Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Contencios administrativ Drept constituțional Opinii SELECTED

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Între oportunitate și constituționalitate

15 februarie 2024 | Vlad MUSTACA
Vlad Mustaca

Vlad Mustaca

Deși actuala configurație guvernamentală a preluat conducerea executivului de mai bine de 1 an și jumătate, iată că ne aflăm în situația unor tensiuni ale coaliției pe tema comasării scrutinurilor care vor caracteriza viața electorală a anului 2024, chiar dacă nu era și nu este o noutate faptul că 2024 reprezintă un an unic din punct de vedere electoral.

Și pentru că toate autoritățile noastre sunt luate prin surprindere de viitorul cert, la mai puțin de 4 luni de la momentul la care ar trebui să fie organizate alegerile europarlamentare (obligație derivată din calendarul adoptat de Uniune pentru aceste alegeri) încă se poată discuții cu privire la ce vor vota românii în birourile electorale ce vor fi amenajate în data de 9 iunie 2024.

Indubitabil, intenția coaliției de a comasa alegerile are la bază componenta de oportunitate politică, această operațiune fiind favorabilă unuia dintre cele două partide din arcul guvernamental din punctul de vedere al scorului ce va ar putea fi obținut în situația în care aceste alegeri se vor organiza împreună.

Ce ar putea să le scape partidelor politice este componenta de constituționalitate, intenția de comasare a alegerilor fiind amendată de Curtea Constituțională a României în anul 2012.

Scurt istoric

La începutul anului 2011, Partidul Democrat Liberal, parte a coaliției de guvernare de la acea vreme din care făcea parte și UDMR, a inițiat în spațiul public o dezbatere referitoare la intenția de comasare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2012, fiind evident că și la acel moment existau indicii că o astfel de organizare ar putea aduce un rezultat mulțumitor partidelor de guvernământ.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

După o „dezbatere publică” în care puterea își susținea ideea comasării, printre argumentele principale fiind și acela al reducerii costurilor (subiect sensibil pentru opinia publică, având în vedere că la acel moment România se afla în plină criză economică), iar opoziția își striga nemulțumirea și indignarea pentru această operațiune care ar fi dezavantaj partidele,  la finalul anului 2012 (mai exact, în data de 12.12.2011), coaliția de guvernare PDL – UDMR decide să demareze procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru adoptarea Legii privind organizarea alegerilor parlamentare și locale în anul 2012.

Întrucât coaliția formată din PDL și UDMR luase de mult hotărârea comasării alegerilor în spatele ușilor închise, pentru a se asigura că demersul va avea succes, la 3 zile de la momentul anunțării deciziei de comasare (mai exact, în data de 15.12.2011) Guvernul își asumă răspunderea în fața camerelor reunite ale Parlamentului pentru adoptarea Legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Așa cum spuneam, fiind nemulțumită de efectele pe care comasarea alegerilor le-ar fi avut pentru rezultatul scrutinului, opoziția formată din Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal a formulat o obiecție de neconstituționalitate a acestei legi pentru a fi supusă controlului Curții Constituționale a României.

Argumentele autorilor obiecției de neconstituționalitate

Autorii obiecției de neconstituționalitate au sesizat Curtea Constituțională sub un dublu aspect, respectiv sub aspectul unei neconstituționalități extrinseci legii, iar pe de altă parte, sub aspectul unei neconstituționalități intrinseci actului normativ.

În ceea ce privește aspectul neconstituționalității extrinseci, autorii au considerat că adoptarea unui asemenea act normativ prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului este de natură a încălca dispozițiile art. 114 din legea fundamentală, susținând inclusiv că executivul nu poate uza de procedura asumării răspunderii pentru adoptarea proiectelor de lege ce vizează domenii ce fac obiectul legilor organice, mai ales că nici prin adoptarea ordonanțelor de urgență nu pot fi aduse modificări legilor electorale.

În ceea ce privește aspectul constituționalității intrinseci, argumentele au fost structurate de autori din perspective diferite.

Pe de o parte, autorii au susținut că prin adoptarea legii care autorizează comasarea alegerilor Guvernul a încălcat imperativul de a respecta obligațiile ce decurg din legislația primară Europeană, obligație ce decurge din ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

Astfel, prin ratificarea Tratatului de aderare, România este ținută de obligația de a respecta tratatele internaționale, în general, și legislația europeană, în special, inclusiv a actelor organelor Consiliului Europei, precum și, implicit, cele ale Comisiei Europene pentru Democrație și Drept – Comisiei de la Veneția, obligație încălcată prin adoptarea Legii de comasare, întrucât:

1. În cadrul lucrărilor sale, Comisia de la Veneția a statuat că stabilitatea unui drept este un element important al credibilității procesului electoral, iar modificarea cu puțin timp înainte de alegeri trebuie evitată, fiind de natură a dezorienta alegătorul;

2. Legea comasării alegerilor prelungește artificial cu aproximativ 6 luni mandatele aleșilor locali aflați în exercițiul funcției, aceștia fiind aleși ca urmare a alegerilor din luna iunie 2008, iar alegerile comasate ar urma să aibă loc în luna noiembrie 2012; Argumentul a vizat încălcarea dispozițiilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, dar și instituirea unui tratament discriminator – în sensul că persoanele care și-au început mandatele de aleși locali în anul 2008 vor avea mandate mai lungi decât cei aleși anterior sau ulterior anului 2008;

3. Legea comasării cuprinde anumite termene de decădere de exercitare a căii de atac împotriva hotărârii Guvernului de delimitare a colegiilor uninominale adoptate în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat;

4. Legea comasării încalcă prevederile constituționale privind dreptul la vot, în sensul că legea administrației publice prevedea anumite cazuri exprese de prelungire a mandatului aleșilor locali (doar în caz de război, catastrofă sau calamitate naturală) iar prelungirea acestor mandate în alte cazuri față de cele expres prevăzute de lege ar crea un precedent periculos care ar putea conduce la adoptarea unor acte normative care să prelungească cu oricât mandatul aleșilor locali;

5. Legea comasării încalcă dispozițiile art. 126 alin. (6) din Constituție privind controlul actelor administrative de către instanțele judecătorești; (în esență, legea comasării prevedea faptul că alegerile pentru Senat și Camera Deputaților au loc în colegiile unionale delimitate prin hotărâre a Guvernului – la propunerea unei comisii parlamentare speciale – iar această hotărâre a Guvernului putea fi supusă controlului instanței de contencios administrativ. Or, art. 126 alin. (6) din Constituție exceptează de la controlul instanțelor de contencios administrativ actele administrației publice care privesc raporturile cu Parlamentul, hotărârea de Guvern prin care se delimitau colegiile făcând parte din această categorie)

Decizia Curții

Analizând obiecțiile de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate extrinsecă ale actului normativ, însă le-a admis pe cele de neconstituționalitate intrinsecă și a decis că Legea de comasare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2012 este neconstituțională.

În analiza sa, Curtea a raportat obiecțiile de neconstituționalitate la dispozițiile art. 2 din Constituție privind suveranitatea, la art. 21 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului care consacră dreptul la alegeri libere, la art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la jurisprudența consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat în cadrul celei de a 52-a Sesiuni Plenare a Comisiei de la Veneția.

Curtea a arătat că potrivit Codului bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția, ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătățite – ci modificare alor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri, iar modificarea legislativă intempestivă produsă de Legea comasării alegerilor este de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa.

Totodată, Curtea a constatat că reglementarea comasării alegerilor este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect restrângerea exercițiului dreptului, susținând că exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot presupune o creștere exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, fiind luate în calcul în acest sens operațiunile de: distribuire a buletinelor, timpul de vot, introducerea buletinelor de vot în urme.

În același sens, Curtea reține că o procedură greoaie de vot, determinată de un număr mare de buletine de vot, cât și de autorități publice diferite cu privire la care alegătorii trebuie să își exprime alegerea, este de natură a împiedica libera exprimare a alegătorului.

Or, tocmai pentru a evita producerea unor asemenea consecințe, Curtea arată că este necesar ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, așa cum prevede și Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția, pentru a lăsa deplină liberate alegătorilor de a își exprima voința și de a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere.

Mai mult decât atât, Curtea a constatat faptul că organizarea simultană a două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituție, întrucât Legea comasării creează situația în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local nu va putea candida pentru o funcție deliberativă în Parlament, lucru perfect posibil dacă cele două alegeri ar fi organizate la date diferite.

Cu toate acestea, nu tot Plenul Curții Constituționale a fost de acord că Legea comasării alegerilor încalcă Constituția, doamna judecător Iulia Motoc având o opinie separată față de cea a colegilor judecători.

Doamna judecător Iulia Motoc a apreciat că pronunțarea Curții este una vagă, toată argumentația fiind în sensul că Legea comasării încalcă stabilitatea normelor juridice din domeniul electoral, inclusiv trimiterile la practica Curții Europene a Drepturilor Omului având un caracter vag. Totodată, judecătorul consideră că este eronată statuarea Curții cu privire la încălcarea articolului 37 din Constituție referitor la Dreptul de a fi ales, arătând că în Uniune există multe cazuri de comasare a diferitelor tipuri de alegeri, cu titlu de exemplu fiind comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European din Regatul Unit, din anul 2009.

În schimb, în opinia separată a fost apreciat modul în care Curtea Constituțională a invocat dispozițiile Codului bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, observându-se o schimbare a viziunii instanței de contencios constituțional care, în anul 2010[1], considera că acest Cod nu are caracter obligatoriu asupra statelor Uniunii Europene.

Întrucât motivele referitoare la prelungirea mandatelor aleșilor locali, precum și la controlul instanțelor de contencios administrativ a actelor administrației publice care privesc raporturile cu Parlamentul nu fac obiectul discuției, pentru o prezentare pe larg a motivelor de neconstituționalitate vă recomand lecturarea articolului scris de doamna Corina Cioroabă în anul 2012.

Revenind la zilele noastre

Ironie a sorții sau nu, cele două partide care astăzi nu pot ajunge la un acord cu privire la comasarea alegerilor din anul 2024 sunt chiar cele care în anul 2012 au contestat această mișcare a coaliției PDL – UDM și au avut câștig de cauză.

Este greu de înțeles de ce discuțiile referitoare la modalitatea de desfășurare a  alegerilor anului 2024 au început să capete contur doar cu 4 luni înaintea primului scrutin al europarlamentarelor, cu atât mai mult cu cât cele două partide au o experiență relevantă în privința acestei mișcări politice.

Or, dacă în anul 2012 Curtea Constituțională a considerat ca fiind neconstituțională Legea de comasare a coaliției PDL – UDMR pentru că, inter alia, nu respectă Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția cu privire la modificarea modalității de desfășurare a alegerilor (deși Legea comasării fusese adoptată cu 11 luni anterior datei stabilite a alegerilor), consider că nu poate exista o modalitate prin care optica instanței de contencios constituțional să fie diferită în situația actuală, când modificarea modului de desfășurare a alegerilor ar interveni, așa cum am spus și anterior, cu foarte puțin timp înainte de alegeri.

În același timp, chiar trecând peste argumentul privind respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, considerentul care ar reprezenta o piedică majoră pentru pronunțarea unei soluții favorabile pentru actuala coaliție (în sensul de a fi constituțională comasarea alegerilor) este cel referitor la încălcarea art. 37 din Constituție privind dreptul de a fi ales. Chiar dacă în acest moment Curtea are o componență total diferită față de anul 2012, schimbarea jurisprudenței ar trebui să fie făcută extrem de bine argumentat, de o manieră care să nu lase impresia că Decizia din 2012 a reprezentat o interpretare eronată a Curții, întrucât s-ar putea crea un precedent periculos în care deciziile pronunțate acum 10-15 ani de Curte nu ar mai fi considerate actuale și adecvate contextului politic și social ori ar putea fi considerate opinii ale unei componențe ale instanței constituționale care nu s-ar mai aplica în prezent.

Ca opinie personală, din perspectiva unui practician al dreptului care observă și analizează cadrul socio – politic, comasarea alegerilor este o operațiune care nu va face altceva decât să inducă și mai multă confuzie în rândul alegătorilor români care, din păcate, în lipsa unei educații juridice sau politice, nu cunosc cui sau pentru ce acordă votul nici când este vorba de un singur tip de alegeri.

Alegătorul se va afla în fața a 5 urne, cu 5 buletine de vot în mână (buletine de vot care nu reprezintă o singură foaie, ci mai multe pagini capsate care trebuie parcurse), dintre care 3 liste uninominale (cu mai multe nume – caracteristice alegerii consiliului local, consiliului județean și europarlamentarilor), iar alte 2 nominale (cu un singur nume – caracteristice alegerii primarului și președintelui consiliului județean).

Confuzia creată în rândul alegătorilor poate duce la o viciere masivă a votului în sensul erorilor de vot, fiind ușor de imaginat cum, din cauza atâtor buletine de vot diferite, alegătorul să opteze pentru un candidat greșit sau pentru un partid greșit, fără să observe acest lucru. În acest caz, ne-am afla în prezența unor alegeri în urma cărora partidul câștigător să nu fie expresia voinței alegătorilor, ci a unei erori colective.

Din perspectiva omului care s-a implicat activ în ultimii ani în perioadele electorale (în calitate de membru al biroului electoral de secție), comasarea alegerilor presupune un efort logistic și o adaptarea rapidă a metodologiei alegerilor (care ar putea mai mult să încurce decât să rezolve problemele), lucruri care nu pot fi făcute cu profesionalism  în mai puțin de 4 luni.

În concluzie, chiar dacă și-ar dori comasarea alegerilor, actuala coaliție guvernamentală ar putea avea serioase probleme cu privire la constituționalitatea unui asemenea demers, chiar cele două partide aliate fiind inițiatoarele unui precedent nefavorabil comasării alegerilor. Totodată, îngreunarea modului în care se va desfășura procesul de vot poate conduce la o scădere a interesului de vot și, ca o consecință firească, la o prezență scăzută la urne, aspect care ar putea fi chiar în defavoarea celor două partide.


[1] A se vedea în acest sens Decizia 503 din 20 aprilie 2010


Vlad Mustaca, Associate Lawyer PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale