« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

TUE. T-798/19 și T-799/19 Bennahmias/Parlamentul European. Drept instituțional. Indemnizație de asistență parlamentară. Recuperarea sumelor plătite nejustificat. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor
08.04.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Reglementare privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților din Parlamentul European – Indemnizație de asistență parlamentară – Recuperarea sumelor plătite nejustificat –  Sarcina probei – Obligația de motivare – Eroare de drept – Proporționalitate

Reclamantul, domnul Jean-Luc Bennahmias, a fost deputat al Parlamentului European din 2004 până în 2014.

La data de 1 decembrie 2010 și, respectiv, la data de 13 martie 2013, reclamantul a încheiat cu A și, respectiv, cu B contracte de muncă având ca obiect două posturi cu normă parțială, în calitate de asistenți locali.

Prin deciziile din 16 septembrie 2019, secretarul general al Parlamentului a constatat  că sumele de 29.806 euro și, respectiv, 15.105 euro au fost nejustificat plătite în favoarea reclamantului cu titlu de asistență parlamentară pentru perioadele cuprinse între 1 decembrie 2010 – 1 decembrie 2011 și 1 aprilie 2013 – 30 iunie 2014 și, ca atare, trebuie recuperate de la acesta. Secretarul general a însărcinat ordonatorul Parlamentului să procedeze la recuperarea sumelor în cauză. La 19 septembrie 2019, ordonatorul Parlamentului a emis două note de debit prin care s-a dispus recuperarea sumelor de la reclamant, până la 15 octombrie 2019.

Domnul Jean-Luc Bennahmias a solicitat Tribunalului Uniunii Europene să anuleze deciziile și notele de debit.

Prin hotărârile din 24 martie 2021 pronunțate în cauză, Tribunalul a respins recursurile reclamantului reținând, în esență, următoarele:

În ceea ce privește motivarea deciziilor atacate, Tribunalul a constatat că acestea conțin aprecierea secretarului general al Parlamentului cu privire la documentele furnizate de reclamant pentru a demonstra existența muncii prestate de asistenții locali.

În acest sens, secretarul general a arătat că, deși reclamantul a indicat sarcinile pe care asistentul său local A le-ar fi îndeplinit,  și anume favorizarea și promovarea expunerii sale mediatice în calitate de deputat al Parlamentului, rezultă din analiza aprofundată a pieselor comunicate de reclamant că nicio probă a îndeplinirii efective a acestor sarcini de către asistentul local nu a fost adusă.

În ceea ce-l privește pe asistentul local B, secretarul general a reținut că sarcinile pretins îndeplinite de acesta, și anume asistarea reclamantului în gestionarea bugetului său de parlamentar european, mai precis urmărirea liniilor bugetare și verificarea documentelor personalului, apar ca fiind contrare celor stipulate în contractul de muncă și, în orice caz, nicio probă a îndeplinirii lor nu a fost adusă.

Tribunalul a conchis că rezultă din cele expuse faptul că decizia atacată stabilește în mod satisfăcător, din punct de vedere juridic, motivele pentru care este solicitată rambursarea sumelor plătite reclamantului cu titlul de asistență parlamentară și că, din modul în care reclamantul a dezvoltat cel de-al doilea motiv de recurs, reiese că acesta a înțeles raționamentul Parlamentului expus în deciziile atacate.

În ceea ce privește pretinsa eroare de apreciere, bazată pe o analiză pretins sumară a dovezilor înaintate secretarului general, Tribunalul a respins, de asemenea, argumentele reclamantului. Astfel, verificând probele dosarului, Tribunalul a constatat că, într-adevăr, în legătură cu o parte din documentele produse de acesta nu se poate deduce care este autorul lor sau dacă asistentul local a avut vreo contribuție, iar altele sunt legate de activitatea reclamantului în cadrul formațiunii politice MODEM, și nu de activitatea acestuia în calitate de deputat european.

În privința motivului întemeiat pe inversarea sarcinii probei, Tribunalul  a reamintit că, potrivit articolului 33 alineatul (1) a doua frază din Normele de aplicare, Parlamentul suportă cheltuielile angajate efectiv și rezultând în totalitate și exclusiv din angajarea unuia sau mai multor asistenți, iar potrivit articolului 33 alineatul (2) prima teză din aceste Norme de aplicare, singurele cheltuieli care pot fi acoperite sunt cheltuielile necesare pentru asigurarea asistenței necesare și strâns legate de exercitarea de către deputați a mandatului de parlamentar.

Potrivit jurisprudenței, definirea noțiunii de asistență parlamentară nu este la latitudinea deputaților, aceștia din urmă nefiind liberi să solicite rambursarea cheltuielilor efectuate fără nicio legătură cu angajarea sau utilizarea serviciilor furnizate de astfel de asistenți.[1]

Tribunalul a arătat că, în cazul unui control privind utilizarea cheltuielilor de asistență parlamentară, deputatul în cauză trebuie să fie în măsură să demonstreze că sumele încasate au fost utilizate pentru a acoperi cheltuielile suportate efectiv și care rezultă integral și exclusiv din angajarea unuia sau mai multor asistenți.[2] El trebuie, în special, să prezinte documente care să justifice o utilizare în conformitate cu contractele pe care le-a încheiat cu asistenții săi.[3]

Tribunalul a precizat că, dacă îi revine deputatului sarcina să prezinte documentele justificative ale utilizării sumelor plătite cu titlu de asistență parlamentară în conformitate cu contractele pe care le-a încheiat cu asistenții săi, nu este obligatoriu ca acesta să prezinte toate elementele referitoare la dosarele tratate sau la calendarul zilnic al asistentului său pe întreaga legislatură. Înscrisurile în cauză trebuie, într-adevăr, să poată justifica o astfel de utilizare, fără a trebui, în mod necesar, să urmărească de o manieră detaliată și exhaustivă integralitatea activităților asistentului.

Împrejurarea – presupunând că ar fi fost dovedită – că reclamantul ar fi făcut să parvină Parlamentului, la finele mandatului său, toată corespondența și documentele de lucru, fără să fi păstrat copii ale acestora nu schimbă cu nimic situația și nu inversează sarcina probei. Nimic nu permite să se conchidă că nu era posibil ca reclamantul să conserve cel puțin probele documentelor sale de lucru sau versiunile imprimate ale corespondenței electronice.

Presupunând că Parlamentul ar fi avut obligația de a conserva documentele referitoare la mandatele parlamentare – quod non – aceasta nu inversa de asemenea sarcina probei, ci doar ar fi putut permite reclamantului să procure, de la Parlament, documentele pertinente pe care el însuși nu le-a păstrat.

Din comunicarea 1/2014 adoptată de biroul Parlamentului la 14 aprilie 2014 și intrată în vigoare la 6 mai 2014, rezultă că deputatul își păstrează dreptul de acces la căsuța poștală electronică și la serverul partajat timp de trei luni după finalul mandatului și că apoi fișierele electronice sunt suprimate din spațiul de stocaj electronic al Parlamentului, cu excepția situației în care deputatul este reales. Prin urmare, susținerea reclamantului în sensul că Parlamentul avea obligația păstrării documentelor după această perioadă a fost înlăturată.

Articolul 3 paragraful 4 din aceeași comunicare prevede dreptul deputatului de a depune copii ale fișierelor în arhivele istorice ale Parlamentului, încheind în acest sens o convenție cu Parlamentul. Or, în speță, nimic nu permite Tribunalului să rețină că reclamantul ar fi depus asemenea fișiere în arhivele istorice ale Parlamentului. Deși reclamantul a susținut în cadrul ședinței de judecată că unul din asistenții săi ar fi încheiat o asemenea convenție, această susținere nu a fost dovedită.

Referitor la violarea principiului proporționalității, Tribunalul a reamintit că acesta este un principiu general al dreptului Uniunii, în conformitate cu care actele instituțiilor Uniunii nu trebuie să depășească limitele a ceea ce este potrivit și necesar pentru îndeplinirea obiectivelor legitime urmărite de reglementarea în cauză.

Cu toate acestea, Tribunalul reține că, în virtutea articolului 68 paragraful 1 din Normele de aplicare, Parlamentul nu dispune de nicio marjă de apreciere în privința sumei de recuperat cu titlul de sumă litigioasă, în cazul recuperării plății făcute nejustificat. În fapt, în virtutea acestei dispoziții, orice sumă nejustificat plătită trebuie restituită, așa cum corect s-a procedat în cauză pentru perioadele de timp pentru care dovada îndeplinirii sarcinilor de către asistenții locali nu a fost făcută.

Hotărârile, cu referințele Bennahmias/Parlamentul (T-798/19, EU:T:2021:158) și Bennahmias v Parliament (T-799/19, EU:T:2021:159) pot fi consultate integral pe site-ul Curia, în limba de procedură, franceza.


[1] A se vedea, în acest sens și hotărârea din 16 mai 2018, Troszczynski/Parlamentul European, T-626/16, nepublicată, EU:T:2018:270, punctul 114 și jurisprudența citată.
[2] A se vedea, în acest sens și hotărârea din 29 noiembrie 2017, Montel/Parlamentul European, T-634/16, nepublicată, EU:T:2017:848, punctul 120-121 și jurisprudența citată.
[3] A se vedea în acest sens și prin analogie, hotărârea din 22 decembrie 2005, Gorostiaga Atxalandabaso/Parlamentul, T-146/04, EU:T:2005:584, punctul 157 și jurisprudența citată.


* traducere și rezumat de Andreea Livădariu

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: Dreptul muncii, Dreptul Uniunii Europene, JURISPRUDENȚĂ, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD