Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Dreptul muncii Noutăți legislative Opinii SELECTED

Obligația de a majora salariul minim la doi ani de la acordare – Clarificări de aplicare pentru angajatori 

22 februarie 2024 | Diana ȚENE
Diana Țene

Diana Țene

Un salariat nu poate fi plătit cu salariul minim pe economie mai mult de 24 luni consecutive, conform unei obligații introduse în Codul muncii acum aproximativ doi ani, care a început să producă efecte din 2024. Practic, începând din acest an, orice raport de muncă remunerat cu valoarea minimă pentru cel puțin 24 de luni, consecutive sau neconsecutive, va determina în sarcina angajatorilor obligația acordării unei majorări salariale lucrătorilor aflați în această situație.

Obligația a fost introdusă în Codul Muncii în anul 2021, atunci când s-a stabilit că salariații încadrați în muncă pe salariul minim brut pe țară vor putea primi acest cuantum cel mult 24 de luni, obligația vizând atât contractele în derulare la acel moment, cât și pe cele nou semnate. Tot atunci s-a reglementat că, pentru contractele de muncă deja în vigoare, perioada de doi ani va începe să fie calculată de la 1 ianuarie 2022, ceea ce face ca, începând din 2024, angajatorii să fie nevoiți să facă primele majorări salariale.

Aplicarea acestei obligații impune angajatorilor atenție la câteva aspecte esențiale, pe care le inventariem mai jos.

Contractele trebuie monitorizate pe tot parcursul relației de muncă

Chiar dacă obligația legală a început să producă efecte din 2024 nu înseamnă că ea se va aplica doar în acest an. Obligația operează de-acum în permanență, atâta timp cât va continua să fie stipulată în Codul muncii. Cu alte cuvinte, toți angajatorii care au salariați plătiți cu minimul pe economie trebuie să analizeze constant relațiile de muncă remunerate la valoare minimă și să facă majorări salariale ori de câte ori unul dintre contracte ajunge să dureze cel puțin doi ani, timp în care veniturile salariatului nu au depășit nivelul minim legal reglementat.

Majorările salariale se raportează la salariul minim aflat în vigoare la momentul împlinirii celor doi ani, indiferent care era nivelul minim legal la momentul la care a fost semnat contractul de muncă și indiferent de câte ori a fost majorat de Guvern în respectiva perioadă. În prezent, spre exemplu, un angajator care constată că are raporturi de muncă mai vechi de doi ani, în cadrul cărora angajații au fost remunerați cel puțin 24 de luni cu venitul minim, trebuie să majoreze salariile acestora peste valoarea de 3.300 de lei brut, cât este valoarea remunerației minime obligatorii în acest moment.

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Mai precizăm că elemental de referință pentru stabilirea obligativității majorării salariilor nu este durata raportului de muncă, ci durata în care salariatul a fost plătit la nivelul minim reglementat. Astfel, în situația în care contractul individual de muncă al unui salariat împlinește 2 ani, însă, pe parcursul derulării acestuia veniturile angajatului au cunoscut fluctuații, fiind majorate peste nivelul minim pentru câteva luni, pentru ca mai apoi să scadă din varii motive, revenind la minimul pe economie, obligația angajatorului de a majora cuantumul nu este încă scadentă. Aceasta întrucât termenul de 24 de luni se suspendă pe durata în care veniturile sunt superioare salariului minim, chiar și temporar, astfel încât prevederile în discuție vor produce efecte numai după împlinirea unei perioade de 2 ani în care salariatul a fost efectiv plătit cu salariul minim.

Sunt vizate și contractele cu normă parțială sau cele cu durată determinată

Obligația se aplică tuturor tipurilor de contracte de muncă remunerate cu valoarea minimă impusă de legislație, nefiind prevăzute în Codul muncii niciun fel de diferențieri. Astfel, angajatorii sunt obligați să majoreze salariile minime atât pentru contractele de muncă part-time, caz în caz majorarea se face proportional cu numărul de ore lucrate, dar și pentru contractele cu durată determinată, prelungite succesiv de angajatori. Pentru această ultimă situație, e important să subliniem că, atunci când un angajator prelungește prevederile unui contract de muncă cu durată determinată printr-un act adițional, relația de muncă se consideră aceeași, nu una nouă. Reamintim și că între angajator și salariat se pot încheia succesiv cel mult trei contracte pe perioadă determinată, iar perioada maximă pentru care poate fi încheiat un astfel de contract este de 36 de luni. Prelungirea succesivă nu poate avea o durată mai mare de 12 luni.

Nu se aplică salariilor minime din sectoarele speciale

Deși vizează toate raporturile de muncă remunerate la valoarea minimă, obligația nu va viza totuși sectoarele speciale – construcții și industria agro-alimentară, acolo unde s-au stabilit salarii minime diferențiate, mai mari decât cele aplicabile în general în economie. Deși nu a fost clarificată în mod oficial de autorități încă, interpretarea reiese destul de clar din modul în care a fost reglementată obligația. Mai exact, aceasta este prevăzută în Codul muncii, la secțiunea care face referire strict la salariul minim garantat în plată, stabilit prin Hotărâre de Guvern, or salariile minime din sectoarele speciale sunt prevăzute prin alte acte normative. Stabilirea unor salarii minime diferențiate este o măsură cu caracter temporar menită să sprijine anumite sectoare de activitate, fiind corelată și cu alte facilități fiscale în sfera taxelor salariale de care beneficiază angajații din aceste industrii.

Majorările salariale trebuie să fie reale, nu formale, și să rezulte din negocieri cu salariații

Merită precizat din capul locului că pentru modificarea unor elemente ale contractului de muncă, printre care se înscrie și salarizarea, este necesar și obligatoriu acordul părților. Nici majorările salariale generate de această obligație de a majora, după 24 de luni, salariile angajaților remunerați la valoarea minimă nu face excepție, astfel că noul salariu cu care va fi plătit angajatul trebuie să fie rezultatul unei negocieri directe a acestuia cu angajatorul și va fi menționată într-un act adițional la contractul de muncă.

De asemenea, deși obligația din Codul muncii nu punctează în niciun fel sume sau valori care trebuie adăugate salariului minim, angajatorii ar trebui să ia în calcul că o astfel de majorare salarială ar trebui să fie una reală, nu una formală. Altfel spus, angajatorii nu ar trebui să majoreze salariile cu sume derizorii doar pentru a bifa artificial obligația legală, fiind necesar ca legea să fie respectată în spiritul ei.

În acest context, atragem atenția și asupra unei situații care complică și mai mult calculele despre majorările salariale ce trebuie operate la salariile minime mai vechi de doi ani. În momentul de față, este în vigoare o măsură fiscală care stabilește că o sumă de 200 de lei din orice salariu minim este netaxabilă la angajat pe tot parcursul anului 2024, ceea ce face ca suma netă pe care o primește un angajat remunerat la valoarea minimă să crească. Măsura se aplică strict salariilor minime, astfel că orice creștere a unui salariu peste această valoare duce la pierderea facilității fiscale.

În cazul în care, salariile minime mai vechi de doi ani vor fi majorate cu sume modice, angajatul ajunge de fapt să primească un net mai mic decât un salariat plătit cu minimul pe economie, pentru că angajatul al cărui salariu a crescut peste valoarea minimă va pierde facilitatea celor 200 de lei netaxabili. Din calculele noastre, reiese că un salariat ar trebui să primească o majorare de cel puțin 149 de lei numai pentru a-și păstra actualul salariu net (ca atunci când ar fi primit salariul minim și ar fi beneficiat de măsura celor 200 de lei netaxabili), ceea ce înseamnă că pentru a beneficia în mod real de o majorare a veniturilor, salariatul va trebui remunerat suplimentar cu sume care să depășească cel puțin această valoare.

Sancțiunile pentru angajatori

Codul muncii nu prevede sancțiuni directe pentru neîndeplinirea acestei obligații de a majora salariile minime mai vechi de doi ani. Totuși, inspectorii de muncă au la dispoziție un mecanism indirect pentru sancționarea acestor practici. Mai exact, ei pot impune angajatorilor o dispoziție de măsuri pentru majorarea salariilor minime mai vechi de 24 de luni, iar angajatorii pot fi amendați ulterior cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei pentru că nu s-au conformat măsurilor impuse de inspectorii ITM.

Avocat junior Diana Țene, BIRIŞ GORAN

Citeşte mai mult despre , , , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale