« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Genocid Rwanda
07.04.2021 | Cristi DANILEȚ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Cristi Danileț

Cristi Danileț

7 aprilie a fost declarată „Ziua Internațională de Reflecție asupra Genocidului din Rwanda” de către AG a ONU prin rezoluția A/RES/58/234 din anul 2003. Este o zi când ne amintim că, în anul 1994, a început un genocid care a durat 100 de zile. Masacrul a fost îndreptat împotriva minorității tutsi de către guvernul extremist hutu. Au fost ucise un milion de persoane din minoritatea tutsi, precum și cei care s-au opus genocidului. Peste 250.000 femei au fost violate. Peste 75.000 de copii au rămas orfani.

Pentru tragerea la răspundere a celor vinovați, au funcționat trei sisteme de justiție:

1. Justiție penală internațională: Sub auspiciile ONU a fost organizat Tribunalul penal internațional pentru Rwanda, ce a funcționat între anii 1994 și 2015, în Tanzania. Au fost acuzate 93 de persoane și condamnați la închisoare pe viață 61. Aici s-a pronunțat prima condamnare din lume pentru genocid, s-a stabilit că violul și agresiunea sexuală sunt acte de genocid dacă au fost comise cu intenția de a distruge un grup și a fost pentru prima dată când un șef de guvern a fost condamnat pentru infracțiunea de genocid.

2. Justiția penală națională: Instanțele naționale din Rwanda i-au judecat pe cei acuzați că au planificat genocidul sau au comis atrocități grave, inclusiv viol. Până la mijlocul anului 2006, instanțele naționale au judecat aproximativ 10.000 de suspecți de genocid. În 2007, guvernul ruandez a abolit pedeapsa cu moartea, care fusese aplicată ultima dată în 1998, când au fost executate 22 de persoane condamnate pentru infracțiuni legate de genocid.

3. Justiția comunitară tradițională: Sistemul de judecată Gacaca a funcționat între 2005 și 2012. La nivel local, comunitățile au ales judecători pentru suspecții de genocid acuzați de infracțiuni, cu excepția planificării genocidului. Pentru unii din cei care au recunoscut crimele, au arătat remușcare și au cerut iertare comunității nu s-a mai dat sentință, pentru alții s-a dat muncă în folosul comunității. 12.000 de instanțe comunitare au judecat peste 1,2 milioane de cazuri în toată țara. Procesele Gacaca au permis victimelor să afle adevărul despre moartea rudelor lor.

Instrumentele privind drepturile omului la nivel internațional și dreptul umanitar sunt disponibile aici

În România, infracțiunea de genocid este definită de articolul 438 al Codului Penal„Genocidul: (1) Săvârşirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte: a) uciderea de membri ai grupului; b) vătămarea integrităţii fizice sau mintale a unor membri ai grupului; c) supunerea grupului la condiţii de existenţă de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parţială, a acestuia; d) impunerea de măsuri vizând împiedicarea naşterilor în cadrul grupului; e) transferul forţat de copii aparţinând unui grup în alt grup, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sunt săvârşite în timp de război, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă.

(3) Înţelegerea în vederea săvârşirii infracţiunii de genocid se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (4) Incitarea la săvârşirea infracţiunii de genocid, comisă în mod direct, în public, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.” Indiferent cât timp ar trece de la data comiterii faptelor, fapta poate fi urmărită penal; indiferent cât timp s-ar ascunde infractorul după condamnare, el va fi dus la închisoarea când va fi prins (infracțiunea nu se prescrie).

SITE DEDICAT: AICI.

Judecător dr. Cristi Danileț

Cuvinte cheie: , ,
Secţiuni/categorii: Drept penal, Drepturile omului, Legal Days, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD