Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Jurisprudență Jurisprudență Tribunale Note de studiu Procedură civilă RNSJ SELECTED

Admiterea unei cereri de asigurare dovezi. Lipsa unei căi de atac. Neconstituționalitate

23 februarie 2024 | Radu-Gabriel PATRICHE
Radu-Gabriel Patriche

Radu-Gabriel Patriche

I. Succintă prezentare a cadrului procesual

Prin încheierea de ședință din data de 20.06.2023, pronunțată de către Judecătoria Moinești, s-a admis cererea de asigurare dovezi formulată de reclamanta G.C.M. în contradictoriu cu pârâtul E.S., fiind încuviințată astfel cererea de efectuare a unui inventar al bunurilor mobile aflate la domiciliul pârâtului.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul, solicitând în principal respingerea ca inadmisibilă a cererii de asigurare dovezi, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Odată cu exercitarea căii de atac, pârâtul a formulat și o cerere prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. (1) C. proc. civ., solicitând totodată și suspendarea judecării cauzei, excepție referitoare la regimul căilor de atac, care prevede că încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac, apreciind că sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (1), ale art. 16 alin. (1) și art. 24 din Constituția României.

II. Conținutul cererii de sesizare a Curții Constituționale redat în extras

„1. Scurtă introducere 

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Conform legii fundamentale, C.C.R. hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.

Din ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, decurg mai multe consecințe, inclusiv cea de garantare, implementare și aplicare efectivă a drepturilor resortisanților statelor semnatare.

Jurisprudența instanței europene a pus în evidență mai multe caracteristici care țin de scopul și obiectul Convenției, și anume efectivitatea garanțiilor pe care le prevedere și subsidiaritatea mecanismului de control instituit.

Curtea a statuat în sensul că obiectul și scopul Convenției impun înțelegerea și aplicarea dispozițiilor sale în așa fel încât exigențele pe care le proclamă, privitoare la drepturile reglementate, să fie respectate de toate statele contractante, orice interpretare a acestor drepturi și libertăți trebuie să se concilieze cu spiritul general al Convenției, destinat să apere și să promoveze idealurile și valorile unei societăți democratice (C.E.D.H. 7 iulie 1989 Soering c. Royaume-Uni, C.E.D.H. 27 septemebrie 1995, McCann et autres c. Royaume-Uni, C.E.D.H. 23 martie 1995 Loizidou c.Turquie).

Scopul Convenției constă în a proteja nu drepturi teoretice și iluzorii, ci drepturi concrete și efective (C.E.D.H. 7 decembrie 1976, Handsyde c. Royaume-Uni, C.E.D.H. 15 noiembrie 1996 Ahmet Sadik c. Greece).

Convenția încredințează fiecăruia dintre statele contractante îndatorirea de a asigura exercițiul drepturilor și libertăților pe care ea le consacra de către persoanele aflate sub jurisdicția lor.            

Convenția reglementează, în principiu, drepturi cu un conținut material substanțial, ce pot fi invocate direct în ordinea internă a statelor contractante. Suplimentar, convenția reglementează și drepturi procedurale, printre care și dreptul la un proces echitabil.

Dreptul la un proces echitabil constituie una dintre componentele asigurării preeminenței dreptului într-o societate democratică. Măsurile impuse asigurării respectării acestui drept impune organizarea unei bune administrări a justiției, credibilă, sigură, imparțială și independentă.

Misiunea Curții constă în a examina dacă soluțiile alese de state sunt compatibile cu dispozițiile convenției și asigură îndeplinirea obiectivelor sale (C.E.D.H. 21 februarie 1975 Golder c. Royaume Uni).

Referirea la practica C.E.D.O, este dovada respectării prezentei cereri a dispozițiilor art. 20 din Constituție (Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile).      

2. Drepturi fundamentale încălcate. Analiză. Practică C.E.D.O.

Norma procesual penală: art. 361 alin. (1) C. proc. civ., [Regimul căilor de atac: (1) Încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie și nu este supusă niciunei căi de atac].

Norme constituționale încălcate: art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției în România, art. 16 alin. (1) din Constituție, privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 24 alin. (1) din Constituție, privind dreptul la apărare.

3. Întrunirea condițiilor de admisibilitate a excepției invocate

Considerăm că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în raport de exigentele art. 29 din Legea nr. 47/1992, rep., întrucât: excepţia este invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, excepţia are ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; norma vizată nu a fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, iar soluția ce ar putea fi dată în prezenta cauză poate fi influențată de pronunțarea asupra acestei excepții de neconstituționalitate.

4. Dezvoltarea excepției

Considerăm că în prezent există o lipsă de tratament egal, în condițiile în care calea de atac a apelului nu poate fi exercitată decât împotriva încheierii de respingere a cererii de asigurare dovezi, nu și împotriva celei de admitere.

Apreciem că modalitatea de soluționare a unei cereri de asigurare dovezi, fie în sensul admiterii acesteia, fie în sensul respingerii nu poate constitui un motiv obiectiv de a limita calea de atac a apelului.

Această inegalitate juridică creează discriminare și echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare, respectiv cu o încălcare a dreptului la tratament egal, fiind inechitabil pentru cel față de care s-a dispus respingerea unei asemenea cereri, de a mai promova și beneficia de o eventuală cale de atac efectivă, în care să își formuleze apărările necesare.

5. Practica CEDO relevantă

Dreptul la un proces echitabil trebuie să fie efectiv (C.E.D.H. 12 iulie 2001 Prince Hans Adam II de Liechtenstein c/Allemagne).

Dreptul de acces la un tribunal este înțeles, în cadrul dreptului european, ca un drept de acces concret și efectiv, care presupune ca justițiabilul să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act (C.E.D.H. Bellet c. Franta 4 decembrie 1995).

Echitatea, publicitatea și celeritatea unui proces nu mai prezintă niciun interes în absența însăși a procesului. (C. Bîrsan, Convenția europeană a drepturilor omului-Comentariu pe articole, vol. I – Drepturi și libertăți, Ed. All Beck, București, 2005, p. 458 și urm.).

Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil, accesul la justiție neputând fi îngrădit – art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 304/2004 (O. Predescu-Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul penal român, Ed. Lumina lex, București, 2006, p. 74).

Referitor la dreptul la un tribunal, deși este o creație a practicii, C.E.D.O. a stabilit că pentru a vorbi de un proces echitabil, mai întâi trebuie să existe dreptul a a sesiza instanța de judecată, orice persoană având dreptul la judecarea cauzei sale (C. Bîrsan, Convenția europeană a drepturilor omului-Comentariu pe articole, vol I-Drepturi și libertăți, Ed. All Beck, București, 2005, p. 457).

Din noțiunea de proces echitabil, pot fi sintetizate și alte principii, anume egalitatea de arme, respectarea contradictorialității (C. Bîrsan, Convenția europeană a drepturilor omului-Comentariu pe articole, vol I-Drepturi și libertăți, Ed. All Beck, București, 2005, p. 506).

Egalitatea de arme presupune tratarea egală pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una dintre părți să fie avantajată în raport cu cealaltă. Trebuie să existe posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condiții care să nu plaseze partea într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul (C.E.D.H. 22 februarie 1996, C.E.D.H. 23 octombrie 1996 Ankerl c. Suisse, C.E.D.H. 18 februarie 1997 Niderost Huber c. Suisse, C.E.D.H. 7 iunie 2001 Kress c. France).

Pot exista restricții la acest drept dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) restricționarea să nu atingă substanța acestui drept, b) ea să urmărească un scop legitim și c) să existe un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.

Toate garanțiile instituite de art. 6 – CEDO asigură respectarea dreptului la un proces echitabil pentru orice justițiabil, dar în concret acest lucru nu este realizat”.

III. Examinarea realizată de către instanța de apel asupra condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, sub aspectul sesizării Curții Constituționale

Potrivit disp. art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitate unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Instanța de apel a reținut că excepția ridicată vizează dispozițiile art. 361 alin. (1) C. proc. civ., prevederi care sunt în vigoare, actul normativ intrând în categoria legilor.

Excepția a fost ridicată de una din părțile litigiului, respectiv de către apelantul-pârât în fața instanței de apel și are legặtură cu soluționarea problemei de drept referitoare la admisibilitatea căii de atac.

Regimul căilor de atac reglementat de dispozițiile art. 361 alin. (1) C. proc. civ., respectiv caracterul definitiv al încheierii de admitere nu poate conduce la respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional, scopul urmărit de parte fiind acela de stabilire a caracterului neconstituțional al dispozițiilor care limitează dreptul de exercitare a căii de atac a apelului, fiind îndeplinită astfel și condiția legăturii impuse de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

De asemenea, instanța a mai observat că anterior Curtea Constituțională nu s-a mai pronunțat în sensul reținerii caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 361 alin. (1) C. proc. civ.,

Față de aceste aspecte, instanța de apel a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzăute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 sub aspectul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 361 alin. (1) C. proc. civ.

Referitor la criticile de neconstituționalitate, opinia instanței de apel a fost aceea că nu par a fi fundamentate, excepția de la dublul grad de jurisdicție instituită în domeniul asigurării dovezilor neaducând atingere dreptului la un proces echitabil, limitarea vizând ambele părți, neputându-se astfel reține instituirea unui tratament diferențiat.

Dreptul de acces la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Lipsa unei căi de atac împotriva încheierii de admitere a cererii de asigurare este justificată de specificul acestei instituții juridice, soluționarea cererii în procedura asigurării probelor nereprezentând un litigiu de sine stătător în care să se analizeze raportul juridic dintre părți, aceasta vizând doar conservarea și pregătirea unei probe în cazul apariției unui proces ulterior, proba administrată pe calea asigurării de dovezi urmând a fi apreciată de instanța ce va judeca litigiul pe fond.

IV. Cu privire la cererea de suspendare a judecării cauzei

Potrivit dispozițiilor art. 413 C. proc. civ.: “Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”.

Textul de lege menționat anterior reglementează un caz de suspendare facultativă, justificat de existența unor chestiuni prejudiciale a căror soluționare ar putea avea o influență hotărâtoare asupra rezolvării cauzei, oportunitatea măsurii fiind lăsată la aprecierea instanței.

Instanța a apreciat că nu se impune suspendarea judecării căii de atac până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, admisibilitatea căii de atac urmând a fi analizată în raport de dispozițiile legale incidente.

V. Soluția instanței asupra căii de atac exercitate în cauză

În baza dispozițiilor art. 361 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., instanța de apel a respins ca inadmisibilă cererea de apel, calea de atac exercitată nefiind prevăzută de lege. (Hotărârea nr. 70/2024 din 05.02.2024 pronunțată de Tribunalul Bacău, cod RJ ee7387378)

Avocat Radu-Gabriel Patriche

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale