susținut că incupatul […] Agavi ar fi săvârșit vreo faptă ilegală. În consecință, nu se poate reține în sarcina inculpatului […] Agavi vreo contribuție la săvârșirea unei fapte penale în legătură cu societatea Recipl[…] SRL, ci doar desfășurarea unei activități licite de consultant în domeniul imobiliar.

Față de cele de mai sus, având în vedere că activitatea inculpaților în cadrul SC Recipl[…] SRL a fost una normală pentru o societate având ca obiect de activitate afaceri în domeniul imobiliar, fără să rezulte din vreo probă că scopul reunirii și colaborării lor ar fi fost unul infracțional, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală instanța de fond a dispus achitarea inculpaților Truică R[…], Roșu […], Tal S[…], Steinmetz […], Marcovici M[…] […], […] Agavi, Andronic Dan C[…] și Mateesu Lucian pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în forma constituirii sau a aderării.

Temeiul achitrii este justificat de faptul că a existat o activitate asociativă a inculpaților, în cadrul SC Recipl[…] SRL, în care fiecare inculpat a avut o contribuție distinctă, organizată, dar aceasta nu a avut un scop infracțional, ci unul licit. Nu se poate reține ca temei al achitării dispozițiile art. 16 lit. a) Cod procedură penală deoarece aceasta ar fi însemnat să nu fi existat nicio formă de asociere între inculpați, nicio activitate organizată, licită sau ilicită. Or, în speță s-a dovedit că a existat o formă de asociere a inculpaților, însă ea s-a desfășurat în cadrul unei societăți care a avut un scop licit.

p. Referitor la infracțiunea de mărturie mincinoasă reținută în sarcina inculpatului GOS[…] M[…].

Inculpatul GOS[…] M[…] este acuzat în actul de sesizare că, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză la datele de 01.03.2016 şi 15.03.2016 în legătură cu mandatul avut de la AL ROMÂNIEI P[…] PHILIPPE şi demersurile întreprinse pentru retrocedarea bunurilor revendicate de acesta, a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului asupra unor aspecte esenţiale ale cauzei cu privire la care a fost întrebat, respectiv cu privire la împrejurările în care s-a formulat cererea de retrocedare la Primăria Snagov, legătura de prietenie cu primarul localităţii Snagov Biriş Teodor şi implicarea acestuia în obţinerea hotărârii, respectiv contactarea şi coordonarea avocaţilor pentru formularea unei acţiuni în instanţă potrivit înţelegerii avute cu acesta, faptă care, în opinia parchetului întruneşte elementele constitutive infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin.1 Cod penal.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti nu confirmă săvârşirea de către inculpatul GOS[…] M[…] a acestei infracțiuni.

De menţionat că parchetul a mai trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în legătură cu această cauză, pe martorii POPES[…] Tăriceanu Călin şi M[…] Dorin, ambii fiind achitaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Deşi situaţia fiecărui martor audiat în cauză este diferită, putându-se reţine săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în sarcina unui martor, chiar dacă alte persoane au fost achitate pentru aceeaşi infracţiune, instanţa reţine că în speţă unele argumente reţinute în hotărârile de achitare a martorilor POPES[…] Tăriceanu Călin şi M[…] Dorin sunt aplicabile şi în cazul inculpatului GOS[…] M[…].

Astfel, în sentinţa penală nr. 318 din 22 mai 2018 a ICCJ, privind pe martorul POPES[…] Tăriceanu Călin, rămasă definitivă prin respingerea apelului, instanţa supremă arată că «…nu poate fi pus la îndoială faptul că dreptul de a nu se autoincrimina nu poate fi condiționat de decizia organelor de urmărire penală de a formula sau nu acuzații împotriva unei persoane despre care, anterior, făcuse afirmaţia că era o „persoană implicată în activitatea infracțională” (supra pct.21) ori de a atribui, în mod formal, calitatea procesuală de martor celui pe care organele de urmărire penală îl suspectau de comiterea unor fapte ce pot fi circumscrise ilicitului penal, iar în situaţia în care acesta nu declară adevărul – la care îl obligă calitatea de martor atribuită formal – să se formuleze împotriva acestuia o acuzaţie. Înalta Curte are în vedere faptul că, pe tărâmul art. 6 din Convenție, orice persoană împotriva căreia există suspiciuni de vinovăție este protejată, beneficiind de dreptul la tăcere şi de dreptul a nu se autoincrimina. »

Inculpatul GOS[…] M[…] este acuzat că ar fi fost reprezentantul inculpatului Al României P[…] Philippe în cadrul procedurilor privind cererea de retrocedare a Pădurii Snagov şi că nu a spus adevărul despre modul în care s-ar fi obţinut această retrocedare, nelegală în opinia parchetului. Or, este evident că dacă martorul GOS[…] M[…] a fost reprezentantul inculpatului Al României P[…] Philippe şi a făcut cereri în numele acestuia, el se afla în aceeaşi situaţie juridică cu inculpatul Al României P[…] Philipe. Eventuala declaraţie a inculpatului GOS[…] M[…] în sensul celor susţinute de parchet i-ar fi atras acestuia incriminarea pentru participaţia la infracţiunea de abuz în serviciu, reţinută în legătură cu retrocedarea Pădurii Snagov. Aşa cum a arătat şi instanţa supremă în sentinţa nr. 318 din 22 mai 2018, nu are nicio relevanţă faptul că în speţă inculpatul GOS[…] M[…] nu era acuzat, în mod formal, de săvârşirea vreunei infracţiuni, din moment ce parchetul avea suficiente date din care să deducă posibila contribuţie a martorului la săvârşirea faptei pentru care se făceau cercetări.

În al doilea rând, situaţia martorului GOS[…] M[…] este identică cu cea a altor persoane care au fost audiate ca martori în cauză şi care, dacă ar fi susţinut punctul de vedere al parchetului, s-ar fi autoincriminat cu privire la săvârşirea unor infracţiuni. Este vorba de martorii Biriş Teodor şi Cojocaru Adrian, care au fost audiaţi în legătură cu acelaşi aspecte ca şi martorul GOS[…] M[…] şi au susţinut acelaşi lucru ca şi acesta din urmă. Or, tratarea diferită a persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fără să existe o justificare obiectivă pentru aceasta, ar putea fi percepută ca fiind una pur subiectivă.

În al treilea rând, așa cum s-a arătat anterior, retrocedarea Pădurii Snagov către inculpatul Al României P[…] Philippe s-a făcut conform legii, neputându-se reține vreo încălcare a unui act normativ în acest caz. Din acest motiv, toate actele făcute de inculpaţi ori de mandatarii acestora în susţinerea cererii de retrocedare nu pot fi considerate ca fiind abuzive ori nelegale, ci acte făcute în limitele legii. Inculpatul Al României P[…] Philippe a fost îndreptățit la această retrocedare și aceasta era la momentul respectiv și convingerea sa și a mandatarilor pe care i-a desemnat să se ocupe de această revendicare. În consecință, nu se poate reține în sarcina inculpatului GOS[…] M[…] săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă pentru că în declarația dată la parchet și-a manifestat convingerea că retrocedarea imobilului Pădurea Snagov către inculpatul Al României P[…] Philippe a fost legală.

Parchetul mai invocă, în susţinerea acuzaţiei de mărturie mincinoasă, faptul că martorul Cojocaru Adrian, judecătorul din cadrul Judecătoriei Buftea care a pronunţat sent. civ. nr. 1872/26.06.2003, nu s-ar fi pronunțat asupra excepției inadmisibilității care ar fi fost invocată din oficiu. Sunt relatate, în susţinerea acestei acuzaţii, pasaje din declarația de martor a lui Bădulescu Petre audiat în cursul urmăririi penale la data de 23.03.2016 (filele 376-380, vol. 7 din dosarul de urmărire penală):

„Până la primul termen de judecată am avut o discuţie cu primarul Biriş care m-a întrebat ce şanse avem pentru că îl presează GOS[…]. I-am spus primarului şi ulterior lui GOS[…] că sunt şanse în modalitatea propusă de mine, respectiv acţiunea în con[…]e urmată apoi de o acţiune pentru obligaţia de a face, respectiv de a se preda pădurea.

La primul termen de jucată de la Judecătoria Buftea ne-am dus la proces eu şi colega mea. Nu îmi amintesc dacă din partea primăriei s-a prezentat consilierul juridic, o doamnă care era în relaţii bune cu primarul Biriş. Precizez că până la primul termen am discutat în birou la Biriş despre procesul care urma, de faţă fiind şi consilierul juridic respectiv, o domnişoară din Buzău. Precizez că primăria nu a depus întâmpinare la dosar.

        (…) Din câte îmi amintesc judecătorul a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii acţiunii în con[…]e pentru că se poate promova acţiune în realizarea dreptului. Instanţa a rămas în pronunţare şi apoi a respins acţiunea ca inadmisibilă. Biriş m-a sunat şi mia spus că s-a respins acţiunea şi că GOS[…] e supărat. M-am şi întâlnit apoi cu Biriş şi acesta era supărat, reproşându-mi că nu trebuia să aleg această cale acţiunii în constatare care să fie respinsă.”

Acest martor și-a schimbat însă cu totul declarația în cursul cercetării judecătorești, când, fiind audiat la termenul din data de 16.02.2018, martorul avocat a arătat că nu a fost ridicată sau discutată o astfel de excepție cât timp a stat el în sala de judecată (filele 130-132, vol. 29 din dosarul instanței):

Întrebare procuror — Atunci ce s-a întâmplat la termenul de judecată? Răspuns: M-am dus de dimineață și i-am explicat președintelui de complet că nu pot să rămân …… și mai mult mi-a făcut și observația că „Ce e aia acțiune în constatare, de ce nu ați făcut acțiune în realizare” și asta a fost toată discuția și eu am plecat. …… Întrebare procuror — Este adevarată afirmația din declarația de la urmărire penală, fila 4 alin. 2 „Din câte îmi amintesc judecătorul a invocat din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii în constatare pentru că se poate formula acțiunea în realizarea dreptului”? Răspuns: Nu a invocat, s-a întâmplat ce v-am relatat anterior. Eu am plecat, în lipsa mea a venit alt avocat…..Întrebare av. Inc.. Al României P[…] – Atunci când a formulat acțiunea în constatare avea reprezentarea că este o acțiune care poate fi admisă? Răspuns: Sigur că da, altfel ar fi însemnat că sunt un escroc, îi luam banii omului degeaba.”

Astfel de declarații contradictorii nu pot sta la baza unei hotărâri de condamnare a martorului GOS[…] M[…] pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, pe motiv că prin declaraţiile date nu a confirmat varianta susţinută în faţa procurorului de martorul Bădulescu Petre.

În plus, nici încheierea de ședință, nici Sentința civilă nr. 1872/26.06.2003 a Judecătoriei Buftea și nici actele procesuale nu consemnează ridicarea unei astfel de excepții, ceea ce ridică un dubiu serios asupra acestui aspect.

S-a mai invocat în susţinerea acuzaţiilor declaraţia martorului Pădureanu I[…] (filele 323-326, vol. 7 din dosarul de urmărire penală), care arată că :

„A doua zi am fost luat cu maşina de GOS[…] M[…] şi m-am prezentat la Judecătoria Buftea la proces şi tot atunci a semnat împuternicirea. Nu ştiu dacă acesta a stat cu mine în sală dar m-a aşteptat şi m-a dus înapoi la Bucureşti. Nu am văzut dosarul, nu ştiu care a fost temeiul acţiunii sau ce înscrisuri erau în dovedirea acesteia. Atunci când mi-a dat cuvântul judecătorul cauzei, am cerut dosar admiterea acţiunii.”

Declaraţia martorului nu este suficient de precisă cu privire la modul în care s-a procedat în acest caz, la momentul soluţionării cauzei în care s-a pronunţat această sentinţă judecătorească, astfel încât să se poată reţine în baza ei săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă ori să fie înlăturate cele consemnate într-o hotărâre judecătorească.

Parchetul mai susţine că sentinţa civilă nr. 1872/26.06.2003 a Judecătoriei Buftea ar fi fost dată în lipsa probelor pe care să se întemeieze, aspect nereal, deoarece din conţinutul ei şi din dosarul cauzei rezultă că în dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: Contractul de mandat pentru revendicarea terenului încheiat cu Dl. GOS[…] M[…], autentificat la BNP Miu Molcuț sub nr. 369/29.01.2003; Contractul de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 1489/02.08.2001 de către BNP Irina Mois[…], încheiat între Monique Adina U[…] și Al României P[…] Philippe; Certificat de calitate de moştenitor nr. 8/21.10.2002 eliberat de BNP Visu Corneliu, pe numele moştenitoarei testamentare Monique U[…], după defuncta Prinţesa E[…] (Lupescu) a României; Testamentul Prinţesa E[…] (Lupescu) a României din 24.10.1[…]6 executat de notar public Jean-Rene Campert, prin care Monique Adina U[…] este numită unica moștenitoare; Proces Verbal din data de 25.08.1941 de punere sub sechestru a bunurilor lui Carol al II lea (între care Pădurea Snagov); Declarație a funcționarului fiscal Jose Adriano Machado Souto de Moura din Cascais, Portugalia care atestă că în urma decesului din 1953 a Regelui Carol al II lea a fost deschis procesul de stabilire a taxei pe succesiune și donații cu nr. 4764 anexând lista bunurilor de partaj; Înștiințare cu privire la lichidarea taxei pe succesiune – Tribunalul Civil nr. 8, Districtul Lisabona, Carte de Identitate a reclamantului; Certificat de naștere seria NX, nr. 236706/31.07.1998 emis de Primăria Sectorului 1 pe numele P[…] Philippe de Hohenzollern etc.

După ce a analizat aceste acte, judecătorul de la instanţa de fond a constatat că acţiunea este întemeiată, motiv pentru care a admis-o, soluţia fiind motivată în sensul că reclamantul a făcut dovada calității de succesor în drepturi al E[…] Lupescu, ultima soție a Regelui Carol al II-lea, care la rândul său a fost proprietarul suprafeţei de pădure la care se face referire în acţiune. Posibilitatea pronunţării unei hotărâri în urma formulării unei acţiuni în constatare a fost analizată anterior în legătură cu săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în acest caz. Instanţa a reţinut că practica judiciară era controversată sub acest aspect, neputându-se considera ca fiind absolut corectă, dincolo de orice discuţie, susţinerea parchetului că nu ar fi fost admisibilă în acest caz o astfel de acţiune. În plus, hotărârile judecătoreşti sunt supuse căilor de atac, iar în cazul în care interpretarea legii făcută printr-o hotărâre ar fi contrară practicii judiciare majoritare, aceasta nu poate atrage răspunderea juridică a persoanelor care au susţinut această interpretare.

Pentru aceste motive, având în vedere că nu sunt întrunite elementele de tipicitate al infracţiunii de mărturie mincinoasă, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod penal instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului GOS[…] M[…] sub aspectul săvârşirii acestei infracţiuni.

IV. Individualizarea pedepselor. Aplicarea legii penale mai favorabile. Prescripţia răspunderii penale.

Problema individualizării pedepselor şi a aplicării legii penale mai favorabile se pune doar în cazul inculpaţilor care au fost condamnaţi în această cauză, respectiv în cazul inculpaţilor Truică R[…], Al României P[…] Philippe, SC RECIPL[…] SRL, Chiriac T[…] şi P[…] Nela. Având în vedere că infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii sunt reglementate atât în legea nouă, cât şi în legea veche, instanţa de fond a stabilit legea penală mai favorabilă aplicabilă pentru infracţiunile pentru care s-a dispus condamnare, după care, în baza principiului aplicării globale a legii penale mai favorabile, a menţinut aceeaşi lege şi pentru infracţiunile pentru care s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal.

Pentru restul inculpaţilor, achitaţi pentru toate infracţiunile reţinute de parchet în sarcina lor, încadrarea juridică reţinută de instanţă pentru infracţiunile pentru care s-a dispus achitarea va fi cea din noul Cod penal, aşa cum s-a dispus trimiterea în judecată a acestora.

În sarcina inculpatului Truică R[…] s-a reţinut în prezenta cauză săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, de spălare a banilor şi dare de mită.

Pentru infracţiunea de dare de mită a intervenit prescripţia răspunderii penale sub incidenţa vechiului Cod penal, având în vedere că potrivit art. 122 alin. 1 lit. d) din Codul penal din 1968 termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depăşeşte 5 ani. Potrivit art. 255 alin. 1 din Codul penal din 1968 pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru această infracţiune este de 5 ani, motiv pentru care termenul general de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani. Cum infracţiunea de dare de mită reţinută în sarcina inculpatului Truică R[…] a fost comisă în toamna anului 2008, când dispoziţiile de la art. 124 din Codul penal din 1968 prevedeau că termenul de prescripţie specială a răspunderii penale se calculează prin majorarea cu jumătate a termenului general de prescripţie a răspunderii, rezultă că termenul de prescripţie specială pentru infracţiunea de dare de mită este de 7 ani şi 6 luni. În consecinţă, în cazul infracţiunii de dare de mită comisă de inculpatul Truică R[…] prescripţia răspunderii penale s-a împlinit, indiferent câte întreruperi au intervenit, după trecerea a 7 ani şi 6 luni de la data săvârşirii acestei infracţiuni, adică în cursul anului 2016.

Sub acest aspect legea veche este mai favorabilă inculpatului Truică R[…], deoarece sub imperiul noului Cod penal termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de dare de mită s-ar împlini în anul 2024.

De asemenea, Codul penal din 1968 este mai favorabil inculpatului Truică R[…] şi în ce priveşte regimul sancţionator al concursului de infracţiuni, având în vedere că art. 34 din Codul penal din 1968 nu prevede obligativitatea adăugării unui spor de pedeapsă, în cazul reţinerii unui concurs de infracţiuni, ci acest spor este facultativ. Cum instanţa a reţinut că nu se impune aplicarea unui spor de pedeapsă în cazul inculpatului Truică Temus, rezultă că legea penală veche este mai favorabilă şi sub acest aspect.

În ce priveşte infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare a banilor, instanţa de fond a constatat că ambele legi, atât cea veche, cât şi cea nouă, prevăd un minim special identic pentru aceste infracţiuni, de 2 ani şi respectiv 3 ani închisoare. Cum la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului Truică Temus instanţa se va orienta spre minimul special prevăzut de lege pentru aceste infracţiuni, rezultă că, aplicată în mod global, tot legea veche este mai favorabilă acestui inculpat.

Pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare a banilor nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Pentru infracţiunea de trafic de influenţă termenul general de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, potrivit art. 122 lit. c) din Codul penal din 1968, şi curge de la data săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă prin actul de primire a ultimului bun obţinut de Recipl[…] SRL în urma promisiunii inculpatului Truică R[…] că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile de retrocedare ale inculpatului Al României P[…] Philippe, respectiv din data de 15.01.2009.

Cum în cauză a fost întreruptă prescripţia răspunderii penale prin efectuarea de acte de urmărire faţă de inculpatul Truică R[…], termenul special de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de trafic de influenţă se împlineşte în data de 14.01.2021.

Pentru infracţiunea de spălare a banilor, aplicând legea veche, în vigoare la data săvârşirii faptelor, termenul special de prescripţie a răspunderii penale este de 15 ani şi se împlineşte la data de 10.06.2024.

Nu poate fi acceptată opinia că, în urma pronunţării deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018, referitoare la dispoziţiile art. 155 alin. 1 Cod penal, nu ar mai fi posibilă aplicarea dispoziţiilor legale privind întreruperea prescripţiei răspunderii penale. Această decizie a Curţii Constituţionale a constatat neconstituţionalitatea soluției legislative din acest text de lege, iar nu neconstituționalitatea unui text de lege. În consecință, nu se poate susține că după publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial ar fi operat vreo abrogare a unui text de lege. Din acest motiv vor continua să-şi producă efecte şi dispoziţiile art. 155 din noul Cod penal, care reglementează întreruperea prescripţiei răspunderii penale, prevederi care urmează a fi aplicate în sensul dispus de Curtea Constituţională a României în decizia menţionată anterior.

În ce priveşte criteriile de individualizare a pedepsei luate în considerare în cazul inculpatului Truică R[…], instanţa va ţine cont de gravitatea faptelor comise şi de necesitatea conştientizării de către inculpat a consecinţelor acestor fapte.

Infracţiunea de trafic de influenţă a avut ca rezultat obţinerea unor bunuri foarte valoroase de către SC Recipl[…] SRL, fiind vorba, aşadar, de o faptă gravă sub aspectul consecinţelor produse. Pe de altă parte, la individualizarea pedepsei instanţa va ţine cont şi de faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe avea dreptul la retrocedarea bunurilor respective, astfel încât demersul inculpatului Truică R[…] nu a urmărit determinarea funcţionarilor publici să comită nişte fapte nelegale, ci influenţarea acestora în sensul adoptării unor decizii conforme cu legea în vigoare la momentul respectiv, dar pentru care s-au întâmpinat dificultăţi prin opoziţia unor persoane care erau convinse că inculpatul Al României P[…] Philippe nu ar fi avut dreptul la retrocedarea acestor bunuri.

Ţinând cont de persoana inculpatului Truică R[…], se impune aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere că acesta este bine integrat în societate şi a desfăşurat afaceri pe teritoriul României fără să mai fie condamnat anterior pentru astfel de fapte.

La individualizarea pedepsei instanţa de fond a ţinut cont şi de durata mare de timp scurs de la data săvârşirii infracţiunii, faptul că pentru aceste fapte s-au mai făcut cercetări anterior, dispunându-se soluţii de netrimitere în judecată, după care s-a redeschis urmărirea penală, aspecte care au avut ca rezultat diminuarea ecoului social al faptelor comise.

În temeiul art. 71 din Codul penal din 1968 a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1968, având în vedere că aceasta este obligatorie sub imperiul vechiului Cod penal în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii.

În ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, aşa cum s-a arătat anterior, aceasta constă în participarea inculpatului Truică R[…] la transmiterea de la SC Recipl[…] SRL către el a terenului de 75400 mp., ştiind că acesta provine din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Fapta nu este una deosebit de gravă, nu este comisă printr-un mecanism care să implice resurse deosebite ori care să fi condus la ascunderea bunului, având în vedere că pentru terenul respectiv a fost instituită măsura sechestrului asigurător.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea 656/2002, care era în vigoare la data săvârşirii faptelor şi care constituie lege penală mai favorabilă, făcând aplicarea art. 5 Cod penal, instanţa de fond l-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor (fapta descrisă în rechizitoriu la pct. 5 de la încadrarea în drept).

În temeiul art. 71 din Codul penal din 1968 instanţa a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1968, întrucât aceasta este obligatorie sub imperiul Codului penal din 1968.

Întrucât în cazul inculpatului Truică R[…]  instanţa a stabilit ca lege penală mai favorabilă legea veche, soluţiile de achitare vor avea în vedere încadrarea în legea veche a infracţiunilor pentru care se va dispune achitarea, respectiv art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 pentru infracţiuna de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) după republicare)] pentru infracţiunea de spălarea banilor, art. 132 din legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din Codul penal din 1968 pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, art.  132 din legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 2481 din Codul penal din 1968, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. De asemenea, soluţia de încetare a procesului penal va avea în vedere încadrarea juridică în legea veche a infracţiunii de dare de mită, respectiv art. 255 alin. 1 din Codul penal din 1968 raportat la art. 6 din legea nr. 78/2000.

Inculpatul Al Românie P[…] Philippe a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare la data faptelor. Aceasta este legea penală mai favorabilă inculpatului Al României P[…] Philippe, deoarece minimul special prevăzut de lege pentru această infracţiune în legea veche este acelaşi cu cel din noul Cod penal (de 2 ani închisoare), iar noul Cod penal prevede în plus obligativitatea interzicerii exercitării unor drepturi. Cum legea veche nu prevede obligaţia aplicării pedepselor complementare, rezultă că legea veche este mai favorabilă inculpatului Al României P[…] Philippe sub acest aspect.

De asemenea, având în vedere că dispoziţiile din vechiul Cod penal sunt mai favorabile inculpatului şi în ceea ce priveşte obligaţiile stabilite în cazul suspendării sub supravghere a executării pedepsei, deoarece nu se prevede obligaţia prestării unei munci neremunerate în folosul comunităţii, instanţa de fond a reţinut că şi sub acest aspect tot legea veche este mai favorabilă inculpatului Al României P[…] Philippe.

Pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, care curge, ca şi în cazul inculpatului Truică R[…], de la data săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă constând în darea ultimului bun remis societăţii Recipl[…] SRL în urma promisiunii inculpatului Truică R[…] că va interveni pe lângă funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile de retrocedare ale inculpatului Al României P[…] Philippe, respectiv din data de 15.01.2009. Cum în cauză a fost întreruptă prescripţia răspunderii penale prin efectuarea de acte de urmărire faţă de inculpatul Al României P[…] Philippe, termenul special de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă se împlineşte în data de 14.01.2021.

Deşi inculpatul Al României P[…] Philippe a formulat în prezenta cauză o plângere penală la data de 23.01.2015 şi apoi un denunţ la data de 15.04.2015, instanţa reţine că nu este aplicabilă faţă de acesta cauza de nepedepsire prevăzută în art. 61 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptelor), potrivit căreia „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.” La data la care inculpatul a formulat denunţul din data de 15.04.2015 organele de urmărire fuseseră deja sesizate cu faptele ce fac obiectul acestei cauze, în cauzele nr. 247/P/2008 şi 12/P/2010 ale PICCJ – DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei, cauze ce au fost redeschise şi reunite de procuror cu prezenta cauză. Faptul că în cauzele respective procurorul dispusese o soluţie de netrimitere în judecată nu are nicio relevanţă, deoarece acestea puteau fi redeschise oricând, aşa cum s-a şi întâmplat. Relevant este faptul că organele de urmărire penală erau deja sesizate la momentul formulării denunţului de către inculpatul Al României P[…] Philippe.

În plus, inculpatul Al României P[…] Philippe nu a mai susţinut în declaraţiile ulterioare cele consemnate în denunţul depus la data de 15.04.2015, nici în cursul urmăririi penale şi nici în cursul judecăţii. Or, simpla formulare a unui denunţ, care nu mai este apoi susţinut în declaraţiile date de denunţător în faţa organelor judiciare, ci acesta dă o altă interpretare faptelor consemnate în denunţ, denotă lipsa unei intenţii reale de a denunţa faptele respective şi nu poate avea ca efect reţinerea cauzei de nepedepsire de la art. 61 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptelor).

În ce priveşte criteriile de individualizare a pedepsei, instanţa de fond a ţinut cont în primul rând de gravitatea infracţiunii comise, constând în promisiunea şi darea unor bunuri cu o valoare foarte mare, în schimbul folosirii influenţei pe care inculpatul Truică R[…] o avea pe lângă funcţionarii competenţi să dispună cu privire la cererile de retrocedare a bunurilor moştenite de la fostul Rege Carol al II-lea. Prin valoarea bunurilor promise şi date de inculpat în schimbul influenţei infracţiunea este una gravă, însă, prin prisma faptului că acestea au fost promise şi date pentru influenţarea funcţionarilor publici în sensul efectuării unor acte conforme cu legea, infracţiunea prezintă o gravitate redusă.

De asemenea, trebuie ţinut cont la individualizarea pedepsei şi de faptul că inculpatul Al României P[…] Philippe a acceptat să comită această infracţiune pentru că nu avea resursele şi cunoştinţele juridice necesare pentru a-şi susţine singur cererile de retrocedare formulate, aspect care este de natură să conducă la concluzia unei responsabilităţi mai reduse a acestuia.

La individualizarea pedepsei instanţa de fond a ţinut cont şi de durata mare de timp care s-a scurs de la data săvârşirii infracţiunii, fapt ce a avut ca rezultat diminuarea ecoului social al faptelor comise de inculpat, dar şi de persoana inculpatului Al României P[…] Philippe, care are o vârstă destul de înaintată, este bine integrat în societate şi a desfăşurat activităţi licite până în prezent, în ţară şi în străinătate.

Întrucât scopul pedepsei poate fi atins şi prin lăsarea inculpatului în libertate, iar dispoziţiile art. 861 şi art. 862 din Codul penal din 1968 prevăd posibilitatea stabilirii unei modalităţi neprivative de libertate a executării pedepsei, instanţa de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului Al României P[…] Philippe, pe un termen de încercare de 5 ani. Din probele de la dosar şi din atitudinea inculpatului de a se prezenta în faţa instanţei de judecată pe parcursul cercetării judecătoreşti, contribuind la aflarea adevărului, rezultă că inculpatul va conştientiza consecinţele faptei comise şi fără privarea sa de libertate. Având în vedere motivele care l-au determinat să comită infracţiunea, inculpatul nu prezintă un pericol ridicat, care să necesite executarea pedepsei în regim privativ de libertate.

În temeiul art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1968 a aplicat inculpatului Al României P[…] Philippe pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal din 1968, întrucât aceasta este obligatorie în cazul aplicării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1968 instanţa a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare, având în vedere suspendarea executării pedepsei principale.

Întrucât în cazul inculpatului Al României P[…] Philippe instanţa a stabilit ca lege penală mai favorabilă legea veche, soluţiile de achitare vor avea în vedere încadrarea în legea veche a infracţiunilor pentru care se va dispune achitarea, respectiv art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) după republicare)] pentru infracţiunea de spălarea banilor, art. 132 din legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din Codul penal din 1968 pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, art.  132 din legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din Codul penal din 1968, cu aplicarea art. 2481 din Codul penal din 1968, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.

Aceleaşi circumstanţe reale reţinute în cazul inculpatului Truică R[…] cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă sunt aplicabile şi în cazul inculpatei SC RECIPL[…] SRL. Infracţiunea comisă este una gravă prin prisma valorii deosebite a bunurilor pretinse şi primite în schimbul exercitării de către inculpatul Truică R[…] a influenţei pe care o avea asupra funcţionarilor competenţi să soluţioneze cererile de retrocedare a bunurilor moştenite de inculpatul Al României P[…] Philippe. Societatea Recipl[…] SRL a fost cea care a beneficiat, în principal, de pe urma infracţiunii de trafic de influenţă comisă de inculpatul Truică R[…], având în vedere că bunurile pretinse în schimbul traficului de influenţă au fost transmise către aceasta.

Prin infracţiunea reţinută în sarcina SC Recipl[…] SRL s-a creat impresia inculpatului Al României P[…] Philippe şi altor persoane că nu se pot soluţiona cererile legale decât prin folosirea influenţei asupra funcţionarilor publici, ceea ce aduce atingere gravă prestigiului funcţionarilor şi instituţiilor publice.

De asemenea, societatea Recipl[…] SRL i-a dat inculpatului Truică R[…] un mandat larg de reprezentare în legătură cu obiectul ei principal de activitate, ceea ce a facilitat săvârşirea de către acesta a infracţiunii de trafic de influenţă în spatele activităţilor licite pe care le-a presupus revendicarea bunurilor moştenite de inculpatul Al României P[…] Philippe.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei instanţa de fond a ţinut cont şi de durata mare de timp scurs de la data săvârşirii infracţiunii, fapt ce a avut ca rezultat diminuarea ecoului social al faptei săvârşite.

În ce priveşte legea penală mai favorabilă, instanţa de fond a constatat că legea nouă conţine limite de pedeapsă mult mai mari pentru infracţiunea de trafic de influenţă reţinută în sarcina unei persoane juridice, atât sub aspectul limitei minime, cât şi sub aspectul limitei maxime a pedepsei prevăzute de lege. Potrivit art. 137 alin. 4 lit. c) din noul Cod penal limitele de pedeapsă sunt între 180 şi 300 de zile amendă, ceea ce conduce la limite speciale ale pedepsei amenzii cuprinse între 18000 de lei şi 1500000 de lei. Or, potrivit art. 711 alin. 2 din Codul penal din 1968, limitele pedeapsa prevăzută de lege în acest caz este amenda cuprinsă între 5000 şi 600000 de lei.

Întrucât în cazul inculpatei SC RECIPL[…] SRL instanţa a stabilit ca lege penală mai favorabilă legea veche, soluţia de achitare are în vedere încadrarea în legea veche a infracţiunii pentru care se va dispune achitarea, respectiv art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a) după republicare)] pentru infracţiunea de spălarea banilor

În sarcina inculpatei P[…] Nela instanţa de fond a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, comisă în anul 2015, prin transferarea întregului teren provenit din săvârşirea de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL. Aşa cum s-a arătat anterior, inculpata cunoştea că acest teren primit de societatea sa ILKO […] SRL de la SC Recipl[…] SRL provine din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi a urmărit, prin transferarea lui către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, să-i ascundă ori să-i disimuleze provenienţa.

Fiind săvârşită sub imperiul noului Cod penal, legea nouă este singura lege penală aplicabilă în cazul infracţiunii de spălare a banilor reţinute în sarcina inculpatei.

Fapta inculpatei P[…] Nela nu are o gravitate deosebit de mare, deoarece nu denotă un mecanism complex de ascundere sau disimulare a provenienţei ilicite a bunului. Dimpotrivă, aceasta nu a avut ca efect imposibilitatea recuperării terenului respectiv, având în vedere că asupra acestui teren s-a instituit măsura sechestrului asigurător, fapt ce a făcut posibilă confiscarea lui în natură.

Inculpata este o persoană bine integrată în societate, desfăşurând până în prezent activităţi care nu au venit în contradicţie cu legea penală. Aceasta s-a prezentat în faţa instanţei la majoritatea termenelor de judecată acordate şi a avut o atitudine de cooperare cu organele judiciare, dând declaraţie în faţa organelor de urmărire penală şi în faţa instanţei de judecată.

Având în vedere că pentru reeducarea inculpatei nu se impune executarea efectivă a pedepsei, prin privarea de libertate, iar prevederile art. 91 Cod penal permit stabilirea acestei forme neprivative de libertate de executare a pedepsei în acest caz, instanţa de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei P[…] Nela, pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 Cod penal.

Aşa cum s-a arătat anterior, infracţiunea comisă nu a avut consecinţe deosebit grave, fiind recuperat bunul „spălat”, iar circumstanţele personale ale inculpatei P[…] Nela nu relevă aspecte de periculozitate deosebită, care să împiedice reeducarea în […]e de libertate.

Aşa cum s-a arătat anterior, în sarcina inculpatului Chiriac T[…] s-a reţinut săvârşirea unei participaţii improprii la infracţiunea de spălare a banilor, constând în aceea că în cursul anului 2008 a participat la transferarea unui teren obţinut de inculpat pe prin săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită şi înregistrat fictiv pe numele martorilor […] M[…] şi […] Maria, pentru a ascunde provenienţa ilicită a acestuia.

Fiind vorba de o infracţiune comisă în anul 2008, pentru care nu se impune executarea în regim de detenţie, instanţa va reţine că legea penală mai favorabilă inculpatului este legea veche, deoarece în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei nu se poate dispune obligarea inculpatului la pre[…]ea unei munci neremunerate în folosul comunităţii. Fiind vorba de o obligaţie mai oneroasă pentru inculpat, care nu este prevăzută şi în Codul penal din 1968, instanţa de fond a reţinut că acesta este un argument pentru reţinerea legii vechi ca lege penală mai favorabilă. Celelalte condiţii de tragere la răspundere a inculpatului sunt identice în ambele legi aplicabile.

Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se reţine prescripţia răspunderii penale pentru această infracţiune, deoarece potrivit art. 122 alin. 1 lit. b) din Codul penal din 1968 termenul general de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani şi acesta curge de la data consumării infracţiunii de spălare a banilor, respectiv 01.04.2008. Aceasta este data la care inculpatul Chiriac T[…], prin intermediul martorilor […] M[…] şi […] Maria, a transferat cumpărătorului de bună credinţă proprietatea terenului de 1000 mp., primit ca mită, şi a încasat suma de 45000 de euro, cu titlul de preţ al acestuia. Fiind efectuate acte de urmărire penală faţă de inculpat în acest termen, prescripţia specială a răspunderii penale pentru această infracţiune se împlineşte în anul 2023, potrivit legii vechi.

Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c) din noul Cod penal termenul general de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani şi a fost întrerupt prin punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat prin ordonanţa procurorului din 03.03.2016. Termenul special de prescripţie a răspunderii penale, prin aplicarea noului Cod penal, este de 16 ani, împlinindu-se în anul 2024.

Nu se poate reţine că infracţiunea de spălare a banilor s-ar fi consumat la data de 22.02.2008, adică atunci când inculpatul Chiriac T[…] a primit terenul respectiv cu titlu de mită, deoarece la această dată s-a consumat doar infracţiunea predicat, de luare de mită, pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată. Infracţiunea de spălare a banilor s-a comis la data transferului de către inculpat a acestui bun şi încasării preţului, în mod disimulat.

Instanţa va ţine cont la individualizarea pedepsei exclusiv de circumstanţele comiterii infracţiunii de spălare a banilor, fără a lua în considerare şi infracţiunea predicat, care nu a făcut obiectul prezentei cauze, deoarece a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru aceasta.

În ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, spre deosebire de celelalte infracţiuni de spălare a banilor reţinute în cauză, cea comisă de inculpatul Chiriac T[…] nu a avut ca obiect un bun de o valoare deosebită, fiind vorba de suma de 45000 de euro. Aceasta a fost încasată de inculpat pentru terenul de 1000 mp., a cărui provenienţă ilicită o cunoştea, deoarece a participat la ea.

Instanţa de fond a ţinut cont, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Chiriac T[…], de durata mare de timp scursă de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv 01.04.2008, până în prezent. Această durată mare de timp a făcut ca periculozitatea faptei inculpatului să se diminueze, ca urmare a diminuării ecoului social, astfel încât pedeapsa aplicată se impune a fi una mai redusă, iar modalitatea de executare una mai uşoară.

În plus, inculpatul este o persoană integrată în societate, cu studii superioare, care nu a mai suferit condamnări până în prezent.

Întrucât inculpatul se poate reeduca şi prin lăsarea lui în libertate, având în vedere natura infracţiunii reţinute în sarcina sa şi posibilitatea ridicată de a conştientiza consecinţele faptei comise, în temeiul art. 861 şi art. 862 din Codul penal din 1968 prima instanţă a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului Chiriac T[…], pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1968 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal din 1968, deoarece Codul penal din 1968 prevede obligativitatea aplicării pedepsei accesorii în cazul condamnării la pedeapsa închisorii.

Întrucât pedeapsa principală va fi suspendată sub supraveghere, în temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1968 instanţa a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Întrucât în cazul inculpatului Chiriac T[…] instanţa a stabilit ca lege penală mai favorabilă legea veche, soluţia de achitare a avut în vedere încadrarea în legea veche a infracţiunii pentru care se va dispune achitarea, respectiv art. 132 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din Codul penal din 1968 pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

V. Legalitatea măsurilor preventive dispuse în cauză.

Faţă de inculpaţii Truică R[…], Al României P[…] Philippe, Roșu […] şi Chiriac T[…] au fost dispuse în cauză măsura reţinerii şi măsura arestului la domiciliu.

Dintre aceştia, doar inculpatul Roșu […] a fost achitat pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, ceilalţi inculpaţi fiind condamnaţi pentru unele din infracţiunile reţinute prin actul de sesizare în sarcina lor.

În ce priveşte luarea măsurilor preventive privative de libertate faţă de inculpatul Roșu […], aşa cum a arătat şi judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în încheierea nr. 338 din 11.03.2016, prin care s-a respins definitiv propunerea parchetului de prelungire a măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpat în cauză, măsurile preventive au fost legale şi necesare la momentul luării lor. Procurorul a motivat ordonanţa de reţinere din data de 10.12.2015, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi a arătat în mod detaliat în încheierea nr. 20/F/UP din data de 11.12.2015 care sunt argumentele pentru care a considerat la momentul respectiv că se impune luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpat. De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond a arătat în mod detaliat argumentele pentru care a dispus prin încheierea nr. 25/F/UP din 30.12.2015 prelungirea arestului la domiciliu faţă de acest inculpat. Prima încheiere a rămas definitivă prin respingerea contestaţilor formulate, iar cea din urmă a fost desfiinţată prin încheierea nr. 338 din 11.03.2016 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei supreme.

Necesitatea luării, la acel moment, a măsurii preventive trebuie analizată prin prisma probelor administrate până la momentul dispunerii acestei măsuri, din care a rezultat suspiciunea rezonabilă reţinută de judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus luarea măsurii. Or, la momentul soluţionării propunerii de luare a măsurii arestării probele constând în înscrisuri, declaraţiile unor persoane, în special declaraţiile suspectului Al României P[…] Philippe şi ale soţiei acestuia, A României Lia, precum şi convorbirile telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională au conturat suspiciunea rezonabilă că inculpatul Roșu […] ar fi putut participa la săvârşirea infracţiunilor pentru care se efectuau cercetări în cauză. Administrarea ulterioară a probelor din cursul urmăririi penale şi din cursul cercetării judecătoreşti, reaudierea în cursul cercetării judecătoreşti a unor persoane şi adminsitrarea unor probe noi au infirmat această ipoteză.

De asemenea, în urma cercetării judecătoreşti a reieşit că o probă considerată importantă, pe care judecătorul de drepturi şi libertăţi şi-a întemeiat hotărârea de luare a măsurii arestului la domiciliu, respectiv Deciziunea nr. 1/1941 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu se regăseşte în original în nicio evidenţă oficială a Arhivelor Naţionale, existând o suspiciune serioasă cu privire la existenţa acestei hotărâri judecătoreşti şi a posibilităţii ei de a dovedi aspectele reţinute în aceasta. Instanţa a detaliat anterior aceste aspecte.

De altfel, şi în concluziile pe fond ale inculpatului Roșu […], de la termenul de judecată din data de 24.05.2019, s-a consemnat că acesta, prin avocatul ales, susţine că prin încheierea nr. 338 din 11.03.2016 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei supreme „S-a reținut că suspiciunile pe care le-a avut în vedere judecătorul de drepturi și libertăți care a luat inițial măsura arestului la domiciliu, în decembrie 2015, nu s-au confirmat prin probele administrate în cursul urmăririi penale, ci dimpotrivă – nu există nimic imputabil judecătorilor de drepturi și libertăți care au soluționat la Brașov sau în contestație cererile de prelungire a măsurilor -, abia după ce standardul de probațiune a ajuns la un anumit nivel, astfel încât să permită o reapreciere cu privire la inculpatul […] Roșu, a situației, abia atunci – 11.03.2016 – s-a dispus revocarea măsurii.”

De asemenea, judecătorii de drepturi şi libertăţi care au dispus luarea măsurii arestului la domiciliu au arătat în hotărârile respective care sunt argumentele pentru care o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, nu a putut fi dispusă în cauză. Complexitatea cauzei, numărul mare de părţi şi de infracţini cercetate, dificultatea procesării într-un timp foarte scurt a unui volum mare de probe, posibilitatea influenţării declaraţiilor persoanelor ce urmau a fi audiate în cursul urmăririi penale şi aspectele importante ce urmau a fi stabilite în urma audierii acestora au determinat luarea măsurii arestului la domiciliu, ca măsură preventivă aptă să asigure buna desfăşurare a urmăririi penale.

Toate aceste aspecte sunt de natură să conducă la concluzia că luarea faţă de inculpatul Roșu […] a măsurilor preventive privative de libertate în prezenta cauză a fost legală, necesară şi proporţională cu scopul urmărit, la momentul respectiv.

Aceleaşi aspecte sunt valabile şi în ceea ce priveşte luarea măsurii arestului la domiciliu şi, ulterior a controlului judiciar, dispuse faţă de inculpaţii Truică R[…], Al României P[…] Philipe şi Chiriac T[…], care au fost condamnaţi în prezenta cauză pentru unele din infracţiunile reţinute în sarcina lor. La momentul luări măsurilor preventive probele au demonstrat existenţa suspiciunii rezonabile privind săvârşirea de către aceşti inculpaţi a unor infracţiuni grave de corupţie, iar probele administrate ulterior au confirmat parţial această ipoteză. Judecătorii care au analizat această măsură preventivă au motivat corespunzător necesitatea şi legalitatea măsurii, astfel încât nu se poate reţine vreo nelegalitate sub acest aspect.

În cauză, s-a mai dispus luarea măsurii reţinerii şi a controlului judiciar faţă de inculpaţii Andronic Dan C[…], Marcovici M[…] […], Mateescu LC, Sin G[…], Dima Nic[…], Muşat Apost[…], Jecu N[…], P[…] Nela şi Delcea V[…].

În sarcina inculpatei P[…] Nela s-a reţinut săvârşirea unei infracţiuni în această cauză, iar în sarcina celorlalţi inculpaţi nu s-a reţinut nicio infracţiune, fiind achitaţi pentru toate infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.

Aşa cum s-a arătat anterior, la momentul luării şi prelungirii măsurii preventive dispuse faţă de aceşti inculpaţi probele administrate conturau suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea de către aceştia a infracţiunilor de care erau acuzaţi. Cauza este una deosebit de complexă, cu multe părţi şi cu multe acte de procedură, a căror readministrare şi analiză a necesitat un termen destul de lung. De-abia în urma readministrării probatoriului în cursul cercetării judecătoreşti şi în urma adminsitrării probelor noi încuviinţate de instanţă s-a putut stabili cu certitudine contribuţia fiecărei persoane la săvârşirea faptelor ce fac obiectul cauzei şi caracterul licit al contribuţiilor avute de inculpaţii Andronic Dan C[…], Marcovici M[…] […], Mateescu LC, Sin G[…], Dima Nic[…], Muşat Apost[…], Jecu N[…] şi Delcea V[…] la aceste fapte.

Argumentele aduse în cursul cercetării judecătoreşti au făcut să fie înlăturată această suspiciune rezonabilă, astfel încât reţinerea ei la momentul de debut al procesului penal nu poate fi considerată nelegală.

De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a motivat în mod detaliat, în încheierile pronunţate cu privire la măsura preventivă a controlului judiciar, necesitatea şi proporţionalitatea luării acestei măsuri pentru buna desfăşurare a procesului penal, având în vedere complexitatea deosebită a cauzei şi numărul mare de probe ce trebuiau administrate pentru lămurirea cauzei.

VI. Confiscarea specială

1. Atât dispoziţiile art. 257 alin. 2 din Codul penal din 1968, cât şi dispoziţiile art. 291 alin. 2 din noul Cod penal prevăd că în cazul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă bunurile primite de făptuitor în schimbul promisiunii folosirii influenţei pe lângă funcţionarii publici se confiscă, iar dacă acestea „nu se găsesc”, se dispune confiscarea prin echivalent. Această dispoziţie legală reprezintă o aplicare specială a cazului general de luare a măsurii de siguranţă a confiscării, prevăzut în art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 şi respectiv art. 112 alin. 1 lit. e) din actualul Cod penal. Diferenţa dintre acestea constă în aceea că prin „primire” bunul este dobândit în mod direct de la cumpărătorul de influenţă, în timp ce „dobândirea” poate fi şi rezultatul unei operaţiuni mai complexe, care are ca rezultat transmiterea bunului în patrimoniul celui de la care se confiscă.

Raţiunea instituirii acestei obligaţii instituite în sarcina instanţei, de a confisca bunurile primite de o persoană ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, este aceea de a preveni posibilitatea ca săvârşirea unor infracţiuni să constituie un prilej de dobândire a unor bunuri de către orice persoană, indiferent dacă este vorba de un participant la săvârşirea infracţiunii sau de o terţă persoană. Dacă terţa persoană care a dobândit bunul este de rea credinţă, instanţa dispune confiscarea bunului în natură de la aceasta, iar dacă acesta este un dobânditor de bună credinţă, se va dispune confiscarea prin echivalent, de la inculpat, a contravalorii bunului înstrăinat.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpata SC Recipl[…] SRL a dobândit bunurile Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa ca urmare a săvârşirii de către inculpatul Truică R[…] a infracţiunii de trafic de influenţă. Totodată, având în vedere condiţiile şi modul în care a fost comisă fapta, precum şi interesul societăţii în comiterea infracţiunii, instanţa a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi în sarcina inculpatei SC Recipl[…] SRL, fapt care împiedică reţinerea bunei credinţe a acesteia în dobândirea bunurilor ce au făcut obiectul traficului de influenţă.

Inculpatul Al României P[…] Philippe a promis iniţial, în anul 2006, şi apoi a dat societăţii inculpate SC Recipl[…] SRL aceste bunuri, la 15.10.2007 şi respectiv la 15.01.2009, în schimbul folosirii influenţei pe care inculpatul Truică R[…] o avea pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună cu privire la retrocedarea lor. Deşi în contractul de cesiune din 01.11.2006 s-a consemnat că inculpatul Al României P[…] Philippe ar avea dreptul la o cotă de 50% din Pădurea Snagov şi o cotă de 20% din Ferma Regală Băneasa, în realitate acesta şi-a păstrat doar un drept de creanţă asupra societăţii Recipl[…] SRL, deoarece bunurile respective au fost date în întregime societăţii Recipl[…] SRL. Aceasta a fost înţelegerea dintre părţi şi, totodată, obiectul infracţiunii de trafic de influenţă. De altfel, inculpatul Al României P[…] Philippe nu a primit până în prezent vreo sumă de bani în contul acestor cote din valoarea celor două bunuri transmise societăţii Recipl[…] SRL, acesta fiind şi motivul disputei dintre el şi reprezentanţii societăţii. Aşadar, bunurile Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa au fost dobândite în întregime de societatea Recipl[…] SRL, ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă descrise anterior, iar nu doar în parte.

Pentru aceste motive, instanţa constată că se impune confiscarea în întregime a acestor bunuri de la societatea Recipl[…] SRL, fie în mod direct, a părţilor din bunuri care mai sunt în prezent în proprietatea societăţii, fie prin echivalent, pentru părţile din bunuri care au fost înstrăinate unor persoane de bună credinţă ori pentru care s-au făcut acte de dispoziţie.

În consecinţă, în temeiul art. 257 alin. 2 raportat la art. 256 alin. 2 din Codul penal din 1968 şi art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 instanţa de fond a  dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri aflate sub sechestru: terenul de 67393 m.p. înscris în Cartea funciară nr. 104[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]70) Snagov, nr. cadastral 5[…]/4/2, aflat în proprietatea inculpatei SC RECIPL[…] SRL; terenul de 110682 m.p., înscris în Cartea funciară nr. […]373 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]) Snagov, nr. cadastral […]0/4, aflat în proprietatea inculpatei SC RECIPL[…] SRL; terenul de 68300 m.p. (68344 măsurat), înscris în Cartea funciară nr. […]78 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 71[…] Snagov), nr. cadastral […], aflat în proprietatea inculpatei SC RECIPL[…] SRL; terenul de 1271[…] m.p. (127718 măsurat) înscris în Cartea funciară nr. […]6 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]7), nr. cadastral […]41/2/2, aflat în proprietatea inculpatei SC RECIPL[…] SRL.

2. În ce priveşte terenul de 23783 mp din Ferma Regală Băneasa, care a fost înstrăinat la 15.01.2009 de către societatea Recipl[…] SRL către societatea HERCULES […] SRL sub forma a două loturi, de 5583 mp şi 18200 mp., întrucât nu se poate reţine reaua credinţă a terţului dobânditor, instanţa va dispune confiscarea prin echivelent a acestora, aşa cum prevede acelaşi text de lege. Practica judiciară a interpretat sintagma „dacă acestea nu se găsesc” ca referindu-se atât la o imposibilitate fizică de confiscare a bunurilor, atunci când acestea nu se mai găsesc fizic în patrimoniul făptuitorului, cât şi la o imposibilitate juridică, atunci când bunul a intrat în mod legal în patrimoniul unui dobânditor de bună credinţă. Intepretarea contrară, potrivit căreia bunul ar putea fi confiscat şi de la dobânditorul de bună credinţă, ar aduce atingere dreptului de proprietate al acestuia, garantat de Constituţie şi de Convenţia europeană a drepturilor omului, şi principiului securităţii raporturilor juridice.

Din declaraţia martorului Bejenaru […] Mihai rezultă că a primit aceste terenuri în schimbul serviciilor prestate societăţii Recipl[…] SRL, astfel încât această societate a beneficiat de pe urma înstrăinării lor şi de la ea trebuie confiscat echivalentul.

În ce priveşte stabilirea valorii echivalente a bunului înstrăinat dobânditorului de bună credinţă, având în vedere că măsura confiscării speciale se dispune prin sentinţă şi produce efecte de la momentul dispunerii, iar nu retroactiv, instanţa reţine că trebuie luată în considerare valoarea actuală a bunului, iar nu valoarea pe care acesta o avea la momentul înstrăinării. Din acest motiv instanţa va lua în considerare valoarea actuală a terenului, stabilită de expertul topografic Perlik Romeo Alexandru desemnat de instanţă.

Astfel, la pagina 48 din Raportul de expertiză nr. 811738/11.06.2018 depus la dosar la 12.06.2018 expertul Perlik Romeo, desemnat de instanţă, arată că valoarea terenului ferma Regală Băneasa în prezent (la momentul efectării expertizei) este de 351 auro/mp.

Această valoare a fost contestată de inculpaţii Roșu […] şi SC Recipl[…] SRL, prin experţii consilieri, care consideră că expertul nu a ţinut cont de faptul că valoarea terenului ar putea fi influenţată în situaţia eliberării avizului Autorităţii Aeronautice. Expertul desemnat de instanţă a arătat în Răspunsul la obiecţiuni, depus la dosar la 1.11.2018, aflat la filele 58-98 din vol. XL al dosarului instanţei, că aceste obiecţiuni sunt nefondate, deoarece terenul se află în afara culoarului de zbor aeroport Băneasa. De asemenea, expertul mai arată că sunt nefondate şi obiecţiunile acestora privind tehnica calitativă şi corectarea cu diferenţele cantitative identificate (mărimea parcelei, costul utilităţilor, regimul de construibilitate), detaliind argumentele pentru care a înlăturat aceste obiecţiuni. Astfel, expertul arată la fila 19 din răspunsul la obiecţiuni că valoarea estimată a întregii proprietăţi se situează între 45774846 euro – 65294450 euro, rezultând un interval de valoare de cca. 303-432 euro/mp., iar el a optat pentru o valoare de 351 euro/mp., având în vedere argumentele din raport.

Întrucât aceste argumente ale expertului desemnat de instanţă sunt convingătoare, în temeiul art. 257 alin. 2 raportat la art. 256 alin. 2 din Codul penal din 1968 şi art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 instanţa de fond a dispus confiscarea specială de la inculpata SC RECIPL[…] S.R.L. a echivalentului în bani al terenului de 23783 m.p., înstrăinat de S.C. RECIPL[…] S.R.L. către S.C. HERCULES […] S.R.L., în valoare de 8.347.833 de euro.

3. În ce priveşte terenurile înstrăinate din Pădurea Snagov, în afară de cele transmise societăţii inculpatei P[…] Nela, care vor fi confiscate de la SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, din probe rezultă că inculpatul Truică R[…] şi-a transmis proprietatea mai multor terenuri, pe care le-a folosit apoi ca gaj pentru obţinerea unor credite care nu au fost restituite. Astfel, din actele de la dosar (Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi actele anexe din vol. 18 al dosarului de urmărire penală) rezultă că SC Recipl[…] SRL (al cărei administrator de fapt era tot inculpatul Truică R[…] în perioada respectivă) a transmis către inculpatul Truică R[…] proprietatea terenului de 75400 mp., asupra căruia este notată somaţia de plată din partea BRD pentru suma de 3132063,02 euro, terenul de 14000 mp., asupra căruia este notată somaţia de plată din partea BRD, în sumă de 3132063,02 euro şi terenul de 9300 mp. asupra căruia este notată somaţia de plată din partea BRD, în sumă de 3132063,02 euro.

Din declaraţia martorului Grigore G[…], dată în faţa instanţei la data de 8.12.2017, rezultă că tot inculpatul Truică R[…] i-a transmis şi lui proprietatea unei suprafeţe de teren din Pădurea Snagov, martorul arătând că: „Stiu că au fost mai mulţi avocaţi acolo apoi a venit şi a semnat domnul Truică si eu am dat banii. Nu mai ştiu, avocaţilor /domnului Truică. Eu am dat banii cand am semnat.”

De asemenea, din probele administrate rezultă că alte terenuri au fost înstrăinate fictiv unor persoane, posibil interpuşi ai inculpatului Truică R[…] şi ai martorului Aparaschivei Cristian, care le-au folosit apoi tot ca gaj, pentru obţinerea unor credite nerestituite. Aşa cum rezultă din declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, martorul Aparaschivei Cristian era un apropiat al inculpatului Truică R[…], care făcea afaceri împreună cu el, ceea ce conduce la concluzia că inculpatul Truică R[…] a beneficiat de pe urma actelor de dispoziţie făcute asupra terenului în discuţie.

Martora Nicolici G […]na Vesna, una dintre persoanele care a achiziţionat în mod fictiv o parte din terenul Pădurea Snagov, audiată de instanţă la data de 8.12.2017 arată că „Am primit un telefon de la un prieten foarte bun in care imi propunea să cumpăr fictiv două terenuri la Snagov dar nu am plătit nimic pentru ele. Am fost la un notar in Bucureşti, am incheiat două acte de vanzare cumpărare şi aşa am devenit proprietar. Nu am dat banii pentru terenurile respective. Apoi aceste terenuri au fost puse ipotecă pentru un credit. Ulterior am fost înştiinţată că nu s-a achitat datoria către bancă si apoi au fost executate terenurile, unul dintre ele chiar nu se mai află în posesia mea. Prietenul care m-a rugat se numeşte Cristian Aparaschivei.” Fiind întrebată, martora arată că a fost prezent la notar cu acea ocazie şi inculpatul Truică R[…] şi că „Stiam că este prieten cu Cristian Aparaschivei, nu ştiam ce fel de afaceri fac sau dacă fac afaceri împreună.” Din acest motiv, faţă de declaraţia martorei, având în vedere şi aspectul că inculpatul Truică R[…] conducea, în fapt, societatea Recipl[…] SRL la vremea respectivă, instanţa va reţine concluzia că inculpatul Truică R[…] a beneficiat de pe urma actelor de dispoziţie făcute asupra terenului în discuţie.

O altă persoană care a achiziţionat în mod fictiv o parte din terenul retrocedat din Pădurea Snagov este martorul V[…]scu Vladimir Mihai care, fiind audiat de instanţă la data de 8.12.2017 arată că „Am fost abordat de către un prieten care mi-a solicitat ajutorul in vederea incheierii unui contract de credit urmand ca banii sa ii folosească pentru o […]iţie. Mi s-a spus că nu vrea să apară el scriptic si pentru aceasta să apar eu ca şi garant imobiliar al acestui credit. Nu aveam cu ce să garantez si atunci mi s-a spus să cumpăr un teren fictiv de la el care va fi folosit drept garanţie. Am fost cu el după aceea la bancă, s-a încheiat contractul de credit. La un timp după aia am aflat că nu au fost plătite ratele si mi s-a solicitat să fac un act adiţional prin care să fac o reeşalonare, lucru care s-a şi petrecut iar ulterior am aflat că in continuare nu a fost plătit şi am fost executat silit de către banca respectivă. Acest prieten era Aparaschivei Cristian, cred ca aşa il chema Aparaschivei.” Martorul mai arată că Aparaschivei Cristian „Mi-a spus că el impreună cu partenerul său, domnul Truică.” Şi acest teren are notată o somaţie de plată din partea BRD în valoare de 1500000 de euro, iar, faţă de declaraţia martorului şi de faptul că inculpatul Truică R[…] era administratorul de fapt al societăţii, instanţa va reţine concluzia că inculpatul Truică R[…] a beneficiat de pe urma actelor de dispoziţie făcute asupra terenului în discuţie.

O altă parte din teren a fost achiziţionată de martorul Rădulescu Corneliu, care arată că a cumpărat terenul de la Aparaschivei Cristian cu suma de 8000 de euro. Având în vedere calitatea de administrator al societăţii Recipl[…] SRL, pe care o deţinea inculpatul Truică R[…], precum şi modul similar în care s-a procedat prin instituirea unui act de dispoziţie asupra terenului, instanţa va reţine că acesta a beneficiat de pe urma actului de dispoziţie, urmând a dispune confiscarea de la el a echivalentului terenului.

O altă parte din acest teren a fost achiziţionată de martorul Stănescu Roşca Sorin Ştefan, care arată în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 8.03.2016 (file 211, volumul 7 din dosarul de urmărire penală) că a cumpărat de la „firma inculpatului Truică R[…], SC RECIPL[…] SRL” o suprafaţă de aproximativ 30000 mp. din acest teren. Faţă de declaraţia martorului, care îl indică pe inculpatul Truică Remsus ca singur beneficiar de pe urma transmiterii proprietăţii terenului, şi faţă de modul similar de a acţiona şi în acest caz instanţa va reţine că inculpatul Truică R[…] este cel care a beneficiat de pe urma actului de dispoziţie asupra terenului.

Din toate aceste declaraţii rezultă că inculpatul Truică R[…] este cel care a profitat de pe urma înstrăinării terenurilor din suprafaţa de 46,78 ha din Pădurea Snagov, dobândită de inculpata SC Recipl[…] SRL ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă. Din acest motiv instanţa va dispune confiscare de la acest inculpat a echivalentului terenurilor ce nu mai pot fi confiscate în natură, deoarece au fost înstrăinate ori au fost ipotecate la bancă pentru obţinerea unor credite ce nu au fost restituite. Impotecarea terenurilor reprezintă tot un act de dispoziţie, care împiedică confiscarea în natură a acestora.

Cu privire la aceste terenuri, care nu se mai găsesc în proprietatea SC Recipl[…] SRL, nu există probe că această societate ar fi obţinut vreun avantaj patrimonial de pe urma înstrăinării sau folosiri lor ca gaj, ci, dimpotrivă, probele menţionate anterior arată că inculpatul Truică R[…] a obţinut foloase patrimoniale de pe urma actelor de dispoziţie efectuate asupra terenurilor. Pentru aceste motive instanţa va dispune confiscarea echivalentului acestor terenuri de la inculpatul Truică R[…], iar nu de la inculpata Recipl[…] SRL.

Fiind vorba de terenuri asupra cărora s-au instituit ipoteci pentru obţinerea unor credite ce depăşesc cu mult valoarea actuală a terenurilor şi care nu au fost restituite, instanţa de fond a reţinut că aceste acte de dispoziţie făcute în favoarea unei terţe persoane, de bună credinţă, fac imposibilă confiscarea în natură a terenurilor şi impun luarea măsurii confiscării prin echivalent.

În ce priveşte stabilirea valorii echivalente a bunurilor care nu mai pot fi confiscate în natură, la fel ca în cazul Fermei Regale Băneasa, instanţa de fond a reţinut că se impune stabilirea valorii actuale a terenului, iar nu valoarea de la momentul săvârşirii infracţiunii, deoarece măsura confiscării speciale se dispune şi produce efecte în prezent, iar nu pentru trecut.

La pagina 49 din Raportul de expertiză nr. 811738/11.06.2018 depus la dosar la 12.06.2018 expertul Perlik Romeo, desemnat de instanţă, arată că valoarea actuală (la momentul întocmirii raportului de expertiză) a terenului de 9,97 ha de teren din zona Fundul Sacului este de 5475 euro/ha, iar valoarea actuală a terenului de 36,78 ha din Pădurea Snagov este de 4835 euro/ha. Astfel, valoarea terenurilor de 75400 mp., de 14000 mp. şi de 9300 mp. transmise inculpatului Truică R[…] de către SC Recipl[…] SRL este de 5475 euro/ha, iar valoarea celorlalte terenuri înstrăinate de societate este de 4835 euro/ha.

Această evaluare a fost contestată de parchet, prin expertul consilier, de inculpatul Chiriac T[…] şi de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, exprimate prin expertul parte.

Instanţa reţine că nu pot fi primite aceste obiecţiuni la valoarea stabilită de expert, deoarece ele au în vedere o situaţie eventuală, anume aceea a posibilităţii ca terenul respectiv să devină construibil. Cum această posibilitate depinde de multe aspecte incerte, instanţa reţine că ea nu poate fi luată în considerare. Faptul că în unele evaluări extrajudiciare s-au stabilit valori mult mai ridicate nu poate constitui un argument pentru ridicarea valorii de circulaţie a terenului, deoarece ele au avut în vedere aceeaşi posibilitate incertă ca terenul să devină construibil.

De asemenea, expertul Perlik Romeo desemnat de instanţă, a detaliat în suplimentul raportului de expertiză depus la data de 1.11.2018, aflat la filele 59-98 din volumul XL din dosarul instanţei, argumentele pentru care aceste obiecţiuni nu sunt întemeiate. Expertul arată că însăşi grila notarilor pentru anul 2018 nu recomandă utilizarea valorilor cuprinse în ghid ca referinţă în rapoartele de evaluare deoarece abaterile pot fi semnificative şi trebuie observat şi punctul de vedere, din acest ghid, explicat pe scurt, al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România – ANEVAR, care arată, între altele, că studiile de piaţă utilizate de către camerele notarilor publici nu estimează valoarea individuală a proprietăţii şi nu pot fi reper pentru comparaţii în vederea stabilirii valorii de piaţă. Expertul detaliază şi în Raportul de expertiză nr. 811738/11.06.2018 argumentele pentru care a ajuns la stabilirea acestori valori actuale ale terenurilor, astfel încât instanţa de fond le reţine în stabilirea echivalentului în bani ce va fi confiscat de la inculpatul Truică R[…].

Pentru aceste motive, în temeiul art. 257 alin. 2 raportat la art. 256 alin. 2 din Codul penal din 1968 şi art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 prima instanţă a dispus confiscarea specială de la inculpatul Truică R[…] a echivalentului în bani al următoarelor bunuri: terenul de 75400 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…]4 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7[…]6 Snagov), nr. cadastral […]3/2, în valoare de 41281,5 euro; terenul de 14000 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]5 Snagov), nr. cadastral […]7, în valoare de 7665 euro; terenul de 9300 m.p., înscris în Cartea funciară nr. […]22 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7[…] Snagov), nr. cadastral 5808, în valoare de 5091,75 euro; terenul de 10000 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 1[…] (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. […]6) Snagov, nr. cadastral […]0/1, în valoare de 4835 euro; terenurile în suprafaţă totală de 32573 m.p., înscrise cu numerele cadastrale 5[…]/1, 5[…]/3, 5[…]/5, 5[…]/6, 5[…]/7, în valoare de 15749,04 euro.

Alte bunuri, în afară de Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, care au fost revendicate de către inculpatul Al Românie P[…] Philippe, nu au făcut obiectul urmăririi penale şi nici nu s-au administrat probe referitoare la rezultatul cererilor de retrocedare, legalitatea acestora, transmiterea ulterioară a proprietăţii lor, situaţia actuală a lor ori alte împrejurări din care să rezulte că ar fi incident vreun motiv de confiscare din cele prevăzute de lege. Având în vedere că, potrivit art. 99 din Codul de procedură penală, sarcina probei în acţiunea penală aparţine procurorului, iar parchetul nu a făcut nicio probă cu privire la aceste bunuri, instanţa va reţine că nu se impune luarea vreunei măsuri.

4. În contractul de cesiune din 1.11.2006 încheiat de inculpatul Al României P[…] Philippe cu reprezentanţii SC Recipl[…] SRL s-a consemnat că primul va încasa o sumă de 4000000 de euro de la această societate, cu titlu de avans pentru transmiterea bunurilor retrocedate. Probele administrate dovedesc faptul că unul din motivele principale pentru care inculpatul Al României P[…] Philippe a acceptat această înţelegere a fost primirea acestui avans de 4.000.000 de euro. Chiar inculpatul Al României P[…] Philippe arată în declaraţia dată în cursul urmăririi penale la data de 11.01.2016 (fila 268-276, vol. 3 din dosarul de urmărire penală) că acesta „Este motivul pentru care am mers cu grupul lui R[…] Truică, pentru că avea o firmă de avocați de top. Și de asemenea banii pe care Truică îi avea”, iar în declarația de suspect din data de 11.12.2015 (fila 246-255, vol. 3 din dosarul de urmărire penală) arată că:Nu am fost încântat de ceea ce mi s-a propus, dar după ce m-am sfătuit și cu soția mea am fost de acord să închei o astfel de înțelegere. Pentru că nu aveam bani am fost obligat să accept. Aveam multe cheltuieli, în România și la Londra și nu aveam bani. Am spus că 50% e mai bine decât nimic…”.

În declarația martorei Cuniţă Mihaela, dată în cursul urmăririi penale la data de 20.04.2016 (fila 476-482, vol. 7 din dosarul de urmărire penală) aceasta arată că: „…P[…] mi-a spus că vrea să cedeze drepturile litigioase ale Prințului P[…] lui R[…] Dimofte, persoană despre care a auzit că cumpără astfel de drepturi. Cred că astfel dorea să îl liniștească pe prințul P[…] care ne presa continuu că durează prea mult și nu are bani. …P[…] a spus că cedăm drepturile litigioase în schimbul unei sume de bani pe care nu îmi amintesc să o precizeze atunci…”.

Probele administrate dovedesc primirea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a acestei sume stabilite cu titlu de avans, aşa cum rezultă şi din declarația martorei avocat Hrisafi-Josan I[…]a din data de 11.05.2018 (fila 118-121, vol. 32 din dosarul instanţei), care arată că: „Întrebare avocat inc. […] Roșu – A existat un conflict între Recipl[…] și Prințul P[…]? Răspuns: După câțiva ani după ce am preluat proiectul, prințul P[…] era mereu nemulțumit din punct de vedere financiar. Știu că primise o sumă de bani la momentul încheierii contractului de cesiune și îmi amintesc că spuneam în cadrul firmei că a terminat banii și mai vrea.” Chiar inculpatul Al României P[…] Philippe recunoaşte în declaratia de suspect (filele 234-245, vol. Din dosarul de urmărire penală) că „Am primit de la Recipl[…] suma de aproximativ 4.000.000 euro care trebuia platita imediat dupa semnarea contractului dar am primit-o dupa aproximativ 1 an jumatate.”

Potrivit art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968, lege reţinută ca fiind mai favorabilă inculpatului Al României P[…] Philippe, sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Aşa cum s-a arătat anterior, încheierea contractului de cesiune de drepturi succesorale din 1.11.2006 este urmarea traficului şi cumpărării de influenţă, deoarece în lipsa acestora contractul nu ar fi fost încheiat. Chiar inculpatul Al României Pual Philippe arată în declaraţia redată mai sus că nu i-au convenit termenii contractului, dar a acceptat pentru că „50% e mai bine decât nimic…”. Inculpatul era convins că fără cumpărarea traficului de influenţă de la inculpatul Truică R[…] nu ar fi obţinut niciodată bunurile revendicate şi atunci a preferat să dea societăţii Recipl[…] SRL bunurile retrocedate şi să primească un avans de 4000000 de euro şi un drept de creanţă în valoare de 50% sau 20% din bunurile retrocedate.

Or, în aceste condiţii, având în vedere legătura directă între cumpărarea de influenţă şi încheierea contractului de cesiune de drepturi succesorale prin care inculpatul Al României P[…] Philippe a primit suma de 4000000 de euro, instanţa va reţine că această sumă a fost „dobândită” de inculpatul Al României P[…] Philippe prin săvârşirea acestei infracţiuni. Cauza dobândirii acestei sume de către inculpatul Al României P[…] Philippe a fost încheierea de către acesta a contractului care presupunea, printre altele, cumpărarea influenţei de la inculpatul Truică R[…].

Practica judiciară a reţinut că prin „bunurile dobândite” menţionate în art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 (identic cu art. 112 lit. e) din actualul Cod penal) se înţelege atât bunurile obţinute în urma săvârşirii unor infracţiuni contra patrimoniului, cât şi bunuri dobândite în urma săvârşirii altor infracţiuni, cum sunt infracţiunile de corupţie, trafic de droguri, trafic de persoane etc.. Chiar dacă acestea din urmă nu sunt infracţiuni contra patrimoniului, prin natura lor sunt apte să procure bunuri sau valori patrimoniale pentru făptuitor sau terţe persoane, astfel încât poate fi dispusă măsura confiscării şi în acest caz, fiind vorba de bunuri dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Aceasta este şi situaţia sumei de 4000000 de euro primită de inculpatul Al României P[…] Philippe de la Recipl[…] SRL, ca urmare a săvârşirii infracţinilor de trafic şi cumpărare de influenţă.

Temeiul confiscării acestei sume de bani nu îl reprezintă dispoziţiile art. 61 alin. 3 din legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptei) ori cele ale art. 292 alin. 4 din noul Cod penal, deoarece suma de 4000000 de euro nu a fost dată de cumpărătorul de influenţă traficantului de influenţă şi nu reprezintă bani daţi în schimbul influenţei traficantului de influenţă. S-a arătat anterior că bunurile date în schimbul influenţei sunt Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, care au fost date de cumpărătorul de influenţă, inculpatul Al României P[…] Philippe, în schimbul influenţei promise de inculpatul Truică R[…]. Suma de 4000000 de euro este o sumă dobândită de inculpatul Al României P[…] Philippe în urma încheierii contractului din 1.11.2006, care a avut drept cauză pentru inculpatul Al României P[…] Philippe, aşa cum s-a arătat, cumpărarea influenţei inculpatului Truică R[…]. Din acest motiv dobândirea acestei sume de bani de către inculpatul Al României P[…] Philippe este consecinţa directă a săvârşirii infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, motiv pentru care instanţa va reţine că suma de 4000000 de euro a fost dobândită prin săvârşirea acestor fapte prevăzute de legea penală.

În consecinţă, în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1968 instanţa de fond a dispus confiscarea specială de la inculpatul Al României P[…] Philippe a sumei de 4000000 de euro.

5. În sarcina inculpatei P[…] Nela s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, constând în aceea că a transmis în anul 2015 către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL mai multe părţi din terenul Pădurea Snagov, dobândite de la inculpata SC Recipl[…] SRL, despre care ştia că provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, transmiterea fiind făcută cu scopul de a ascunde sau disimula provenienţa ilicită a acestora.

În acest caz există un text de lege special care prevede că bunurile care au făcut obiectul infracţiunii de spălare a banilor se confiscă. Astfel, potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 „În cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se aplică dispoziţiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.” Chiar dacă trimiterea la vechiul Cod penal este o necorelare legislativă, deoarece legiuitorul a omis să modifice această dispoziţie legală după intrarea în vigoare a noului Cod penal, practica judiciară şi doctrina au statuat în mod unanim că sunt aplicabile dispoziţiile legale privind confiscarea specială. Cum prevederile art. 118 lit. e) din Codul penal din 1968 sunt identice cu cele din art. 112 lit. e) din noul Cod penal, această necorelare legislativă nu are nicio relevanţă cu privire la consecinţele măsurii.

Aşa cum s-a arătat anterior, inculpata P[…] Nela este reprezentanta societăţii ILKO […] SRL, care a primit bunurile respective de la societatea Recipl[…] SRL, iar transmiterea terenurilor în proprietatea SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL a fost făcută cu scopul ascunderii provenienţei ilicite a bunurilor, deoarece această din urmă societate are ca asociat unic şi administrator pe fiica inculpatei, nu a efectuat nicio contraprestaţie în schimbul terenurilor şi nu a desfăşurat nicio activitate după primirea acestora.

În consecinţă, instanţa a reţine că societatea SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL a „dobândit” aceste terenuri de la societatea ILKO […] SRL, ce aparţine inculpatei P[…] Nela, prin săvârşirea de către aceasta din urmă a infracţiunii de spălare a banilor, urmând a se dispune confiscarea lor în temeiul art. 33 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii.

În speţă, instanţa i-a asigurat toate drepturile procesuale societăţii MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, care a fost citată de la începutul procesului în calitate de alţi subiecţi procesuali şi a avut avocat ales pe toată durata judecăţii în primă instanţă.

Fiind vorba de dobândirea terenurilor de către SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită a acestora, luând în considerare lipsa unei contraprestaţii, lipsa unei activităţi economice şi relaţia de rudă apropiată a reprezentantului statutar al acestei societăţi cu inculpata P[…] Nela, instanţa constată că nu suntem în situaţia unui dobânditor de bună credinţă, ci a unei persoane de rea credinţă.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 (art. 33 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii) raportat la art. 118 lit. e) din Codul penal din 1968, instanţa de fond a dispus confiscarea specială de la această societate a următoarelor bunuri: terenul de 6534 m.p., înscris în Cartea Funciară nr. 102687 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7440) Snagov, nr. cadastral 5[…]/2, aflat în proprietatea scriptică a SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL; terenul de 43459 m.p., înscris în Cartea funciară iniţială 7447 Snagov şi dezmembrat ulterior în 43 de parcele cu numerele cadastrale […]0/2/1-[…]0/2/43, aflat în proprietatea scriptică a SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL; terenul de 28799 m.p., înscris în Cartea funciară nr. 102714 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7448) Snagov, nr. cadastral […]0/3, aflat în proprietatea scriptică a SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL.

6. Tot în temeiul dispoziţiilor legale care impun confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii de spălare a banilor se impune şi confiscarea de la inculpatul Chiriac T[…] a sumei de 45000 de euro primită de acesta în schimbul terenului de 1000 mp., transmis fictiv pe numele martorilor […] M[…] şi […] Maria. Întrucât martorul […] M[…] arată în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (filele 490-509, vol. 7 din dosarul de urmărire penală) că „Nu-mi amintesc la cât timp de la achiziţia terenului de 1000 mp acesta a fost vândut. Rolul meu a fost acela de a mă deplasa la notar, la cererea lui Chiriac pentru a semna actele. Nu m-am ocupat de găsirea unui cumpărător şi nu-mi amintesc dacă soţia m-a însoţit. Preţul vânzării a fost de 45.000 euro sau 50.000 euro.”, instanţa va lua în considerare varianta mai favorabilă inculpatului Chiriac T[…], reţinând ca preţ al vânzării terenului suma de 45000 de euro.

Dobândirea şi transmiterea acestui teren prin persoane interpuse a fost modalitatea pe care a conceput-o şi a realizat-o inculpatul Chiriac T[…] pentru a ascunde provenienţa ilicită a acestuia bun. În consecinţă, instanţa de fond a reţinut că suma de 45000 de euro a fost dobândită de inculpatul Chiriac T[…] prin săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în această modalitate, fiind îndeplinite condiţiile legale pentru confiscarea acesteia.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 (art. 33 alin. 1 din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii) raportat la art. 118 lit. e) din Codul penal din 1968, instanţa de fond a dispus confiscarea specială de la inculpatul Chiriac T[…] a sumei de 45000 de euro.

VII. Latura civilă

Întrucât în cauză s-a dispus achitarea tuturor inculpaţilor trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţinilor de abuz în serviciu, reţinute de parchet în legătură cu retrocedarea Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa, iar temeiul achitării pentru aceste infracţiuni a fost art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală, prima instanţă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 25 alin. 5 din Codul de procedură penală pentru lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile.

De asemenea, instanţa a arătat anterior că reconstituirea dreptului de proprietate al inculpatului Al României P[…] Philippe asupra imobilelor Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa a fost făcută conform legii.

Celelalte infracţiuni ce au făcut obiectul prezentei cauze şi pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor nu sunt susceptibile de latură civilă şi de producerea vreunui prejudiciu.

Soluţia lăsării nesoluţionate a acţiunilor civile promovate în cauză de părţile civile Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, Ministerul Finanţelor Publice şi R.N.P. ROMS[…] este obligatorie în cazul pronunţării unei soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală, instanţa neavând nici un drept de apreciere asupra acestui aspect.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 25 alin. (5) Cod procedură penală, instanţa de fond a lăsat nesoluţionate acţiunile civile formulate în procesul penal de părțile civile Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, Ministerul Finanţelor Publice şi R.N.P. ROMS[…].

Întrucât dobândirea de către inculpatul Al României P[…] Philippe a Pădurii Snagov şi Fermei Regale Băneasa a fost legală, nu există nici un motiv pentru a se dispune desfiinţarea actelor prin care s-a dispus retrocedarea şi a actelor subsecvente de înstrăinare a unor părţi din teren, aşa cum a solicitat parchetul în concluziile pe fond (fila 163, vol. LXV din dosarul instanţei). Desfiinţarea unor înscrisuri în temeiul art. 25 alin. 3 din Codul de procedură penală se poate dispune doar în cazul în care ar fi vorba de acte false, iar în speţă actele de retrocedare au fost întocmite cu respectarea formelor legale, aşa cum s-a arătat anterior în analizarea acestor infracţiuni.

VIII. Măsuri asigurătorii.

1. Întrucât instanţa de fond a lăsat nesoluţionate acţiunile civile promovate de părţile civile în procesul penal şi a dispus confiscarea specială a unor bunuri şi sume de bani de la inculpaţii Truică R[…], Al României P[…] Philippe, SC RECIPL[…] SRL, Chiriac T[…] şi de la subiectul procesual SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, se impune menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în cauză asupra bunurilor acestora. Menţinerea acestor măsuri asigurătorii este necesară pentru punerea în executare, după rămânerea definitivă a hotărârii, a dispoziţiilor de confiscare dispuse în cauză şi pentru cazul în care părţile civile vor înţelege să formuleze acţiune civilă separată în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a soluţiei, potrivit dispoziţiilor art. 397 alin. 5 din Codul de procedură penală.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 397 Cod procedură penală, prima instanţă a menţinut măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză asupra bunurilor aparţinând următoarelor persoane: Truică R[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 12.02.2016, 1.03.2016, 07.04.2016, 11.03.2016, 27.01.2016, 25.03.2016 (cu excepţia măsurilor asigurătorii instituite asupra terenurilor de 75400 m.p., de 9300 m.p. şi de 14000 m.p., menţionate mai sus), până la concurenţa sumei de 74622,29 euro; Al României P[…] Philippe, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 01.03.2016, 11.03.206, până la concurenţa sumei de 4000000 de euro; SC RECIPL[…] SRL, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015 şi 02.03.2016 asupra bunurilor imobile, iar în ce priveşte măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa din 08.12.2015 asupra conturilor societăţii, aceasta se menţine până la concurenţa sumei de 8.347.833 de euro; Chiriac T[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 01.03.2016, 25.03.2016, 02.03.2016 şi 10.05.2016, până la concurenţa sumei de 45000 de euro; SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţa procurorului din data de 04.03.2016.

2. Întrucât instanţa a dispus achitarea inculpaţilor Roșu […], Andronic Dan C[…], Marcovici M[…], MATEESCU […], Muşat Apost[…], Dima Nic[…] şi Jecu N[…], asupra bunurilor cărora s-au instituit măsuri asiguratorii în prezenta cauză, iar în motivare a reţinut că aceştia nu au comis nicio ilegalitate în legătură cu retrocedarea Pădurii Snagov şi Fermei Regale Băneasa, instanţa de fond a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale asupra bunurilor acestora.

Menţinerea măsurii asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor achitaţi nu se face automat, chiar dacă acţiunile civile au fost lăsate nesoluţionate, ci se raportează în continuare la întrunirea condiţiilor prevăzute de art. 249 din Codul de procedură penală pentru luarea acestora. Aşadar, menţinerea acestor măsuri se impune doar în cazul în care instanţa apreciază necesar, faţă de faptele comise de inculpaţi şi de culpa reţinută în sarcina acestora. Altfel, ar însemna să nu existe nici un control judecătoresc asupra unor măsuri care restricţionează dreptul de proprietate al persoanelor asupra bunurilor acestora, ceea ce ar putea aduce atingere dreptului garantat de art. 44 din Constituţie şi de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului. În lipsa unor motive temeinice care să impună menţinerea în continuare a măsurilor asigurătorii pentru vreunul din scopurile arătate în art. 249 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa de fond a ridicat măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor Roșu […], Andronic Dan C[…], Marcovici M[…], MATEESCU […], Muşat Apost[…], Dima Nic[…] şi Jecu N[…].

De asemenea, instanţa a dispus achitarea inculpatei P[…] Nela pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, iar bunurile confiscate în urma săvârşiri de către aceasta a infracţiunii de spălare a banilor sunt sechestrate pe numele SC MERCURE […] INTERNATIONAL SRL. Pentru aceste motive, fiind incidente şi în cazul inculpatei P[…] Nela motivele de mai sus, instanţa a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse asupra celorlalte bunuri ale inculpatei.

În consecinţă, în temeiul art. 397 Cod procedură penală, prima instanţă a ridicat în totalitate măsurile asigurătorii dispuse în prezenta cauză asupra bunurilor următorilor inculpaţi: Roșu […], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 12.02.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016; Andronic Dan C[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 27.01.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016; Marcovici M[…] […], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 08.12.2015 şi 11.03.2016; Mateescu LC, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 08.12.2015 şi 27.01.2016; P[…] Nela, măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01.03.2016, 11.03.2016, 25.03.2016; Muşat Apost[…], măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa procurorului din data de 01.03.2016; Dima Nic[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01.03.2016, 02.03.2016 şi 25.03.2016; Jecu N[…], măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele procurorului din data de 01.03.2016, 02.03.2016 şi 25.03.2016.

3. Întrucât faţă de inculpatul Truică R[…] s-a dispus confiscarea prin echivalent a bunurilor constând în terenul de 75400 m.p., terenul de 9300 m.p. şi terenul de 14000 m.p., care au fost folosite pentru garantarea obţinerii unor credite în valoare de aproximativ 3 milI[…]e de euro pentru fiecare, instanţa va dispune ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra acestora. Din Raportul de expertiză nr. 811738/11.06.2018 depus la dosar la 12.06.2018 de expertul Perlik Romeo, desemnat de instanţă, rezultă că valoarea acestor terenuri este 41281,5 euro, 5091,75 euro şi respectiv 7665 euro. Actele de ipotecare a bunurilor mai sus menţionate constituie acte de dispoziţie, care fac imposibilă confiscarea în natu