« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Explicații privind Legea 55/2021, ce aduce modificări de substanță Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
14.04.2021 | Laurențiu ZIDĂRESCU

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP
Laurențiu Zidărescu

Laurențiu Zidărescu

Evaziunea fiscală reprezintă principala infracțiune pentru care firmele din România sunt cercetate din punct de vedere penal.

Dacă în alte state, evaziunea fiscală este sancționată mai degrabă ca o abatere fiscală și doar în cazuri foarte grave, ca o infracțiune, în România aceasta este aspru sancționată din punct de vedere penal. Mai mult, din parte autorităților care au atribuții în constatarea săvârșirii infracțiunilor de evaziune, există tendința de a cataloga operațiuni economice perfect firești ca fiind infracțiuni, astfel încât la acest moment, există foarte multe societăți comerciale care au dosare penale pentru evaziune, activitatea acestora fiind blocată de procesele penale lungi.

O altă problema cu care statul s-a confruntat în această perioadă a fost recuperarea prejudiciilor, care s-a desfășurat anevoios, multe prejudicii rămânând nerecuperate, în ciuda regimului sancționator penal extrem de drastic.

În această scurtă analiză, o să ne referim în continuare la art. 8 și la art. 9 din Legea 241/2005, deoarece acestea au suferit modificări prin Legea 55/2021 și, oricum, acestea sunt cele mai întâlnite fapte de evaziune fiscală, peste 90% din dosarele penale de evaziune fiscală având că obiect una dintre infracțiunile prevăzute de aceste două articole de lege. Astfel, până la adoptarea Legii 55 din 31 martie 2021, evaziunea fiscală era sancționată astfel:

Articolul 8

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1).

(3) Tentativă faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.

Articolul 9

(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscală și ale Codului de procedura penală.

(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.”

După cum am arătat și anterior, regimul sancționator penal era unul extrem de drastic, prin aceste limite de pedeapsă ridicate fiind imposibil organelor de cercetare penală să dispună în vreo situație renunțarea la urmărirea penală. Codul de procedură penală ne arată la art. 318 că renunțarea la urmărirea penală poate fi dispusă doar în cazul infracțiunilor pentru care pedeapsa este închisoarea de până la 7 ani sau în cazul pedepsei amenzii. Astfel, chiar dacă se constată un prejudiciu extrem de redus (200-300 de lei) și care era recuperat ulterior, organele de cercetare penală sau instanțele de judecată nu aveau cum să dispună o altă soluție, în afara celei de condamnare.

Este important de arătat că, pe lângă faptul că au cazier penal și suportă rigorile unei sancțiuni penale, persoanele condamnate pentru fapte de evaziune fiscală sunt și decăzute din dreptul de a fi fondatori sau administratori ai vreunei societăți comerciale. Într-un studiu comparativ publicat în 2019, se arată clar că România are unul dintre cele mai aspre sisteme de sancțiune penală pentru evaziunea fiscală, nu doar din Europa, ci din lume.

În reglementarea anterioară singură cauza de atenuare a pedepsei pentru evaziunea fiscală era prevăzută la art. 10 din Legea 254/2005, care prevedea că în cazul achitării prejudiciului, limitele de pedeapsa se vor reduce la jumătate:

Articolul 10

(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.”

Având în vedere necesitatea schimbării opticii prin care este tratată evaziunea fiscală, Parlamentul printr-un proiect de lege (Pl-x 354/2018) a încercat să schimbe această paradigmă și să încurajeze inculpații să plătească prejudiciul pentru a beneficia de o soluție mai blândă din punct de vedere penal.

Acest proiect de lege a fost declarat inițial neconstituțional și a fost retrimis în Parlament unde au fost operate modificările care au intrat în vigoare pe 31 martie 2021, după încă o contestare la Curtea Constituțională a proiectului de lege, de către ICCJ, Guvern și Avocatul Poporului. De această dată, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 101 din 17 februarie 2021, a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile proiectului de lege sunt constituționale, în raport cu criticile formulate în ceea ce privește dispozițiile Legii privind modificarea și completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, legea fiind promulgată de președinte.

Astfel, principalele modificări aduse de Legea 55 din 31 martie 2021 în ceea ce privește evaziunea fiscală sunt:

“1. La articolul 8, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 8

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1).

2. La articolul 9, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 9

(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

3. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 10

(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amendă.ˮ

4. La articolul 10, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:

(1^1) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

(1^2) Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) și (1^1).”

O primă modificare care se poate observa este introducerea pedepsei amenzii, prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii pentru infracțiunile prevăzute la art. 8 și la art. 9 din Legea 254/2005. Astfel, pentru aceste infracțiuni, atunci când procurorul va constata că nu există un interes public în urmărirea faptei, va putea dispune renunțarea la urmărirea penală în cazul unor prejudicii minore.

Un amendament important este și prevederea conform căreia dacă în cursul procesului penal, până la pronunțarea hotărârii definitive, se achită prejudiciul cauzat în integralitate, iar valoarea nu depășește 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se va aplica pedeapsa cu amendă. Observăm că legiuitorul a instaurat cu titlu imperativ sancțiunea amenzii, astfel încât nu se poate dispune o altă soluție în cazul unui prejudiciu de până la 50.000 euro.

Dacă prejudiciul este de până la 100.000 euro, iar acesta este achitat integral, se va putea dispune pedeapsa amenzii penale. În acest caz, legiuitorul a optat să lase la aprecierea instanței soluția pe care să o dispună, amendă penală sau pedeapsa închisorii.

Dacă analizăm atent această prevedere nou introdusă, comparativ cu reglementarea anterioară, este greu de spus care lege este mai favorabilă, având în vedere că nouă reglementare nu mai prevede  înjumătățirea limitelor de pedeapsa, în cazul achitării prejudiciului. De exemplu, dacă vorbim de un prejudiciu de 70.000 euro achitat în integralitate, pentru o infracțiune de la art. 9, vechea reglementare prevedea reducerea limitelor de pedeapsă de la 2 la 8 ani, la 1 an la 4 ani. Noua reglementare este adevărat că introduce pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii, însă limitele de pedeapsă vor rămâne aceleași, de la 2 la 8 ani. În situația unei instanțe mai rigide, este posibil ca această să nu opteze pentru pedeapsa amenzii și să se îndrepte către pedeapsa închisorii, care va avea limitele de la 2 la 8 ani, nemaifiind reduse la jumătate ca în cazul legislației anterioare. Mai mult, dacă vorbim de un prejudiciu de peste 100.000 euro, inculpatul nu va mai beneficia de niciun beneficiu în cazul achitării integrale a prejudiciului, limitele de pedeapsă nemaifiind reduse la jumătate și neexistând nici varianta amenzii penale.

O precizare importantă este faptul că amenda penală reprezintă tot o soluție de condamnare, astfel încât persoana condamnată la amendă o să suporte în continuare interdicțiile de a fi fondator sau administrator, cum este prevăzut la art. 12 din Legea 241/2005, cât și celelalte interdicții stabilite prin hotărârea judecătorească de condamnare.

Poate cea importantă modificare introdusă și care va permite combaterea fenomenului evazionist și va permite recuperarea mai rapidă a prejudiciilor ce au afectat bugetul public, este cauza de nepedepsire, introdusă prin art. 1^1. Astfel, nu va mai fi sancționat din punct de vedere penal cel care a săvârșit o fapta de evaziune fiscală prevăzută la art. 8 sau la art. 9, dacă până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, va achita prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile. În acest caz se va dispune o soluție de clasare sau de achitare, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. h Cod procedura penală.

Observăm că, în cazul achitării prejudiciului majorat cu 20% din baza de calcul, sancțiunea penală este înlocuită de o răspundere civilă, care este mai adecvată pentru recuperarea rapidă a prejudiciului adus bugetului public, mai ales că statul va fi despăgubit cu o suma considerabil mai mare față de prejudiciul creat inițial.

Ultima modificare introdusă de Legea 55/2021 este cea care extinde efectul noilor reglementări asupra tuturor participanților, chiar dacă nu au contribuit la recuperarea prejudiciului. Astfel, și cauza de nepedepsire prin achitarea prejudiciului majorat cu 20% va produce efecte in rem și nu doar in personam.

În concluzie, aceste modificări aliniază și legislația țării noastre, în ceea ce privește combaterea fenomenului evazionist, la doctrina modernă a majorității țărilor, care se orientează mai mult pe recuperarea rapidă a prejudiciului și, în subsidiar, pe sancțiunea penală.

Avocat Laurențiu Zidărescu

 
Secţiuni: Articole, Drept penal, Fiscalitate, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD