« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Un altfel de turism – punctele gastronomice locale
08.04.2021 | Mihaela BONDOC, Andreea LUNGU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihaela Bondoc

Mihaela Bondoc

Andreea Lungu

Andreea Lungu

O opțiune tot mai cautată de petrecere plăcută a timpului este turismul în zonele rurale din România. Acesta s-a dezvoltat tot mai mult în ultimii ani și, deși afectat de pandemie, are în continuare un potențial de dezvoltare considerabil. De altfel, criza COVID-19 este așteptată să aibă și efecte pozitive, inclusiv în domenii precum acesta, în contextul accentului crescut pe o economie turistică prietenoasă cu mediul.

Recomandările cu privire la Turism și la Dezvoltarea Rurală, emise de Organizația Mondială a Turismului (Recomandările OMT) în septembrie 2020,[1] subliniază tocmai că rolul turismului în dezvoltarea rurală este mai relevant decât oricând și că turismul în arii rurale oferă oportunități importante de recuperare având în vedere că turiștii caută destinații mai puțin populate și experiențe și activități în aer liber. În același timp se avertiza însă asupra faptului că zonele rurale sunt mai puțin pregătite să facă față impactului direct și indirect al crizei, fiind important să existe susținere pentru a face față efectelor economice și sociale ale pandemiei.

1. Beneficii ale turismului rural

Impulsionarea turismului rural într-o țară precum România poate astfel deveni un element important în dezvoltarea economică ținând cont de potențialul imens în această arie.

Dezvoltarea turismului în zonele rurale este de natură să asigure, printre altele:

– o distribuție echitabilă a beneficiilor turismului;

– crearea de locuri de muncă, si menținerea legăturilor familiale si a comunității locale, în special considerând faptul că de cele mai multe ori sunt implicați membrii aceleiași familii în activitățile turistice din mediul rural;

– conservarea resurselor naturale, a tradițiilor și a moștenirii culturale;

– promovarea incluziunii sociale și împuternicirea grupurilor tradițional dezavantajate, în special femeile și tinerii care au ales să rămână sau să se întoarcă în mediul rural.

2. Punctele gastronomice rurale

În acest context, amintim de punctele gastronomice rurale, reglementate în mod formal din septembrie 2019, la inițiativa societății civile, și în special a Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

Acest nou tip de unitate alimentară a fost reglementat prin Ordinul nr. 106/2019 pentru modificarea și completarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților de obținere și de vânzare directă și/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum și a activităților de producție, procesare, depozitare, transport și comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 111/2008, (denumit în continuare Ordinul).

Conform definiției din Ordin, punctele gastronomice locale includ unități reprezentate de bucătăriile particulare din incinta locuințelor din mediul rural, unde se prepară și se servesc produse culinare, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final.

Particularitățile care disting punctele locale gastronomice de alte tipuri de unități includ faptul că:

– pot deservi simultan un număr maxim de 12 persoane, iar

– produsele culinare trebuie preparate din materii prime provenite cu preponderență din producția primară de la nivelul exploatației proprii, precum și de la producătorii locali sau din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Astfel este important de remarcat că, indiferent de proveniența alimentelor – gospodărie proprie sau alți producători locali, trebuie să fie respectate anumite reguli de igienă și siguranța alimentelor în ceea ce privește alimentele servite într-un punct gastronomic local.

Condiții și procedura de înființare. Ordinul prevede o procedură simplificată de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, respectiv înscrierea unităților în listele celor cu vânzare cu amănuntul de către direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, în baza unei solicitări scrise din partea beneficiarului.

În vederea înființării punctelor locale gastronomice ar trebui îndeplinite mai multe condiții, cele mai importante putând fi sumarizate astfel:

i. constituirea într-o formă de organizare juridică de tipul PFA, întreprindere familială, întreprindere individuală sau societate conform Legii 31/1990;

ii. înregistrarea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor conform Ordinului;

iii. alimentele să fie preparate și servite doar de către proprietar și/sau membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora să fie verificată periodic.

În ceea ce privește forma de organizare cea mai adecvata formă de organizare conform MADR ar fi întreprinderea familială reglementată de Ordonanța de urgență nr. 44/2008, recomandarea acestei forme de organizare având în vedere și avantajele practice (de ex., evidența contabilă se poate ține în partidă simpla, fără a fi necesar un expert contabil).

Pentru obținerea înregistrării sanitar – veterinare menționate mai sus, ca prim pas, trebuie depusă o cerere (cu o serie de date minime precum: denumirea și adresa unității, activitate desfășurată, locurile de vânzare a produselor obținute în unitate proprie, numărul personalului lucrător, etc.) la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, însoțită de o serie documente, precum:

i. schița obiectivului unde se vor desfășura activitățile de producție,

ii. copia certificatului constatator sau, după caz, a certificatului de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea,

iii. copia actului de identitate al reprezentantului legal al operatorului economic;

iv. dovada care atestă ca au fost achitate tarifele stabilite de legislația specifică în vigoare.

Înainte de a emite documentul de înregistrare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor pentru activitățile din unitățile de vânzare cu amănuntul, direcția sanitar-veterinară competentă verifică documentația depusă și realizează o inspecție in situ, prin inspectori/medici veterinari pentru a constata dacă sunt îndeplinite cerințele specifice de igienă și a celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare.

În termeni generali, incintele utilizate pentru produsele alimentare trebuie să fie curate și întreținute în bună stare pentru a evita riscul de contaminare, și să fie dotate cu instalații igienico-sanitare și de refrigerare adecvate pentru igienizarea corespunzătoare a mediului de lucru și a produselor utilizate, și respectiv pentru păstrarea și controlul condițiilor de temperatură adecvată a produselor alimentare.

3. Concluzii

Punctele locale gastronomice constituie niște opțiuni demne de avut în vedere de către pasionații de turism rural și gastronomic, pentru care primează autenticitatea experiențelor culinare. Este de remarcat și aparitia unor forme de promovare a turismului rural din România, cum ar fi platforma de rezervări  Localm.ro, care, pe lângă secțiunea oarecum mai clasică de cazare („Odihnă”) include și secțiunile de „Bucate„ (inclusiv puncte gastronomice locale – http://www.localm.ro/bucate ) și „Obiceiuri” (tradiții și activități la sat).

De asemenea, astfel de unități alimentare reprezintă o șansă pentru dezvoltarea mediului rural într-o manieră sustenabilă, acestea fiind de natură să contribuie, printre altele, la crearea de locuri de muncă în mediul rural, la menținerea coeziunii comunităților locale și la păstrarea tradițiilor culinare.


[1] Disponibil aici


Mihaela Bondoc, Partner BONDOC & ASOCIAȚII
Andreea Lungu, Managing Associate BONDOC & ASOCIAȚII

:: English version

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: Articole, Opinii, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD