Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Drept penal Opinii SELECTED

Enciclopedia investigației criminale. Investigația criminală și premisele formulării ipotezelor de lucru

16 februarie 2024 | Neculai ZAMFIRESCU
Neculai Zamfirescu

Neculai Zamfirescu

Sintagma „acțiune criminală cu făptuitor necunoscut”[1] ne sugerează două operațiuni investigative complexe, respectiv, operațiunile identificării unui câmp criminal (prime cercetări)[2] și operațiunile descoperirii, după caz, identificării făptuitorului, desfășurate în ordinea enunțării. Această ordine este modelul, pilda, învățătura descoperirii mâinii criminale.

OPERAȚIUNILE IDENTIFICĂRII UNUI CÂMP CRIMINAL OPERAȚIUNILE DESCOPERIRII ȘI IDENTIFICĂRII FĂPTUITORULUI
Presupun procese investigative ale tehnicii, tacticii și metodicii criminalistice, respectiv: cercetarea, interpretarea și fixarea rezultatelor cercetării la fața locului; investigarea și ascultarea persoanelor; punerea în acord a datelor; reconstrucția scenei unei crime; restructurarea / resuscitarea mijloacelor de proba, etc.

Are a scop – stabilirea fenomenologiei acțiunii investigate și a reflectivității depozițiilor.

Sintagma „descoperirea făptuitorului” ne plasează într-un câmp investigativ deschis prin identificarea lui modus operandi[3] și pe aceasta cale realizarea tabloului portretistic al faptei și făptuitorului.(repere identificatoare).

Sintagma „identificarea făptuitorului” ne plasează în câmpul investigativ al descoperirii pe calea cercetării comparative între reperele identificatoare și persanele din cercul de suspecți.

Experiențele sunt încastrate în paradigme înțelese ca realizări științifice exemplare ce distinge orice cercetare științifică matură. O răsturnare de paradigmă ne conduce în labirintul întrebărilor fără răspuns.

In codul de procedură penală regăsim dispoziții normative ce vin în întâmpinarea ideii respectării algoritmelor, iată o dispoziție normativă și un model al experienței.

Art. 122 (2) Martorul este lăsat să declare tot ceea ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus, apoi i se pot adresa întrebări.

Interviuri JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

1. RELATAREA LIBERĂ

 

Depoziție, (relatare, a povesti ceva amănunțit, detaliat) a unui martor cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute personal.

2. CONSOLIDAREA RELATĂRII

3. ASCULTAREA TACTICĂ

apoi i se pot adresa întrebări

 

Mărturie, declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a-și susține părerile.

Presupune reconstituirea faptelor și împrejurărilor de fapt din perspectiva conștiinței celui ce le relatează, fără să apelam la teorii sau la metodele altor discipline. Înregistrarea și transcrierea în formș scrisă a relatării

 

Realizarea schiței raportului. Mărturie – eveniment.

Descrierea faptelor și împrejurărilor de fapt din perspectiva procedeelor și regulilor destinate efectuării unor acte sau activități procedurale.

Din perspectivă lexicologică „noțiunea de ipoteza” acoperă un câmp de informații ușor accesibil observației și spontan inteligibil ce ne conduce la ideea permisivității ignorării raționamentelor logice preliminare, și cele ale experienței. Aceasta perspectiva profita investigației jurnalistice deoarece abordarea acestui câmp informațional nu reclama o finalitate demonstrativa.

IPOTEZĂ INTUIȚIE IMPRESIE
Presupunere cu caracter provizoriu, formulată pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuiției, impresiei etc.

 

 

Capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza experienței și a cunoștințelor dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare.

 

Capacitate înnăscută de contemplare lăuntrică, datorită căreia s-ar putea cunoaște adevărul fără participarea activității raționale, logice a conștiinței, fără ajutorul experienței.

Efect lăsat în conștiința omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact.

(la) plural Gânduri, imagini întipărite în memorie.

– A avea impresia că… = a bănui, a crede, a presupune că…

Investigarea acțiunilor criminale rămase cu autor necunoscut presupune emiterea unor ipoteze de lucru ce urmăresc adevărul. În metoda științifică, ipoteza este drumul care trebuie să conducă la formularea unei teze și sinteze ce explică fenomenele pe care le observăm, trebuie să fie sprijinite de experimente care să le certifice validitatea, concluzia desprinsă trebuie să aibă putere de certitudine, iar legătura şi armonia în lanţul indiciilor să excludă posibilitatea fundamentării altor ipoteze[4].

Ipotezele construite pe baza datelor experimentale trebuie încastrate în paradigme înțelese ca realizări științifice ce distinge orice cercetare științifică matură. Pentru a convinge trebuie să fii convins.

Formulările de tipul: „omorul a fost comis de un criminal la comanda” sau „incendiul a fost provocat de o mână criminală” reprezintă simple idei, atâta timp cat nu sunt susținute de construcții argumentative științifice ca și premise ale formulării enunțurilor ipotetice.

Ipotezele științifice „bune” includ interdicții care nu îngăduie anumite lucruri să se întâmple. Dacă matematica aplică „metoda falsei ipoteze”, investigația criminală trebuie să-și dezvolte propriile aplicații ce pot justifica convingerea că o anumită ipoteza este / poate fi adevărată.

În știința criminală, o ipoteză se bazează pe observații și servește la explicarea anumitor fenomene, este un model construit pentru a putea fi dovedit prin concluzii logice deduse din premise valide trase din operațiunile ce au privit identificarea câmpului criminal, (în caz când el există), potrivit principiului „fapta își prezintă autorul”

O astfel de construcție reclamă abilitatea unui investigator (organ judiciar sau apărător) având un scop rațional și bun, un investigator care are dorința de a descoperii autorul și nu de al ocoli[5]. In investigația criminală nu se emite ipoteze prin al căror conținut se caută confirmări.

Confirmările ipotezelor sunt importante doar dacă sunt rezultatul unor prevederi bazate pe date științifice nu pe căutarea de confirmări; adică, dacă suntem nelămuriți de ipoteza formulata, ar fi trebuit să ne așteptăm la un eveniment care era incompatibil cu ipoteza noastră – un eveniment care ar fi infirmato.

DESPRE PREMISELE FORMULĂRII IPOTEZELOR DE CERCETARE (un model)

Argumentele existentei unei acțiunii criminale desprinse din reflectivitatea leziunilor.

CONCLUZII MEDICO LEGALE PROVIZORII RECONSTRUCȚIA ACȚIUNII AUTORULUI[6]
1. Echimoza roșiatică discontinuă în regiunea arcadei orbitale stângi

2. Plaga temporo-occipital stânga

3. Fractură disjucție coloană vertebrală toracală T6 – T7 cu secțiune complete a măduvei la acest nivel

4. Plagă prin eroziune, post mortem, sub bărbie marca plăgii configurația stiuleților de porumb aflați în căruță.

 

 

 

Victima intră în altercație cu agresorul, este lovită cu pumnul în regiunea arcadei orbitale stângi

Se îndreaptă către căruță, în acest timp primește din spate o lovitură cu un obiect contondent în regiunea temporo-occipital stângă.

Victima intră în precipitare şi se loveşte de coşul căruţei, se produce o hiperextensie cu consecința a fracturării coloanei vertebrale.

Se instalează moartea.

Autorul prinde victima pe sub braţe şi o urcă în căruţă. Datorită modului de prindere şi acţiunii de tragere a corpului mâinile victimei ajung în extensie deasupra capului iar vestimentaţia care acoperea bustul ajunge să acopere capul şi mâinile în extensie.

Victima rămâne în căruţa plină cu ştiuleţi de porumb depănuşat, cu faţa în jos, poziţie datorită căreia sa format plaga prin eroziune.

Autopsia psihologică și ipotezele de lucru

AUTOPSIE PSIHOLOGICĂ[7] IPOTEZE DE LUCRU SAU VERSIUNI DE ANCHETA
Victima prezenta o tulburare de comportament de tip paranoic (accentuată uneori de stări alcoolice), care constă în următoarele caracteristici comportamentale definitorii:

1. suspiciune constantă, nejustificată şi neîncrederea în ceilalţi; bănuiala permanentă că este furat;

2. era o persoană “rece” din punct de vedere afectiv (lipsa sentimentelor de blândeţe, de tandreţe, de gingăşie etc.);

3. la orice ameninţare percepută este gata să contraatace.

1. Omorul a fost săvârsit de o persoană aflată în stare de dușmănie cu victima;

2. Omorul a fost săvârșit de o persoană ce a intrat în conflict spontan cu victima;

Portretistica identificatoare – persoana din zona critica, cunoscuta cu forme clinice de manifestare ale personalităţilor structurate dizarmonic (Constantin Gorgos – “Vademecum în psihiatrie”).

 

ACUM POATE ÎNCEPE VERIFICAREA ENUNȚURILOR IPOTETICE. (ipoteze de lucru pentru poliția criminală, versiuni de anchetă pentru poliția judiciară).


[1] Acțiune criminală cu autor necunoscut versus acțiune criminală cu autor neidentificat.
Autor necunoscut – când nu profităm de dovezi ce pot conduce la identificarea fizică a autorului, apelăm la interpretarea urmelor în vederea determinării ansamblului de însuşiri esenţiale, aptitudinale, specifice şi psihomorale ce îl caracterizează
Autor neidentificat – când investigațiile preliminare indică existența unor dovezi ce conduc la identificarea fizică a autorului, respectiv, autorul a fost văzut de un martor care poate face recunoaşterea din grup, la locul faptei au fost descoperite şi relevate urme (papilare, genetice) au fost înregistrate imagini ale fizionomiei autorului
[2] Codul de procedură penală din 17 martie 1936 – Art. 185 Primele cercetări au de scop strângerea informațiunilor sau probelor necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. Ele constau în efectuarea oricăror investigațiuni menite a descoperi crimele, delictele şi contravențiunile, precum şi pe făptuitorii lor. Primele cercetări trebuiesc terminate îndată ce s’au strâns informațiuni sau probe pentru atingerea scopului de mai sus.
Codul de procedură penală 1968. Acte premergătoare. Art. 224. În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.
Noul cod de procedură penală. Art.15. Cazuri care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există. N.N. Art. 15 Interpretare logica „înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale se stabilește dacă există o faptă penală”
[3] C. Ţurai, Tratat de criminalistică şi tehnică criminală, Ed. Prefecturii poliţiei capitalei, 1936
Iter criminus, drumul parcurs de făptaş trebuie descoperit şi urmat cu exactitate nu numai pentru că pe acest drum ajungi la modul operaţiunii, dar mai ales pentru că pe acest drum Tehnica Criminală poate găsi o sumedenie de urme şi indicii.
Modus procedendi, determinarea modului caracteristic în care făptaşul a operat, precizarea mijloacelor de care a uzat, identificarea instrumentelor de care s-a folosit.
Punctum Saliens, punctul caracteristic, punctul care sare în ochi, în studiul modului în care făptaşul a operat.
[4] N. Volonciu, Atunci când există numai probe indirecte, acestea trebuiesc mânuite cu multă circumspecţie şi pricepere profesională, încât concluzia desprinsă să aibă putere de certitudine, iar legătura şi armonia în lanţul indiciilor să excludă posibilitatea fundamentării altei versiuni.
[5] Imperativul ipotetic este un concept introdus în filozofie de către Immanuel Kant. În cadrul imperativelor abilității nu se pune problema dacă scopul este rațional și bun, ci numai ce trebuie să facem pentru a-l realiza. De exemplu, medicul care dorește să-și însănătoșească pacientul sau un otrăvitor care vrea să-și ucidă victima.
[6] Se realizează de un analist in investigații criminale (analist vocațional, ocupațional, consultant)
[7] Autopsia psihologică este o evaluare post-mortem făcută de către experţi (psihiatri sau psihologi) persoanelor care s-au sinucis. În cadrul acestei tehnici, sunt obţinute informaţii de la anturaj, colegi şi familie.


Conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale