Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

O critică a poziției ÎCCJ din perspectiva cauzei CEDO Mărieș II
09.04.2021 | Antonie POPESCU

Secţiuni: Content, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Antonie Popescu

Antonie Popescu

Panicându-se exagerat, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, probabil neconsultându-se cu vreunul din judecătorii specializați în aplicarea corectă, directă și imediată a Convenției Europene a Drepturilor Omului, ne arată că ignoră jurisprudența vastă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care ne traduce că și Convenția face parte din dreptul intern și că din obligația prevăzută de art. 20 din Constituția României – deși invocă tocmai drepturi fundamentale în comunicatul de presă din 7 aprilie 2021, arogat Curții Supreme naționale – aceasta ar fi trebuit să arate că, și în trecutul apropiat și acum și până la intervenția “fermă” a legiuitorului, primează aplicarea directă a Convenției, prin prisma jurisprudenței, determinând înlăturarea de la aplicare a acelor norme naționale care contravin Convenției ratificate de România prin Legea nr. 30/1994.

Probabil aflată în carantina judiciară a epocii în care a intrat în vigoare pe continent Protocolul adițional nr. 16 la Convenție și neînsușindu-și obligația de a aplica prioritar Convenția și de a da prevalență interpretării dreptului național prin prisma prevederilor Convenției, în declarația președintei se induce că la ÎCCJ ar fi nesocotite nu doar dispozițiile art. 20 din Constituție, impietând și asupra art. 21 din Legea Fundamentală, ci se încalcă și Tratatele internaționale ale României (și Convenția este un asemenea Tratat internațional), în pofida obligației care-i incumbă puterii judiciare, expres prevăzute la art. 31 din Legea națională specială nr. 590/2003 privind Tratatele internaționale ale României.

Reamintim că o hotărâre rușinoasă a Înaltei Curți (care a sfidat hotărârea Marii Camere a CEDO din cauza Mărieș (II), Asociația 21 Decembrie 1989, Stoica, Mocanu și alții c. România, hotărâre primită de părți a doua zi după ce a fost „redactată în limbile franceză și engleză, apoi pronunțată în ședință publică la Palatul Drepturilor Omului din Strasbourg, la 17 septembrie 2014”), cea din procesul privind evenimentele din 13-15 iunie 1990 (zisa mineriadă), de importanță capitală în istoria recentă a României, a fost motivată de un judecător al Secției Penale (Constantin Epure) abia în al doilea an al procesului de Cameră preliminară, care trebuia să dureze doar 60 de zile potrivit Codului de Procedură Penală – termenul de 60 de zile nemaiavând nevoie de vreo intervenție a Curții Constituționale ori a legiuitorului ca să fie respectat la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

În consecință, din perspectiva bunei desfășurări a activității instanței supreme, cât și a tuturor instanțelor judecătorești – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanța socială esențială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept și este protejată viața, integritatea fizică și psihică, libertatea și celelalte drepturi ale cetățenilor și chiar funcționarea statului de drept, luând în considerare implicațiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condițiile unui potențial „vid” legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție a răspunderii penale, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită ferm o intervenție cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu dispozițiile Constituției. Celeritatea intervenției Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dispozițiile legale sus-menționate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice, în condițiile art. 147 alin. (1) din Constituția României”, spune judecătoarea Corina Alina Corbu.

Avocat Antonie Popescu

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti