« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Curtea de Apel Timişoara. Obligarea clubului sportiv la restituirea sumelor plătite de suporterii echipei adverse, cărora le-a fost refuzat accesul pe stadion
16.04.2021 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andrei Pap

Andrei Pap

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. ____________

DECIZIA CIVILĂ NR. 47

Ședința publică din 23 martie 2021

PREȘEDINTE: C_______ P__

JUDECĂTOR: L_____ D_____

GREFIER: D_____ B___

S-au luat în examinare apelul declarat de reclamanții […] și apelul provocat declarat de pârâta […] U.T.A. A___, ambele împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________, în contradictoriu cu intimatul – chemat în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____, având ca obiect pretenții.

Dată fără citarea părților.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.03.2021, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și prin care s-a amânat pronunțarea la data de astăzi, 23.03.2021.

S-a constatat că atât apelanții reclamanți, cât și apelanta pârâtă au depus concluzii scrise, prin Serviciul Registratură al instanței.

C U R T E A

În deliberare, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr. ____________ a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții […], cu domiciliu procesual ales în […], în contradictoriu cu pârâta […], cu domiciliu ales în […], având ca obiect pretenții.

A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta †________ †_____ †___ †__ †___, împotriva chematei în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____, cu sediul în București, ________________________-11, Sector 1.

Au fost obligă reclamanții la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în sumă de 5.355 lei.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin cererea depusă inițial la Judecătoria A___ la data de 05.05.2019, declinată ulterior în favoarea Tribunalului A___, reclamanții ¤______ ¤________ ¤_____ și alții (susmenționați) au solicitat instanței obligarea pârâtei †________ †_____ †___ U.T.A. A___:

– la plata sumei de 9.425 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea totală a biletelor/pachetelor de bilete achiziționate de reclamanți în vederea participării la meciul din data de 24.04.2018, și a costurilor efectuate de reclamanți în legătură cu deplasarea (contravaloare bilete de tren, bilet de avion, contravaloare zile de concediu);

– obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente contravalorii biletelor/pachetelor de bilete achiziționate în vederea participării la meciul din data de 24.04.2018 și a contravalorii biletelor de tren și avion cumpărate în vederea efectuării deplasării la Șiria, începând cu data refuzului accesului pe stadion (24.04.2018) și până la momentul achitării integrale a sumei;

– obligarea pârâtei la plata unei sume de 4.000 lei/reclamant, cu titlul de daune morale datorate fiecăruia dintre reclamanți, ca urmare a interzicerii accesului reclamanților la meciul din data de 24.04.2018 și a încălcării dreptului reclamanților de a nu fi supuși la un tratament discriminatoriu;

– obligarea pârâtei să prezinte scuze reclamanților printr-o scrisoare publică;

– obligarea pârâtei să publice hotărârea ce se va pronunța, pe cheltuiala sa, pe pagina oficială AFC U.T.A. A___ – www.uta-arad.ro, precum și într-un ziar de largă circulație, în termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

În drept își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 1528 Cod civil, art. 34, art. 35 din Legea nr. 165/2013, art. 6 paragraful 1 din CEDO, Decizia n. 34/14.05.2018 a ÎCCJ.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare și cerere de chemare în garanție a µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii civile formulată de reclamanți și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de chemare în garanție, pârâta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în măsura obligării acesteia la plata sumelor solicitate de reclamanți prin acțiunea ce face obiectul judecății, să se dispună obligarea chematului în garanție, µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____ la plata sumelor către reclamanți la care va fi obligată pârâta.

În motivare arată că fiecare stadion pe care se desfășoară competiții sportive este supus omologării de către federațiile de specialitate, în speță de către Federația Română de Fotbal.

Chemata în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, iar în subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivare, invocă – excepția netimbrării cererii de chemare în garanție, excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, excepția exercitării abuzive a drepturilor procesuale și excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție.

Analizând actele dosarului, instanța de fond a reținut că, prin cererea formulată, reclamanții – susținători ai clubului de fotbal ASU Politehnica Timișoara – au chemat în judecată AFC †__ †___, solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii biletelor la meciul UTA – Politehnica Timișoara, a contravalorii biletelor de tren/avion pentru deplasarea la meci, precum și la plata unor daune morale, invocând răspunderea contractuală, discriminarea și tratamentele degradante la care au fost supuși cu ocazia meciului de fotbal AFC †__ †___ – ASU Politehnica Timișoara, desfășurat la data de 24.04.2018 pe stadionul O___ Grefner din Șiria.

În fapt, la data de 20 aprilie 2018 s-au pus în vânzare biletele pentru meciul de †_____ †__ – Politehnica Timișoara de pe stadionul din Șiria, din care 70 bilete au fost predate de clubul UTA pe bază de proces verbal clubului vizitator, pentru accesul galeriei echipei oaspete în stadion. Stadionul din Șiria pe care s-a disputat meciul de fotbal a fost omologat oficial de către Federația Română de Fotbal pentru campionatul Ligii a 2-a, sezonul competițional 2017-2018, conform procesului verbal din 26.07.2017, având un sector destinat suporterilor oaspeți de 74 de locuri, separat de celelalte sectoare. După punerea în vânzare a biletelor, susținătorii echipei ASU Politehnica Timișoara, direct sau prin intermediari, au mai intrat în posesia a aproximativ 250 bilete.

În intervalul de timp între vânzarea biletelor și ziua meciului, atât clubul UTA – organizatorul jocului, cât și Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara – grupare fără personalitate juridică din cadrul Jandarmeriei Române, în calitate de structură de jandarmi competentă teritorial, responsabilă – conform art. 4 din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive – cu menținerea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu și ridicat de risc (jocul în cauză fiind încadrat cu grad mediu de risc), au fost înștiințați de suporterii ASU Politehnica Timișoara despre împrejurarea că aceștia dețin un număr de aproximativ 300 bilete la meci, cu scopul de a li se permite accesul tuturor celor 300 de suporteri pe stadion și de a se putea asigura ordinea publică pe durata meciului. Clubul UTA, responsabil, conform art. 5 din Legea nr. 4/2008 cu asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în interiorul arenei sportive, a avut o poziție fermă și constantă în ceea ce privește faptul că doar unui număr de 70 persoane din galeria echipei oaspete i se va permite accesul pe stadion, poziție care a fost adusă la cunoștința suporterilor ASU Politehnica Timișoara.

În data de 24 aprilie 2018, aproximativ 300 suporteri timișoreni au făcut deplasarea cu trenul la A___, în mod organizat, împreună, constituiți ca galerie, aspect ce rezultă cu evidență din declarațiile martorilor audiați, pentru a vedea meciul UTA – Politehnica Timișoara. Înainte de începerea partidei au mai avut loc discuții între suporteri, conducerea dispozitivului de jandarmi și clubul organizator, reprezentanții organizatorului menținându-și poziția de a nu permite intrarea pe stadion a unui număr mai mare de suporteri timișoreni. Prin urmare, în condițiile în care suporterii echipei vizitatoare s-au solidarizat și nu au acceptat varianta despărțirii grupului astfel încât doar unui număr de 70 de persoane să le fie asigurat accesul în stadion, conducerea structurii de jandarmi a dispus ca suporterii să fie conduși într-un spațiu amenajat (țarc, fan-zone), împrejmuit cu garduri metalice pe 3 părți, din motive de securitate și protecție.

Reclamanții invocă răspunderea contractuală a clubului UTA pentru lipsa permiterii accesului pe stadion, având în vedere că între părți s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare, având ca obiect pe de o parte cumpărarea biletului de acces la meci, cu obligația corelativă de a asigura accesul la meci. Reclamanții susțin că și-au îndeplinit obligația de plată a prețului, însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a oferi contraprestația decurgând din contract, de a permite accesul pe stadion pentru vizionarea meciului. Pârâta invocă faptul că nu din culpa ei suporterii care făceau parte din galerie nu au putut ____________________ condițiile în care pârâta ar fi permis accesul pe stadion al celor 70 de suporteri (conform documentației de omologare a stadionului), iar persoanele care ar fi venit pe cont propriu, neorganizat, cu bilet la meci, ar fi putut _____________________ restricții.

În acest context, tribunalul a observat că apărarea pârâtei referitoare la lipsa calității procesuale active a reclamanților, ca urmare a lipsei dovezii achiziționării biletelor de intrare la meci, nu poate fi primită, având în vedere că biletele au fost depuse la dosar în copie, iar acestea nu sunt nominale. Prin urmare, simpla deținere a acestora prezumă achiziționarea lor legală.

Cu privire la răspunderea contractuală a pârâtei, instanța a reținut că un contract de vânzare obligă părțile nu doar la executarea obligației principale, în cazul reclamanților aceasta fiind plata prețului biletului la meci, ci și la acționarea cu bună-credință pe toată durata executării contractului. Deși reclamanții au cumpărat în mod valabil biletele la meci și aveau dreptul de a li se permite accesul în stadion, ei nu aveau dreptul de a ____________________________ într-un grup organizat de suporteri (galerie). Galeria echipei oaspete a primit conform reglementărilor FRF, prevăzute în Regulamentul de organizare a activității fotbalistice (ROAF) și în documentația de omologarea a stadionului, un număr de 70 bilete pentru meci și ar fi fost lăsată de organizatorul jocului și respectiv de structura de jandarmi să ___________________ limita acestui număr. Altfel spus, susținătorii echipei vizitatoare care au achiziționat bilete aveau dreptul să vină la stadion și să vizioneze meciul, însă pe cont propriu, nu în mod organizat, constituiți într-un grup de suporteri. Prin decizia lor de a achiziționa pe cont propriu biletele la meci iar apoi de a veni la stadion în grup organizat, cu galeria, suporterii și-au asumat riscul de a nu fi lăsați să _____________________. Scopul achiziționării biletelor nu a fost astfel unul legitim, de a participa în calitate de simpli spectatori la meci, ci de a veni organizat, cu galeria, la meci și de a încerca în acest mod să ocolească limita numărului de spectatori ai galeriei echipei oaspete impusă de clubul UTA, în calitate de organizator, și de limitele stadionului, care este omologat pentru 75 locuri destinate galeriei echipei oaspete. Achiziționarea biletelor și deplasarea la A___ împreună cu galeria au fost făcute de reclamanți pe propriul risc, iar în consecință, în raport de principiul nemo auditur propriam trupitudinem allegans, nu este întemeiată pretenția acestora de a fi antrenată răspunderea civilă contractuală a pârâtei, neputând fi reținută în sarcina acesteia, care a respectat obligațiile impuse de lege și de regulamentul de organizare a activității fotbalistice, o faptă ilicită referitoare la interzicerea accesului în stadion a galeriei echipei oaspete, peste limita numărului de locuri destinat acestora.

În ce privește discriminarea la care ar fi fost supuși reclamanții, instanța a reținut că prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare ___, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Reclamanții invocă împrejurarea că ar fi fost discriminați față de alți posesori de bilete de intrare la meci, cărora nu le-a fost interzisă intrarea la meci, doar pe motivul că ar fi fost susținătorii echipei Politehnica și că ar fi fost îmbrăcați în culorile acestei echipe.

Instanța a observat că o acțiune nu este discriminatoare dacă este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare (art. 2 alin 3 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare). Acțiunea clubului UTA și a Jandarmeriei de a nu permite accesul pe stadion a unui număr mai mare de 70 suporteri constituiți într-un grup organizat – galeria echipei Politehnica Timișoara – a avut ca scop asigurarea ordinii și liniștii publice pe stadion, un scop evident legitim, iar metoda de atingere a acestui scop – interzicerea accesului – a fost adecvată și necesară.

Este adevărat că prin Hotărârea Consiliului N_______ pentru Combaterea Discriminării nr. 648 din 02.10.2019 s-a reținut existența unui tratament discriminatoriu pentru suporterii echipei timișorene care dețineau bilete și cărora li s-a interzis accesul la meci, însă această hotărâre nu este definitivă, fiind contestată de către pârâta AFC UTA, astfel că nu este opozabilă instanței.

În ce privește supunerea la tratamente degradante, prin ținerea suporterilor ore în șir, într-un țarc improvizat în câmp, în arșiță și praf, fără alimente, instanța a apreciat că măsura ținerii suporterilor în acel țarc (fan-zone) nu a fost luată de pârâtă, ci de conducerea structurii de jandarmi responsabilă de menținerea ordinii publice. Chiar dacă decizia interzicerii accesului în stadion a galeriei (peste limita de 70 de persoane) a fost luată de clubul organizator, pârâta UTA, ea constituind premisa de fapt a măsurii luate de jandarmerie, totuși modul în care aceasta a pus în aplicare măsura, prin amenajarea țarcului și ținerea suporterilor în interiorul acestuia, nu poate fi imputată în niciun fel pârâtei.

Față de cele de mai sus, reținând că nu au fost îndeplinite condițiile răspunderii civile, nici contractuale – 1350 Cod civil, și nici delictuale – 1357 din același cod, în sarcina pârâtei, neexistând faptă ilicită săvârșită de aceasta, instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți.

În temeiul art. 1351 și 1353 Cod procedură civilă, au fost obligați reclamanții la plata către pârâtă a sumei de 5.355 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.

În ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____, față de faptul că acțiunea reclamanților față de pârâtă a fost respinsă, cererea de chemare în garanție a fost, de asemenea, respinsă, în temeiul art. 72 – 74 Cod procedură civilă, ca fiind rămasă fără obiect.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, la data de 12.10.2020, reclamanții […] prin care au solicitat următoarele:

1. Admiterea apelului

2. Schimbarea în tot a sentinței civile apelate cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost aceasta formulată, și pe cale de consecință:

I. Obligarea intimatei la plata sumei de 9.425 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea totală a biletelor/pachetelor de bilete achiziționate de apelanții reclamanți în vederea participării la meciul din data de 24.04.2018, și a costurilor efectuate de apelanții reclamanți în legătură cu deplasarea (contravaloare bilete de tren, bilet de avion, contravaloare zile de concediu);

II. Obligarea intimatei la plata dobânzii legale aferente contravalorii biletelor/pachetelor de bilete achiziționate în vederea participării la meciul din data de 24.04.2018 și a contravalorii biletelor de tren și avion cumpărate în vederea efectuării deplasării la Șiria, începând cu data refuzului accesului pe stadion (24.04.2018) și până la momentul achitării integrale a sumei;

III. Obligarea intimatei la plata unei sume de 4.000 lei/ reclamant, cu titlul de daune morale datorate fiecăruia dintre apelanții reclamanți, ca urmare a interzicerii accesului apelanților reclamanți la meciul din data de 24.04.2018 și a încălcării dreptului apelanților reclamanți de a nu fi supuși la un tratament discriminatoriu;

IV. Obligarea intimatei să prezinte scuze apelanților reclamanților printr-o scrisoare publică;

V. Obligarea intimatei să publice hotărârea ce se va pronunța, pe cheltuiala sa, pe pagina oficială AFC U.T.A. A___ – www.uta-arad.ro, precum și într-un ziar de largă circulație, în termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii;

3. Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în cuantumul și specificația pe care le vor preciza până la finalul dezbaterilor.

În motivare apelanții reclamanți au precizat următoarele:

I. Aspecte preliminare.

Apelanții reclamanți susțin că, în fapt, prin acțiunea introductivă au solicitat în contradictoriu cu intimata AFC †__ †___, obligarea acesteia la plata unor daune interese ce decurg din contractul de vânzare cumpărare al biletelor/pachetelor de bilete pentru evenimentul sportiv din data de 24.04.2018, constând atât în daune materiale reprezentând contravaloarea totală a biletelor, precum și daune morale ca urmare a interzicerii accesului la meci și a încălcării dreptului apelanților reclamanți de a nu fi supuși la un tratament discriminatoriu. De asemenea au solicitat obligarea intimatei să prezinte scuze printr-o scrisoare publică și să fie obligată la publicarea hotărârii.

Prin Sentința civilă nr. 136/2020 Tribunalul A___ a dispus respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.

Precizează că, așa cum urmează a se vedea, hotărârea judecătorească atacată este nelegală și netemeinică, încălcând în mod flagrant dispoziții de drept procesual civil cât și de drept material, precum și drepturi fundamentale protejate prin Constituția României.

I. Stare de fapt sumară

Fără a relua starea de fapt expusă în fața primei instanțe, apreciază că este relevant pentru soluționarea prezentei cauze să indice cronologic modalitatea în care s-au desfășurat relațiile dintre apelanții reclamanți și intimată, în legătură cu evenimentul sportiv ce urma să aibă loc la data de 24 aprilie 2018, ora 17:00, la stadionul „O___ Greffner” din localitatea Șiria, județul A___.

Stabilirea corectă a stării de fapt are o influență semnificativă și în ceea ce privește modul de soluționare al prezentei cauze, cu atât mai mult cu cât din expunerea redată de către instanța de fond, au fost omise anumite elemente importante.

În primul rând, așa cum s-a văzut deja, pentru data de 24 aprilie 2018 ora 17.00 a fost programat meciul dintre AFC †__ †___ și ASU Politehnica Timișoara – meci din cadrul etapei nr. 31 a Ligii a 2-a de fotbal din România, din sezonul competițional 2017/2018.

Conform comunicatului din data de 19 aprilie 2018 emis de către AFC †__ †___ în calitate de club organizator, biletele de acces pentru meciul cu ASU Politehnica Timișoara urmau a fi puse în vânzare începând cu data de 20 aprilie 2018 în 2 locații: la sediul clubului AFC †__ †___ și la locația de desfășurare a partidei – Stadionul „O___ Greffner” din Siria.

Cât privește modalitatea de vânzare a biletelor la meci, intimata a ales să pună spre vânzare pachete de bilete și nu bilete individuale stabilind astfel că biletele de acces pentru meciul cu ASU Politehnica Timișoara vor putea fi achiziționate doar la pachet cu încă alte 2 meciuri și având un preț de 30 de lei/pachet. Această modalitate de vânzare a biletelor a făcut obiectul unui control de către ANPC, intimata fiind sancționată pentru nerespectarea dispozițiilor art. 51 din O.G. 99/2000 aspect care rezultă din Adresa nr. 785/04.05.2018, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului A___.

Independent de varianta aleasa de către intimată, întrucât interesul apelanților reclamanți era de a participa la toate meciurile organizate din Sezonul Competitițional 2017/2018 apelanții reclamanți au acceptat achiziționarea pachetelor de bilete, scopul imediat fiind acela de a participa la meciul cu ASU Politehnica Timișoara.

Apelanții reclamanți susțin că, în legătură cu achiziționarea biletelor pentru evenimentul sportiv din data de 24.04.2018, trebuie observat că se disting două situații:

  1. O parte din apelanții reclamanți au achiziționat bilete la meci prin intermediul ASU

Politehnica Timișoara în număr de 70, conform Procesului verbal de predare-primire încheiat la data de 20.04.2018 între reprezentantul legal al ASU Politehnica Timișoara, ¤______ ¤________ și †__ †___ reprezentată prin V_____ F______.

  1. Restul dintre ei au achiziționat individual pachete de bilete, respectiv 114 pachete a

căror cost era de 30 de lei, la care se adaugă 23 de bilete a căror cost a fost de 10 lei. Punerea în vânzare a acestor pachete de bilete a fost realizată în condiții normale, atât la sediul †__ †___ cât și online, posibilitatea de achiziționare a acestora fiind permisă oricărei persoane interesate. În orice caz, intimata †__ †___ avea acces direct la informațiile personale ale suporterilor clubului advers, deci a apelanților reclamanți putând la orice moment să verifice cine sunt persoanele care au achiziționat pachetele de bilete.

Pe de altă parte, relevant este și că comercializarea biletelor a avut loc fără a li se aduce la cunoștință lor sau altor persoane interesate că ar exista vreo restricție in ceea ce privește accesul în stadion al persoanelor venite din Timișoara/al suporterilor, cu excepția celor 70 care au primit bilete prin intermediul clubului sau orice alt tip de condiționare, inclusiv vestimentară cu privire la culorile articolelor ce ar trebui purtate de participanții la meci. Or în condițiile în care intimata a decis să vândă biletele, în mod cert și-a asumat și posibilitatea ca apelanții reclamanți să se deplaseze în vederea vizionării evenimentului sportiv. Așa cum urmează a se vedea intimata în calitate de vânzătoare are și o obligație primordială de informare.

Apoi, trebuie amintit și că la momentul achiziționării biletelor în mod individual nu s-a pus problema limitării accesului persoanelor în mod individual la meci pe baza faptului că anterior ar fi fost transmise un număr maximal de bilete ce puteau fi utilizate de către suporterii ASU Timișoara. Dimpotrivă, biletele au fost puse în vânzare în regim normal, la fel ca în cazul oricăror alte evenimente sportive.

Mai departe, apelanții reclamanți, fiind de bună credință și cunoscând foarte bine regulile privind riscurile care apar în cazul unor evenimente derulate între echipe competitive, au decis informarea în mod transparent a reprezentanților †__ †___, despre achiziția de bilete, în seara zilei de 20 aprilie 2018. În acest sens, a fost informat telefonic și dl C______ D_____, managerul sportiv al AFC †__ †___, fiind vorba până la urmă de o manifestare sportivă care ar trebui să fie guvernată de fair-play. A doua zi, pe 21 aprilie 2018 a fost emis și un comunicat de către ASU Politehnica Timișoara cu scopul de a informa public, inclusiv pârâta, despre numărul persoanelor din Timișoara ce se vor prezenta la meci și care vor face deplasarea la Șiria.

Subliniază totodată că informările legate de achiziționarea unui număr ridicat de bilete de către suporteri ai ASU Politehnica Timișoara, au fost realizate cu bună credință, mai ales că nu exista obligația legală în acest sens în sarcina clubului ASU Politehnica Timișoara. Rațiunea a fost aceea de a asigura un climat de transparență și fair-play pentru întreaga desfășurare a manifestării sportive.

Mergând mai departe, ce se omite din starea de fapt expusă de către instanța de fond, este că anterior evenimentului sportiv din data de 24.04.2018 au existat discuții transparente legate de intenția apelanților reclamanți privind participarea la meci într-un număr mai mare decât numărul de locuri alocat suporterilor conform documentației de omologare a stadionului.

De fapt, acest lucru prezintă importanță tocmai pentru a stabili în ce condiții deplasarea apelanților reclamanți la meci în număr mai mare decât numărul de locuri alocate suporterilor pe stadion a fost realizată sau nu cu încălcarea obligației de bună credință (aspect reținut de către instanța de fond așa cum urmează să vedem).

În realitate, datorită faptului că apelanții reclamanți împreună cu ASU Politehnica Timișoara, au decis să fie transparenți cu privire la informarea echipei adverse despre numărul de persoane care urmează să participe la medici, această chestiune a și făcut obiectul analizei de risc în conformitate cu dispoziții Legii nr. 4/2008 după cum urmează:

Astfel la data de 18.04.2018 Gruparea de Jandarmerie Mobilă Timișoara a emis către Serviciul de Ordine și Siguranță Publică o adresă din care rezultă că „Referitor la riscurile și vulnerabilitățile identificate până în prezent de C_____________ Cercetare-Documentare, cu privire la mediul din cadrul etapei a XXXI-a a Ligii a II-a de fotbal dintre echipele A.F.C Uta „B______ Doamnă” A___ – A.S.U Politehnica Timișoara din data de 24.04.2018…vă comunicăm următoarele:

– capacitatea stadionului ” O___ Greffner” este de aproximativ 1.600 de locuri din care 1.380 scaune dispuse astfel: Tribuna I 580 de locuri, Tribuna II 520 de locuri, Peluza I: 300 de locuri, Peluza a II 200 de locuri;

– la nivel declarativ, președintele Suporter †___ †__, P____ D__ susține că la această partidă, din municipiul A___ intenționează să se deplaseze aproximativ 500 de suporteri cu mai multe autocare care vor pleca din zona Piața Drapelului, municipiul A___ în jurul orei 15:30

– Pentru această partidă s-au pus în vânzare 1.300 de bilete repartizate astfel: 500 fanilor alb roșii, 80 suporteri Poli Timișoara

…Având în vedere riscurile și vulnerabilitățile identificate …în ceea ce privește galeria echipei oaspete se dețin următoarele date de interes: ….reține atenția că organizatorul a pus la dispoziția suporterilor oaspeți un număr de 80 de tichete de acces (sector destinat fanilor oaspeți are capacitatea de maximul 90 de locuri). ”

La data de 19.04.2018 Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoara împreună cu C_____________ Misiune Ordine Publică au emis Procesul verbal pentru stabilirea gradului de risc al jocului de fotbal dintre echipele †__ †___ și ASU Poli Timișoara în care rețin la pct. 6 Estimări privind participanții, lit. a Echipe și delegații oficiale că din partea echipei oaspete delegația este formată din aprox. 30 de persoane care sosesc în localitatea Siria cu autocarul în data de 24.04.2018 în jurul orelor 14.00; suporteri oaspeți – aproximativ 300 de suporteri sosesc la stadion cu trenul în jurul orelor 17.00, iar suporteri gazdă – galeria echipei UTA este constituită din aprox. 500 de persoane.

Din Raportul de misiune întocmit în data de 19.04.2018 rezultă că „din discuțiile purtate cu reprezentantul clubului AFC UTA B______ Doamnă A___ a reieșit faptul că vor pune în vânzare 1300 de bilete din care 80 se vor preda galeriei ASU Politehnica Timișoara. În perioada 17-20.04.2018 între orele 10:20-12.00 s-a procedat la întocmirea documentelor de planificare și organizare a misiunii ocazie cu cate au început să se contureze informații potrivit cu care, 350 de suporteri ASU Politehnica Timișoara intenționează să se deplaseze cu trenul, ca atare mult peste capacitatea de acomodare a stadionului O___ Greffner, și aici ne referim la sectorul destinat galeriei echipei oaspete”.

Tot în Raportul de misiune se specifică că: „în data de 21.04.2018 suporterii ASU Politehnica Timișoara au reușit să achiziționeze cele 350 de bilete sens în care prin adresa nr. _______/23.04.2018 s-a procedat la notificarea în scris a †__ †___ ocazie cu care clubul a fost întrebat cu privire la măsurile suplimentare ce le va adopta în cazul accesului întregii galerii a echipei oaspete.

În lumina celor de mai sus, din perspectiva planificării și organizării misiunii, s-a procedat la conceperea a 3 variante de acțiune pentru momentul IV și anume:

V1 80 de suporteri galerie ASU pe stadion iar diferența în parcul de pe ______________________________> V2 toți suporterii galeriei ASU în parcul de pe _______________________________> V3 – toți suporterii galeriei ASU în stadion.”

Apoi, la data de 23.04.2018, Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoare, emite o adresă către F.C. †__ †___ prin care „vă aducem la cunoștință că deținem informații despre faptul că suporterii echipei A.S.U. Politehnica Timișoara au reușit să achiziționeze un număr de 350 de bilete pe lângă cele 80 puse la dispoziție de dumneavoastră. În calitate de organizator și în considerentele celor de mai sus avem rugămintea să ne comunicați până la data de 23.04.2018 orele 13.00 ce măsuri de securitate suplimentare ați adoptat în interiorul stadionului în cazul în care permiteți accesul în stadion a tuturor suporterilor oaspeți si locul de dispunere al acestora.

În aceiași zi AFC †__ †___ răspunde Grupării de Jandarmi Mobilă Timișoara și comunică următoarele: „la data de 20.04.2018, clubul †__ †___ a pus la dispoziția suporterilor timișoreni un număr de 70 de bilete conform procesului verbal anexat încheiat între club și reprezentantul suporterilor timișoreni, ¤________ ¤______. Tot pană la această dată numărul de bilete vândute către club nu depășește 250 de bucăți în afara celor 70.

Datorită faptului că meciul se dispută pe stadionul O___ Greffner din Siria, județul A___ unde infrastructura existentă, respectiv sector destinat suporterilor oaspeți este de 70 de locuri respectiv de minim 5 % din numărul total de locuri ale stadionului se alocă suporterilor echipei oaspete nu există posibilitatea de a permite accesul într-un număr mai mare de 80 de persoane susținători ai echipei oaspete în stadion (70 sector/galerie oaspeți + 10 locuri tribuna 1 pentru oficialități).

Apelanții reclamanți susțin că din aceste comunicări rezultă fără putință de tăgadă că :

A. †__ †___ împreună cu Jandarmeria Timișoara au știut încă din data de 18.04.2018 despre intenția apelanților reclamanți de a participa în număr mai mare decât 70-80 la meciul din data de 24.04.2018.

B. Comunicările au avut ca obiect numărul de locuri destinate suporterilor în stadion și nu numărul de persoane cărora să li se permită sau nu accesul la meci.

C. Comunicările nu au avut niciodată ca obiect interzicerea completă și expresă a accesului apelanților reclamanți la meci, fie în mod individual, potrivit locurilor alocate pentru spectatori, fie ca grup ci adoptarea unor măsuri suplimentare de protecție și eliminare a riscurilor .

Precizează că vor trata însă aceste chestiuni atunci când vor analiza criticile de netemeinicie și nelegalitate ale hotărârii.

Apoi, la data de 24.04.2019, AFC †__ †___ a decis ca numărul de suporteri ai ASU Politehnica Timișoara la care să li se permită accesul la meci să fie limitat la 70 de persoane și a decis blocarea completă a accesului apelanților reclamanți și a celorlalte persoane venite din Timișoara la evenimentul sportiv din 24.04.2018 „chiar dacă aceștia, (…) au intrat în posesia unui număr mai mare de bilete decât cele alocate.”

În ziua meciului, respectiv data de 24.04.2018, având în vedere drepturile legal dobândite în ceea ce privește participarea la evenimentul sportiv organizat ca urmare a achiziționării biletelor, apelanții reclamanți au procedat la cumpărarea biletelor de tren dus-întors aferente, în vederea efectuării deplasării la meci cu trenul, pe rutele Timișoara-A___ și A___-Șiria. Sub acest aspect subliniază că având în vedere destinația – Șiria, evident că posibilitățile de transport într-un interval orar potrivit pentru timpul de desfășurare a partidei, erau limitate.

Ba mai mult, unii dintre ei, pentru a putea participa la partida, și-au luat inclusiv zile libere de la locul de muncă, sau și-au organizat programul cursurilor urmate la facultate pentru a putea viziona un meci atât de important pentru ei.

În pofida atitudinii de bună credință și a dreptului de a participa la meci, ca urmare a plății contravalorii biletelor, intimata AFC †__ †___ a continuat să își pună în aplicare decizia luată cu privire la blocarea accesului apelanților reclamanți. Odată ajunși în Siria, am aflat cu stupoare că urmau să nu fie lăsați să __________________ departe, apelanții reclamanți au fost supuși unor tratamente umilitoare, fiind închiși într-un țarc metalic în mijlocul câmpului.

Apelanții mai susțin încălcarea principiului contradictorialității și precizează că, mai înainte de a analiza fondul aspectelor reținute de către judecătorul fondului, se impune a se observa faptul că apelanților reclamanți le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și de art. 6 din Codul de procedură civilă, dreptul la apărare, garantat de art. 13 din același act normativ, prin raportare la nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. 4 Cod proc. civ. care statuează că „Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu.”

Apreciază că instanța de fond avea obligația legală de a supune discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate. Or, încălcarea bunei credințe a fost invocată extrem de sumar de către intimata †__ †___ și exclusiv cu privire la momentul achiziționării biletelor și nicidecum legat de durata executării contractului. Cu toate acestea, instanța motivează hotărârea exclusiv pe această cerință, arătând că buna credință a fost încălcată pe toată durata executării contractului însă fără a supune anterior dezbaterii contradictorii a părților aceste elemente.

Soluția instanței de fond mai este criticată din perspectiva încălcării rolului activ și principiul aflării adevărului, în sensul că omite din analiza sa întreaga probațiune administrată în cauză, constând în declarații de martori si înscrisuri care atestă fără putință de tăgadă că intimata a acționat pur discreționar și abuziv, iar apelanții reclamanți au fost de bună credință. Astfel, potrivit art. 22 alin. 2 C.pr.civilă potrivit căruia Judecătorul are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Acest principiu stă la baza unui proces civil, fiind o componentă a principiului legalității și a dreptului la un proces echitabil, menit să recunoască părților dreptul de a beneficia de o hotărâre temeinică și legală bazată pe probe. |

De asemenea, Codul de procedură civilă stabilește la art. 264 că instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.

A examina probele administrate, pe fiecare în parte, semnifică a stabili valoarea de adevăr a fiecărei probe în raport cu circumstanțele exterioare precum și aspectele intrinseci ale probei (aptitudinea sa de a fi lămurit faptele pentru care a fost administrată).

A examina probele în ansamblul lor presupune, după cum s-a arătat în doctrină, determinarea funcției unei probe prin prisma tuturor probelor administrate (valoarea sa de adevăr judiciar în contextul unei evaluări globale și concomitente a tuturor probelor), întrucât, cu excepțiile prevăzute de lege, nicio probă nu are o forță doveditoare predeterminată.

Această analiză este cea care justifică luarea în considerare sau, dimpotrivă, înlăturarea unei probe într-un proces deliberativ liber și echidistant, în care toate probele concură, sunt cântărite, comparate și verificate unele prin altele.

Tocmai din aceste rațiuni această apreciere a probelor nu trebuie doar asumată de către instanță, ci și explicată în cuprinsul considerentelor hotărârii întrucât reprezintă pentru părți una dintre componentele garanției de acces la o instanță. Un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanțiile date de art. 6 parag. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, include, printre altele, dreptul părților de a fi în mod real „ascultate”, adică de a le fi în mod corect examinate susținerile lor de către instanța sesizată.

Curtea Europeană a Drepturilor omului arată că aceasta implică în sarcina instanței mai ales obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Nerespectarea dreptului la un proces echitabil și neîndeplinirea cerinței privind aprecierea tuturor probelor este sancționată cu nulitatea hotărârii și poate constitui motiv de casare în baza art. 488 pct. 5 C.pr.civilă.

Apelanții reclamanți precizează că în cauză se pune problema lipsei unei analize complete a probatoriului administrat si a motivelor care au determinat înlăturarea sau dimpotrivă luarea în considerare a unei probe.

Cu privire la lipsa unor indicații sau raționamente legate de anumite mijloace de probă administrate în dosar, subliniază de pildă că instanța nu face trimitere la înscrisurile existente la dosarul cauzei și care atestă circumstanțele în care apelanții reclamanți au achiziționat biletele și care era intenția lor cu privire la prezența în ziua meciului la stadion. Or, printr-o simplă analiză a înscrisurilor aflate la dosar se putea constata că nu s-a interzis niciodată anterior meciului participarea apelanților reclamanți la meci pe locurile destinate spectatorilor, adică cele care apar înscrise pe biletele achiziționate.

De asemenea, instanța omite din analiza sa că intimata este cea care a pus în vânzare biletele către apelanții reclamanți (cu excepția celor predate către reprezentantul ASU Poli Timișoara) asumându-și totodată faptul că apelanții reclamanți vor putea cumpăra aceste bilete. Instanța omite și că întreaga analiză de risc a fost purtată pe tema participării apelanților reclamanți în număr mai mare pe stadion în ziua meciului, aspecte care rezultă fără dubiu din analiza probațiunii scrise.

De altfel, instanța nu analizează în niciun mod întreaga probațiune administrată în cauză ignorând complet proba testimonială, cu toate că au fost audiate mai multe persoane atât din partea apelanților reclamanți cât și a intimatei.

În acest mod hotărârea este nelegală întrucât nu stabilește în mod corect realitatea întâmplărilor pe de o parte, iar pe de altă parte, încalcă principiul dreptului la un proces echitabil, de vreme ce hotărârea nu se bazează pe probe.

Cu privire la noțiunile de suporter vs. Spectator, apelanții susțin că una dintre chestiunile puse în discuție prin motivarea primei instanțe se referă la distincția dintre noțiunea de suporter și cea de spectator.

Instanța reține, printre altele, că prin decizia lor de a achiziționa pe cont propriu biletele la meci iar apoi de a veni la stadion în grup organizat apelanții reclamanți în calitate de suporteri și-ar fi asumat riscul de a nu fi lăsați să intrăm toți pe stadion. Mai arată instanța că scopul achiziționării biletelor nu a fost unul legitim de a participa în calitate de simpli spectatori la meci ci de a veni organizat cu galeria.

Dincolo de faptul că în cauză nu a fost probată intenția lor de a participa la în calitate de suporter sau simplu spectator, subliniază următoarele:

a. În primul rând nicăieri în legislația română nu se face distincția între suporteri și spectatori din perspectiva dreptului de acces la un eveniment sportiv. Dimpotrivă, din punct de vedere legal atât spectatorii cât și suporterii sunt consumatori în sensul Legii nr. 296/2004, și în această calitate dețin o ________ drepturi și obligații conform dispozițiilor legale, în timp ce intimata este fără îndoială un comerciant – în raportul de vânzare cumpărare al biletelor.

b. În al doilea rând, distincția dintre suporter și spectator este reglementată legal în mod exclusiv prin Legea nr. 4/2008, care face trimitere la aceste noțiuni doar din perspectiva locurilor în stadion în situația desfășurării unor competiții ori jocuri sportive.

De altfel, aceiași concluzie rezultă și din Procesul verbal cu privire la care instanța de fond face trimitere, încheiat la data de 26 iulie 2017 cu ocazia verificării și omologării construcțiilor, instalațiilor, dotărilor, amenajărilor și a condițiilor de siguranță existente la stadionul O___ Greffner unde la pct. IV Măsurile de Ordine și Siguranță, Amenajări sportive și dotări se indică Sectorul destinat suporterilor oaspeți ca având o capacitate de 74 de locuri fiind separat de terenul de joc și lateral de celelalte sectoare prin gard din plasă/panouri transparente și înălțimea de 2 m.

Cu toate acestea, instanța face distincția dintre suporteri și spectatori nu doar din prisma locurilor pe care aceștia le ocupă în teren, dar și a drepturilor și obligațiilor pe care le au cu privire la accesul la meci.

Astfel instanța reține că apelanții reclamanți nu aveau dreptul de a ____________________________ într-un grup organizat de suporteri( galerie).

Apelanții reclamanți precizează că, în realitate, nicăieri în lege nu se face trimitere la modalitatea în care suporterii spre deosebire de spectatori au dreptul să ___________________________ sau nu.

Dimpotrivă drepturile și obligațiile sunt unanime și aplicabile ambelor categorii, care în fond reprezintă aceiași categorie și anume aceea de consumator. Singura diferență o face locul unde pot ocupa spații dedicate acestora, fie în cadrul galeriei fie în cadrul tribunelor sau a peluzei.

În orice caz, trebuie subliniat în același context și că apelanții reclamanți au fost opriți să __________________ kilometrii înainte de stadion pe un câmp la marginea străzii, unde a fost instalat in prealabil un țarc metalic pentru suporterii timișoreni.

Or fără îndoială o atare măsură este una nejustificată indiferent care sunt drepturile și obligațiile noastre în calitate de spectator/suporter, respectiv ca simpli consumatori.

De altfel nu se putea pune problema de a ___________________ un grup compact de peste 300 de persoane, astfel cum reține instanța sau cum ar lăsa să creadă intimata, întrucât apelanții reclamanți nu au mai ajuns niciodată la stadion.

Pe de altă parte, nici simpla asociere în vederea deplasării către meci într-un grup compact nu determină concluzia că intenția noastră a fost aceea de a _________________ o asociere sau ca galerie. Dimpotrivă apelanții reclamanți au achiziționat bilete de spectator (date fiind și locurile în stadion alocate diferit ) având voința unică de a viziona live meciul dintre echipele adverse și nu de a participa în calitate de suporter sau în cadrul galeriei dedicate.

În ceea ce privește problema bunei-credințe, apelanții susțin că Noul Cod civil reglementează conceptul de bună-credință în cuprinsul art. 14, alin. (1), statuând asupra faptului că orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. Conform art. 14 alin 2 Cod civil buna-credință se prezumă până la proba contrară.

Ocrotirea bunei-credințe este ridicată la rang de principiu, acesta fiind întâlnit și recunoscut în mai multe materii ale dreptului civil, iar doctrina și jurisprudența susțin în prezent că buna-credință se prezumă indiferent de materia în care se pune problema acesteia. Consideră că sunt în prezența unui principiu fundamental al dreptului civil al cărui conținut este dat de faptul că buna-credință este întotdeauna prezumată și ocrotită în raporturile juridice civile.

Însăși Constituția, în cuprinsul art. 57, instituie obligativitatea ca cetățenii să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.

În doctrina de specialitate s-a arătat că buna-credință este un concept foarte complex ce își are originea în resorturile psihologice ce trebuie să se circumscrie normelor morale care guvernează activitatea subiectelor de drept în cadrul relațiilor sociale. Deoarece participarea la viața juridică, prin încheierea de acte juridice, presupune manifestarea în exterior a unei voințe conștiente (voință liberă și voință reală, internă), care trebuie să supună imperativului respectării bunelor moravuri, decelarea conținutului bunei-credințe impune descrierea faptelor psihologice care ______________________ noțiuni. Fiind strâns legată de formarea voinței juridice, buna-credință este una din condiționările ce trebuie să apară în procesul psihologic al deliberării: cântărirea avantajelor și dezavantajelor pe care le prezintă dorințele (nevoile resimțite de om) în raport cu mijloacele de realizare a acestora.

Astfel, va exista bună-credință atunci când se constată o dublă concordanță: conformitatea între ceea ce persoana gândește și ceea ce afirmă și conformitatea între afirmațiile sale și angajamentele sale; ambele stări trebuie apreciate din punctul de vedere al conduitei adoptate în realizarea scopului ce se subscrie unei intenții drepte, oneste ceea ce înseamnă respectarea riguroasă a datoriilor morale și juridice.

Buna-credință (bona fides) reprezintă, deci, transpunerea onestității din planul raporturilor morale în cel al raporturilor juridice. Elementele bunei-credințe au fost enumerate în literatura de specialitate ca fiind (i) intenția dreaptă, constând în absența dolului, fraudei și violenței, în fidelitatea în angajamente și în probitate și loialitate; (ii) diligenta, ca expresie a prudenței; (iii) liceitatea, constând în circumscrierea acțiunilor în limitele legii și (iv) temperația, constând în lipsa intenției de a face rău, de a prejudicia.

Fiind însă vorba despre o manifestare internă care poate fi greu de dovedit, legiuitorul a optat pentru reglementarea prezumției de bună-credință instituită de art. 14 alin. (2) C. civ., ce provine din dreptul roman (bona fides presumitur) și care se aplică în mod expres întregului ansamblu al raporturilor civile, indiferent de natura lor.

Prezumția de bună-credință este regula generală în materie de sarcină a probei. Fiind vorba despre o chestiune de fapt, prezumție legală este relativă, care poate fi deci răsturnată prin proba contrară.

Or, prin raportare la datele speței, se impune a se observa că în realitate nu apelanții reclamanți sunt cei care și-au exercitat drepturile cu încălcarea bunei credințe sau chiar cu rea-credință, ci intimata care nu doar că încearcă să paseze o răspundere contractuală asupra unei entități terțe (în speță unitatea de Jandarmerie), ci a și adus atingeri grave drepturilor fundamentale ale persoanelor care au dorit să participe la evenimentul organizat de ei și cărora nu le-a fost permis.

Apelanții reclamanți susțin că privind cu atenție hotărârea instanței de fond, se constată că prezumția de bună credință nu a fost răsturnată prin probe, sau cel puțin instanța de fond nu analizează niciuna dintre mijloacele de probă care să fi condus la o stare de fapt contrară.

Apoi, din analiza argumentelor expuse de către instanță, și anume că apelanții reclamanți și-ar fi asumat o dată cu achiziționarea biletelor riscul de a nu le fi permis accesul la meci determină mai degrabă concluzia unei rele credințe, și care în toate cazurile trebuie dovedită.

În alte cuvinte, hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât răsturnarea prezumției de bună credință nu a fost realizată pe bază de probe, iar de pe (altă parte o eventuală rea-credință nu a fost demonstrată dincolo de orice dubiu.

În esență, ce li se reproșează în cuprinsul sentinței este faptul că pe lângă obligația de plată a prețului (care a fost respectată) le incumba și obligația de a acționa cu bună-credință, în sensul de a nu se prezenta la stadion organizați într-un grup. Cu alte cuvinte, instanța de fond le reproșează tocmai faptul că au înțeles să își exercite drepturile constituționale cu transparență și bună credință, în contextul în care nu doar că au anunțat cu mult timp înainte numărul de bilete achiziționate și faptul că se vom deplasa la Siria pentru acest meci, ci au și oferit informații cu privire la modul în care înțelegeau să efectueze această deplasare.

Apelanții reclamanți susțin că de fapt instanța îi „sancționează” pentru faptul că au decis să se deplaseze la meci cu același mijloc de transport și prin aceasta se prezumă că intenția lor a fost de a ________________ grup organizat.

Fără a nega dreptul lor constituțional la libera asociere și a faptului că într-adevăr apelanții reclamanți s-au deplasat cu același mijloc de transport, nu pot fi de acord cu faptul că aceste activități determină concluzia indubitabilă a faptului că intenția lor a fost de a participa ca un grup de suporteri la meci.

Dimpotrivă, din analiza probelor existente la dosar, se observă că atât apelanții reclamanți cât și intimata, sau chiar Jandarmeria cunoșteau despre intenția lor de a asigura prezența la meci, discuțiile purtate fiind sub aspectul dacă li se va permite accesul pe stadion ca suporteri în locurile dedicate și în ce număr, sau dacă se vor lua măsuri suplimentare pentru a asigura accesul în stadion (pe alte locuri decât cele dedicate suporterilor).

Acest lucru rezultă din Raportul de misiune întocmit de Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoara cât și din comunicările între aceștia și intimata †__ †___.

Pe de altă parte, apelanții reclamanți precizează că au și menționat în acțiunea introductivă ca au achiziționat bilete într-una dintre modalitățile puse la vânzare de către intimată; în afara celor puse la dispoziția reprezentantului legal ASU Poli Timișoara, în număr de 70 cu locuri destinate galeriei de suporteri.

Biletele achiziționate aveau inserția locului în stadion – tribună sau peluză, fiind locuri destinate spectatorilor. Or, la momentul achiziției biletelor intenția lor a fost aceea de a vedea meciul live, și nu neapărat aceea de a participa ca galerie, asumându-și că locurile dedicate suporterilor erau limitate conform PV de omologare a stadionului emis de FRF.

Cu toate acestea, nu a fost administrată nici o probă din care să rezulte o teză contrară și anume că intenția lor a fost aceea de a ocupa exclusiv locuri de suporteri sau de a sta în mod compact cu restul suporterilor.

Nici faptul că s-au deplasat cu același tren nu determină concluzia că aceasta ar fi fost intenția lor, de vreme ce și alte persoane care urmau să participe la meci au folosit același mijloc de transport( fiind apropiat ca orar de ora meciului), fără ca aceștia din urmă să aibă intenția de a merge ca suporteri.

Apelanții reclamanți precizează că, în acest context, apare ca fiind absurdă susținerea potrivit căreia simpla deplasare în mod organizat a unui grup de persoane anulează dreptul contractual de a participa la un spectacol pentru care au fost achiziționate bilete în mod legal.

Dincolo de faptul că apelanții reclamanți nu aveau prea multe opțiuni de transport către localitatea de desfășurare a evenimentului sportiv, trenul cu care au mers fiind singurul în acea direcție în respectiva zi, ține de domeniul absurdului faptul că organizatorului unui spectacol îi este validată de către o instanță de judecată hotărârea de a permite accesul la eveniment doar anumitor persoane, în funcție de modalitatea în care s-au deplasat la respectivul eveniment și nu în funcție de dovada achiziției unui bilet valabil.

Drepturile fundamentale ale apelanților reclamanți la asociere, la liberă circulație și la viață privată au fost îngrădite, pe această cale, în mod arbitrar, în încercarea de a justifica o acțiune nelegală a entității intimate, care avea calitatea de organizator al evenimentului sportiv, care a ales să pună în vânzare bilete pentru acest meci de fotbal, fără a ține cont de persoanele care le achiziționează, acestea fiind nenominale, și fără a informa persoanele ce achiziționează biletele că nu au dreptul de a se deplasa cu trenul, în mod organizat, pentru această partidă.

Apelanții reclamanți susțin că este interesant cum, cu toate acestea, buna credință a clubului organizator nu a făcut obiectul analizei instanței de judecată, deși aceasta este, în realitate, cea care își invocă propria culpă, în condițiile în care a pus la vânzare bilete către orice persoană doritoare, indiferent de localitatea din care provine ori de vreo afinitate sportivă, cunoscând perfect faptul că este foarte probabil ca inclusiv persoane din Timișoara să cumpere astfel de bilete sau chiar suporterii (asumându-și acest lucru o dată cu punerea în vânzare a biletelor) și având toate mijloacele necesare să afle că o parte din apelanții reclamanți sunt cei care au achiziționat biletele.

De altfel, buna credință a apelanților reclamanți este redată și de faptul că apelanții reclamanți au achiziționat biletele la meci în contextul în care la acel moment (cel târziu data de 20.04.2018) nimeni nu le-a comunicat că le-ar fi interzis în mod absolut accesul pe stadion (chiar și în locuri destinate spectatorilor).

Subliniază că la rândul ei intimata și-a încălcat flagrant obligația de informare la momentul vânzării biletelor cu privire la faptul că le va fi îngrădit accesul în măsura în care se vor deplasa în mod organizat, cu toate că în calitate de comerciant, avea obligația de a comunica orice informații legate de produsul vândut, în conformitate cu dispozițiile art. 27 lit. b din Codul Consumului prevede că consumatorii beneficiază de următoarele drepturi: de a fi informați complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum și de a fi educați în calitatea lor de consumatori, și cele ale art. 16 prevede obligația operatorilor economici de a informa consumatorii în cazul în care iau cunoștință, la o dată ulterioară punerii pe piață a produselor comercializate, despre existența unor pericole care, la momentul punerii pe piață nu puteau fi cunoscute.

De altfel, intimata nu doar că a omis să îi informeze cu privire la măsura de interzicere a accesului în teren, dar a și dezinformat alte entități – Gruparea de Jandarmerie Mobilă și C_____________ de Ordine Publică cu privire la faptul că biletele ar fi putut fi false (deși au fost în mod evident achiziționate în conformitate cu modalitățile puse la dispoziție de către însăși †__ †___ – a se vedea în acest – sens comunicarea din data de 23.03.2018).

Mai mult, susțin apelanții reclamanți, trebuie observat și că deși Jandarmeria a solicitat informații suplimentare cu privire la măsurile luate de către intimată în vederea eliminării riscurilor pentru meciul din data de 24.04.2018, †__ †___ nu a comunicat niciodată intenția sa de a interzice complet accesul suporterilor în teren. De fapt Jandarmeria a propus trei versiuni ale planului de acțiune întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. b tocmai datorită faptului că nu primise suficiente informații de la †__ †___ pentru a cunoaște care erau toate măsurile de asigurare a ordinii și siguranței participanților în arena sportivă și dacă apelanții reclamanți urmau să fie primiți la meci sau nu, toate acestea cu o zi înaintea meciului.

Din aceste elemente rezultă așadar că în fapt intimata este cea care a încălcat flagrant obligația sa de bună credință, luând decizia de a interzice accesul în orice formă în teren a suporterilor, ignorând dreptul acestora de a participa pe locurile dedicate spectatorilor, ca urmare a suportării cheltuielilor cu biletele și transportul.

De altfel, precizează apelanții reclamanți, †__ †___ împreună cu Jandarmeria Timișoara au știut încă din data de 18.04.2018 despre intenția apelanților reclamanți de a participa în număr mai mare decât 70-80 la meciul din data de 24.04.2018 iar toate pregătirile și comunicările între aceste entități au pornit de la scenariul în care la meci urmau să se prezinte mai mulți suporteri.

Or, care era rațiunea unor atare comunicări dacă nu aceea de a stabili modalitatea în care urma să fie permis accesul în teren al suporterilor?

Pe de altă parte, trebuie observat și că în conformitate cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 4/2008, intimata avea ca obligații:

a.)să declare la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puțin 5 zile înainte de data desfășurării, jocurile sportive al căror grad de risc preliminar este unul dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b)- d); unitatea de jandarmi, după stabilirea gradului de risc, înștiințează administrația publică locală despre data desfășurării jocului sportiv, urmând ca reprezentanții acesteia să dispună măsurile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată; b)să stabilească măsurile de asigurare a ordinii și siguranței participanților în arena sportivă, transpuse în planul de acțiune, care este înaintat pentru aprobare unității de jandarmi competente teritorial, cu cel puțin 3 zile înainte de data desfășurării jocului sportiv;

c) să efectueze, prin personalul de ordine și siguranță și, după caz, cu forțele de ordine, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amănunțit al arenei sportive, pentru descoperirea și îndepărtarea oricăror obiecte sau materiale interzise;

d) să asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;

Apelanții reclamanți susțin că toate aceste termene legale au fost complet ignorate de către intimată, care a decis pe cont propriu să interzică accesul în teren al apelanților reclamanți.

De altfel, Legea nr. 4/2008 impune în sarcina intimatei în calitate de organizator obligația de a lua măsurile de protecție respectiv, în conformitate cu dispozițiile Art. 4 (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu de risc, precum și a celor cu grad ridicat de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial.

(2) În situații expres determinate, prevăzute în planul de acțiune întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de către structurile de jandarmi competente teritorial.

O atare zonă nu a fost reglementată în cuprinsul Planului de acțiune.

Mai mult decât atât nicăieri în Legea nr. 4/2008 sau în alt act normativ nu se prevede posibilitatea de a interzice accesul suporterilor în teren în afara locurilor dedicate, pe baza biletelor achiziționate pe locuri destinate suporterilor.

Din aceste motive apreciază că intimata este în mod categoric unica din raportul juridic contractual care și-a încălcat obligația de a executa obligațiile sale cu bună credință și de a organiza evenimentul în condiții de siguranță.

De altfel, cu toate că intimata și restul entităților cunoșteau datele legate de deplasarea suporterilor la meci nu a luat măsurile necesare și permise de lege pentru a asigura ordinea publică, cu toate că răspunderea pentru organizarea evenimentelor îi revine în toate cazurile †__ †___ în conformitate cu dispozițiile art. 5 din lege,

În plus, tot ca un element al bunei-credință a intimatei, apelanții reclamanți atrag atenția cu privire la faptul că aceasta a pus în vânzare bilete pentru acest eveniment sportiv doar la pachet cu achiziționarea unor bilete pentru alte meciuri ale echipei din A___, tocmai pentru a descuraja achiziționarea de bilete de către persoane care prezintă un interes pentru echipa oaspete din Timișoara. De aici rezultă cu certitudine faptul c㠆__ †___ a cunoscut și a acceptat faptul că vor vinde bilete și suporterilor timișoreni, dincolo de minimul de 70 de bilete pe care, potrivit legii, le-au pus la dispoziție reclamanților. |

Inversând raționamentul judecătorului fondului, se poate trage concluzia că dacă persoanele ce dețineau bilete valabile pentru acest meci s-ar fi deplasat pe ascuns la această partidă, cu sute de automobile individuale, fără să comunice organizatorilor că susțin echipa timișoreană și prefăcându-se că nu se cunosc, buna-credință nu le-ar fi fost afectată, aceștia fiindu-le permis accesul pe stadion.

De fapt, instanța a răsturnat buna-credință a apelanților reclamanți doar prin interpretarea eronată a stării de fapt. În realitate, apelanții reclamanți au dat dovadă de transparență, comunicând cu mult timp înainte de joc toate detaliile deplasării lor. Acesta fiind și contextul în care organizatorii au avut timp să pregătească în toate detaliile acest eveniment, gradul de risc pentru acest meci fiind apreciat ca fiind unul mediu. Cu toate acestea, organizatorul a continuat să vândă bilete în aceeași modalitate.

Nu există niciun indiciu că apelanții reclamanți urmăreau perturbarea ordinii publice. Acest fapt este susținut în primul rând de aceea că deși situația a devenit vădit inacceptabilă accesul fiindu-le restricționat, nu și-au pierdut cumpătul, au cooperat în limita posibilităților cu autoritățile iar în acel context a fost aplicată o singură sancțiune contravențională, pentru o persoană care se rătăcise de grupul compactat de jandarmi și nu se afla în țarcul metalic la momentul identificării.

Apelanții reclamanți precizează că instanța de fond nu a operat însă o analiză a riscurilor pe care prezența deținătorilor de bilete pe stadion le-ar fi presupus. Aceasta a ales să prezume că fiecare deținător de bilet se deplasa la acest eveniment sportiv în scopul perturbării ordinii sociale. Or, acesta teorie nu poate fi în mod rezonabil primită.

Subliniază încă o dată că apelanții reclamanți nu au solicitat să fie introduși în arenă ca un grup compact, ori galerie, cum instanța de fond continuă să ne numească, deși această terminologie nu există în legislația de specialitate. Noțiunea de suporter nu este cu nimic diferită din perspectivă legală de noțiunea de spectator. Amândoi au aceleași drepturi și obligații ce izvorăsc din contractul încheiat odată cu achiziționarea biletului. Reclamanții au solicitat doar să le fie permis accesul pe stadion, în raport de locurile pentru care dețineau un bilet valabil.

Probabil, dacă fiecare spectator alegea să formuleze o acțiune individuală în instanță, întreaga situație ar fi fost analizată distinct. Or, o atare situație nu poate decât să reflecte arbitrarul acestei soluții judiciare.

Trebuie spus și faptul că au existat nenumărate situații în care spectatori simpatizanți ai echipelor oaspete au participat la meciuri, fără a sta în sectorul dedicat „galeriei oaspeților” și fără a întâmpina probleme. De altfel, chiar clubul †__ †___ în comunicatul de presă de după partidă a arătat că suporterii arădeni au participat la meciurile în care Poli Timișoara era gazda, pe stadionul D__ P__________, fără probleme și fără restricții de genul celor întâmpinate de timișorenii ce au făcut deplasarea la Siria.

Simplul fapt că un grup de oameni a ales să călătorească cu același tren nu neagă identitatea fiecărui bilet achiziționat de fiecare dintre aceste persoane fizice în parte. Nu neagă individualitatea fiecărui spectator căruia i-a fost negat accesul pe stadion.

În ceea ce privește discriminarea apelanților reclamanți, aceștia susțin că argumentul instanței de fond este unul vădit neîntemeiat. Scopul legitim nu poate fi prezumat, verificat doar în abstract. Existența acestuia trebuie să fie raportată la situația existentă în concret și justificată prin probe. Or, în hotărârea atacată, nu există niciun paragraf unde să fie explicată sursa pericolului concret pentru ordinea și liniștea publică și pe ce se bazează acest pericol. Aceasta cu atât mai mult cu cât declarațiile și actele de la dosar susțin contrariul: gradul de risc fusese evaluat încă de la început ca fiind mediu, nicidecum ridicat, nu au existat incidente notabile nici măcar în contextul situației excepționale create și a modului în care timișorenii au fost tratați.

De altfel, chiar suporterii echipei arădene s-au solidarizat cu suporterii timișoreni ținuți în țarc și au părăsit stadionul, în semn de dezaprobare pentru organizatorii evenimentului care au gestionat situația în mod nelegal.

În speță este în mod evident vorba atât despre o discriminare indirectă (politica pare aplicabilă din punct de vedere obiect tuturor subiecților de drept, însă în realitate aceasta e discriminatorie doar în raport de unii), cât și directă (în contextul afiliației față de un anumit club sportiv).

Practic, au fost avuți în vizor doar subiecții de drept care s-au deplasat în grup, cu trenul, dinspre Timișoara și cei care purtau îmbrăcăminte violetă sau alb violeta, ori purtau însemnele clubului timișorean.

Nicidecum nu au fost avuți în vizor eventuali suporteri care să perturbe liniștea publică și buna desfășurare a evenimentului, cu atât mai mult cu cât astfel de suporteri nu au fost identificați nici măcar după luarea măsurilor abuzive de către clubul organizator.

Modul în care simpla prezență a unor susținători ai clubului oaspete a fost prezumat ca fiind un pericol pentru ordinea publică, atrage după sine concluzia că se prezumă că la toate meciurile de fotbal, simpla prezență a suporterilor echivalează cu o încălcare a ordinii publice, indiferent de numărul lor. De parcă 70 de persoane sunt mai liniștite decât 300. Este evident discriminatorie chiar și rațiunea instanței de fond care a stabilit că acțiunea de a nu permite mai mult de 70 de suporteri are un scop legitim.

Apelanții reclamanți precizează că instanța mai reține că Hotărârea Consiliului N_______ pentru Combaterea Discriminării nr. 648/02.10.2019 prin care s-a reținut existența unui tratament discriminatoriu și degradant pentru apelanții reclamanți, care dețineau bilete și cărora le-a fost interzis accesul la meci, nu este aplicabilă ori opozabilă instanței, nefiind definitivă. În plus, cu privire la supunerea la tratamente degradante, instanța a mai reținut că modalitatea în care situația a fost gestionată de către jandarmerie nu îi poate fi imputată pârâtei.

În acest context solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr. 4/2008 care statuează următoarele:

„(1) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestări servicii, în condițiile legii, cu societăți specializate de protecție și pază sau, în lipsa acestora, cu poliția locală.

(3) Organizatorul stabilește toate măsurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulații fluente pe căile de acces, asigurarea unor căi de evacuare a spectatorilor în cazuri deosebite, în condiții de siguranță și timp optim, și pentru menținerea în stare de funcționare a tuturor instalațiilor specifice.

(4) Măsurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii și siguranței participanților în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acțiune al societății de securitate privată sau, după caz, al poliței locale care prestează serviciul contractat ori în planul de acțiune întocmit de responsabilul de ordine și siguranță. În acest sens, responsabilul de ordine și siguranță al organizatorului solicită ofițerului de informare date și informații de interes operativ privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.

(5) Planul de acțiune este aprobat, în toate situațiile, de către comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.

(6) Fiecare unitate de jandarmi desemnează un ofițer de informare, însărcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.

(7) Monitorii de securitate supraveghează comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportivă, cât și în interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de înregistrări video și fotografii operative în scopul identificării persoanelor care săvârșesc fapte antisociale. Acestea, precum și înregistrările video efectuate în condițiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de probă pentru soluționarea cauzelor de natură penală sau contravențională.

(8) În situația desfășurării unor competiții ori jocuri sportive într-o altă localitate decât cea în care își are sediul clubul sau în aceeași localitate, în calitate de echipă oaspete, responsabilul de ordine și siguranță, după consultarea prealabilă a reprezentanților grupurilor de suporteri, are obligația de a transmite ofițerului de informare, cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea jocului, toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor și a jurnaliștilor acreditați, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasării, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare și a programului pentru perioada de ședere în localitatea de disputare a competiției sau a jocului sportiv, precum și numărul de bilete achiziționate de către suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor și indicarea agențiilor de turism care organizează călătoria, coordonatele orare și itinerariul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite și locurile de cazare.

(9) Unitatea de jandarmi al cărei comandant a aprobat planul de acțiune obligația de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.”

Apelanții reclamanți susțin că din aceste reglementări rezultă expres faptul că întreaga organizare aparține clubului organizator, unitățile de jandarmerie doar își dau concursul cu privire la măsurile luate. De altfel, aceasta este și susținerea martorului Z____, care audiat în fața instanței a arătat c㠆__ †___ a luat această decizie alături de reprezentanții jandarmeriei, nicidecum nu le-a fost impusă soluția închiderii în țarc a unora dintre spectatorii ce dețineau bilet.

În altă ordine de idei, se observă și faptul că motivul menținerii ordinii publice nici măcar nu a fost invocat la momentul meciului, acest argument fiind invocat exclusiv în cursul acestei proceduri judiciare.

Nu în ultimul rând, deși judecătorul fondului a avut la dispoziție o jurisprudență bogată care să susțină punctul apelanților reclamanți de vedere, acesta nu a înțeles să o amintească în motivarea sa și să explice de ce situația din prezenta speță ar fi diferită, dispunând în sens diametral opus și făcând abstracție de argumentele judiciare pertinente ce se regăseau în cuprinsul acesteia.

Din toate aceste motive și cele înscrise în acțiunea introductivă apelanții reclamanți solicită admiterea apelului astfel cum a fost acesta formulat.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 09.12.2020, intimatul – chemat în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____ a arătat că prin Sentința civilă nr. 136/2020 pronunțată de Tribunalul A___ la data de 31.07.2020, instanța a dispus următoarele:

„- respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții ¤______ ¤________ ¤_____ … în contradictoriu cu pârâta †________ †_____ †___ †__ †___… având ca obiect pretenții,

– respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta †________ †_____ †___ †__ †___ împotriva chematei în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____

– obligă reclamanții la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată …”

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a atrage răspunderea civilă a pârâtei AFC †__ †___, sens în care a respins acțiunea reclamanților și cererea de chemare în garanție formulată în cauză.

Intimatul chemat în garanție, a precizat, așa cum a arătat în fața instanței de fond, evenimentul sportiv la care apelanții-reclamanți au participat a fost organizat de AFC †__ †___, misiunea fiind asigurată, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive de către unitatea competentă teritorial, Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoara.

Mai arată că, după cum se poate observa din tot probatoriul administrat în cauză, I.G.J.R nu are nici o legătură cu misiunea desfășurată.

De asemenea, solicită a se observa că reclamanții s-au îndreptat cu o cerere de apel doar împotriva intimatei-pârâte AFC †__ †___, nefiind aduse critici cu privire la cererea de chemare în garanție și pe care instanța de fond a respins-o în mod corect.

Pentru aceste considerente, solicită a se constata că cererea de chemare în garanție a I.G.J.R. a fost respinsă în mod corect și să mențineți hotărârea sub acest aspect, ca fiind temeinică și legală.

În drept au fost invocate: Legea nr. 4/2008 și celelalte dispoziții legale invocate.

În probațiune au solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar, precum și alte probe care rezultă a fi necesare din dezbateri.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 09.12.2020, pârâta †________ †_____ †___ U.T.A. A___ a solicitat respingerea apelului formulat în cauză, menținerea ca temeinică și legală a soluției pronunțată de instanța de fond și obligarea reclamanților – apelanți la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare intimata pârâtă a arătat următoarele:

A. Starea de fapt. M___ de fotbal AFC †__ †___ și ASU Politehnica Timișoara. Locul desfășurării partidei. Omologarea stadionului. Organizatorul meciului. Obligațiile organizatorului.

1. La data de 24 aprilie 2018 orele 17 la stadionul „O___ Greffner” din _________________________ s-a desfășurat meciul de fotbal dintre AFC †__ †___ și ASU Politehnica Timișoara în cadrul etapei 31 a Ligii a 2-a de fotbal a României din sezonul competițional 2017 – 2018.

2. Fiecare stadion pe care se desfășoară competiții sportive este supus omologării de către federațiile de specialitate, în speță de către Federația Română de Fotbal. Omologarea unui stadion se face înainte de începerea sezonului competițional și este valabilă pe toată durata unui sezon, fără a putea fi aduse modificări în timpul competiției.

Prevedere legală

Legea 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive

Art. 11 (1) înainte de începerea fiecărui sezon competițional, toate arenele în incinta cărora se desfășoară competiții sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificări din punctul de vedere al respectării condițiilor de siguranță. (2) Verificarea se efectuează de o comisie care are în componență un reprezentant ai direcției județene pentru sport, un reprezentant al organizatorului competiției, responsabilul de ordine și siguranță al organizatorului de joc, precum și reprezentanți al unității de jandarmerie și ai inspectoratului pentru situații de urgență competente teritorial. 3) Comisia stabilește și locul de dispunere în arena sportivă a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va rămâne neschimbat ne toată durata desfășurării competiției.

3. Stadionul „O___ Greffner” din _________________________ a fost omologat, pentru sezonul competițional 2017-2018 prin Procesul verbal din data de 26 iulie 2017. La pct. 7 din acest proces verbal se prevede că sectorul destinat suporterilor echipei oaspete este de 74 de locuri.

Restul biletelor la meci, de aproximativ 1400, care au fost puse în vânzare, au fost destinate spectatorilor.

4. Organizatorul acestei partide a fost AFC †__ †___.

Potrivit obligației care îi revenea, la data de 20.04.2018 organizatorul AFC †__ †___ a predat către ASU Poli Timișoara un număr de 70 de bilete cu seriile ______-______.

Prevedere legală

Legea 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilorși a jocurilor sportive

Art. 1 În sensul prezentei legi termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: u) suporterii proprii – membrii unei structuri asociative recunoscută de clubul sportiv în cauză

Art. 11 (1) înainte de începerea fiecărui sezon competițional, toate arenele în incinta cărora se desfășoară competiții sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificări din punctul de vedere al respectării condițiilor de siguranță. (2) Verificarea se efectuează de o comisie care are în componență un reprezentant al direcției județene pentru sport, un reprezentant al organizatorului competiției, responsabilul de ordine și siguranță al organizatorului de joc, precum și reprezentanți ai unității de jandarmerie și ai inspectoratului pentru situații de urgență competente teritorial. 3) Comisia stabilește și locul de dispunere în arena sportivă a suporterilor echipei – oaspete, loc ce va rămâne neschimbat pe toată durata desfășurării competiției.

Reprezentanții suporterilor clubului Politehnica Timișoara, care de altfel sunt și în conducerea clubului, cunosc prevederile legale și limita de suporteri ai echipei oaspete care pot participa la meci.

Comisia prevăzută la art. 11 din Legea 4/2008 are în componentă un reprezentant al direcției Județene pentru sport, un reprezentant al organizatorului competiției, responsabilul de ordine si siguranță al organizatorului de ioc, precum si reprezentanți ai unității de jandarmerie si ai inspectoratului pentru situații de urgentă competente teritorial.

Textele legale fac diferența între suporteri și spectatori. Spectatorii au acces necondiționat, în măsura achiziționării biletelor, suporterii doar în limitele premise de legislație.

De aceea AFC UTA a predat grupului de suporteri organizați doar 70 de bilete.

Ceea ce trebuie evidențiat și este oarecum de esența cauzei este diferența dintre suporteri și spectatori. Potrivit normelor legale în sensul legii suporteri = galerie, iar spectatorii sunt orice alte persoane care doresc să vadă partida respectivă.

5. Organizatorul are următoarele obligații: Prevedere legală

Legea 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor si a Jocurilor sportive

Art. 2 Organizatorii competițiilor și jocurilor sportive și forțele de ordine angrenate au obligația de a asigura protecția, și siguranța spectatorilor, sportivilor șl oficialilor si de a lua măsuri pentru prevenirea si înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul și după terminarea competiției sau a jocului sportiv.

Art. 3 Menținerea ordinii publice pe raza administrativ-teritorială a localităților urbane si rurale în care se desfășoară competiții si locuri sportive se realizează, potrivit competentelor, de către structurile abilitate ale Ministerului Administrației si Internelor, în conformitate cu actele normative interne care le reglementează activitatea.

Art. 4 (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu de risc, precum și a celor cu grad ridicat de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial. (2) în situații expres determinate, prevăzute în planul de acțiune întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de către structurile de jandarmi competente teritorial. (3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt piețele, căile publice ori alte locuri unde există informații certe că este posibilă întâlnirea grupurilor de suporteri adverși și s-ar putea produce tulburarea ordinii și siguranței publice.

Art. 5 (1) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine si siguranță în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestări servicii, în condițiile legii, cu societăți specializate de protecție și pază sau, în lipsa acestora, cu poliția locală (4) Măsurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii și siguranței participanților în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acțiune al societății de securitate privată sau, dună caz, al poliței locale care prestează serviciul contractat ori în planul de acțiune întocmit de responsabilul de ordine si siguranță. In acest sens, responsabilul de ordine si siguranță al organizatorului solicită ofițerului de informare date si informații de interes operativ privind suporterii care vor participa la jocul sportiv. (5)Planul de acțiune este aprobat, în toate situațiile, de către comandantul structurii de jandarmi competente teritorial. (6) Fiecare unitate de jandarmi desemnează un ofițer de informare, însărcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate. (7) Monitorii de securitate supraveghează comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportivă, cât și în interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de înregistrări video și fotografii operative în scopul identificării persoanelor care săvârșesc fapte antisociale. Acestea, precum și înregistrările video efectuate în condițiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de probă pentru soluționarea cauzelor de natură penală sau contravențională. (8) în situația desfășurării unor competiții ori jocuri sportive într-o altă localitate decât cea în care își are sediul clubul sau în aceeași localitate, în calitate de echipă oaspete, responsabilul de ordine și siguranță, după consultarea prealabilă a reprezentanților grupurilor de suporteri, are obligația de a transmite ofițerului de informare, cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea jocului, toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor și a jurnaliștilor acreditați, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasării, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare și a programului pentru perioada de ședere în localitatea de disputare a competiției sau a jocului sportiv, precum și numărul de bilete achiziționate de către suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor și indicarea agențiilor de turism care organizează călătoria, coordonatele orare și itinerariul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite și locurile de cazare. (9) Unitatea de jandarmi al cărei comandant a aprobat planul de acțiune are obligația de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.

Art. 10 (1) Pentru organizarea si desfășurarea activității de asigurare a ordinii si siguranței spectatorilor în arena sportivă, organizatorul de competiții sau de jocuri sportive are următoarele obligații:

a) să declare la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puțin 5 zile înainte de data desfășurării, jocurile sportive al căror grad de risc preliminar este unui dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (1) litt. b)- d); unitatea de jandarmi, după stabilirea gradului de risc, înștiințează administrația publică locală despre data desfășurării jocului sportiv, urmând ca reprezentanții acesteia să dispună măsurile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată;

b)să stabilească măsurile de asigurare a ordinii si siguranței participanților în arena sportivă, transpuse în planul de acțiune, care este înaintat pentru aprobare unității de jandarmi competente teritorial, cu cel puțin 3 zile înainte de data desfășurării jocului sportiv;

(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportivă, organizatorul de competiții sau jocuri sportive are următoarele obligații:

a) să efectueze la intrarea în arena sportivă un control riguros al persoanelor și al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r); b) să nu permită accesul persoanelor cărora le-a fost interzisă intrarea la asemenea genuri de manifestări, al persoanelor care se află în stare vădită de ebrietate sau se află, în mod evident, sub influența substanțelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice, arme și muniții de orice fel, făclii, torțe, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru șocuri electrice, substanțe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cuțite, pumnale, șișuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum și al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la alin. (1) lit. r); c) să rețină obiectele sau materialele prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând forțele de ordine pentru luarea măsurilor legale care se impun;

g) să asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse si direcționarea accesului la acestea pe trasee separate;

Regulamentul de organizare a activității fotbalistice (ROAF)

Art. 57 alin. (3) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu de risc, precum și a celor cu grad ridicat de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial, în situații expres determinate, prevăzute în planul de acțiune întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de către structurile de jandarmi competente teritorial. Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt piețele, căile publice ori alte locuri unde există informații certe că este posibilă întâlnirea grupurilor de suporteri adverși și s-ar putea produce tulburarea ordinii și siguranței publice. (4) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine si siguranță în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de arestări servicii, în condițiile legii, cu societăți specializate de protecție și pază sau, în lipsa acestora, cu politia locală.

6. Intimata pârâtă susține că din cele de mai sus, rezultă fără echivoc faptul că organizatorul, în speță AFC †___ †__ †___, răspunde pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în interiorul arenelor sportive și că organizatorul are obligația de a asigura protecția și siguranța spectatorilor, sportivilor și oficialilor în interiorul stadionului.

Asigurarea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu de risc, precum și a celor cu grad ridicat de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial.

De altfel din toate afirmațiile reclamanților se desprinde ideea că Jandarmeria Română ar fi o instituție subordonată AFC †__ †___. Se afirmă că deși Jandarmeria le-a permis accesul UTA le-a interzis accesul, că deși Jandarmeria ar fi dorit să îi lase să participe la meci, UTA i-a pus în țarc, că UTA nu le-a permis să ajungă la stadion.

Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care potrivit Legii 550/2004, art.19 (b) execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia manifestărilor sportive care se desfășoară în spațiul public si care implică aglomerări de persoane, cu următoarele atribuții:

• asigurarea măsurilor de ordine publică pe traseele de deplasare către stadioane, săli și alte locuri destinate desfășurării competițiilor sportive;

• asigurarea măsurilor de ordine publică în zona stadioanelor, sălilor de sport și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor sportive, până la perimetrul zonei delimitate de porțile unde se controlează biletele de acces;

• avizează măsurile stabilite de organizatori pentru asigurarea ordinii și securității participanților în interiorul locurilor de desfășurare a competițiilor sportive;

• stabilește împreună cu organizatorii gradul de risc al manifestării sportive;

• restabilește ordinea publică grav tulburată în interiorul locurilor de desfășurare a competițiilor sportive, atunci când se produc acte de violență între participanți si sunt puse în pericol viață și integritatea corporală ale spectatorilor, jucătorilor, arbitrilor, oficialilor sau ale forțelor de ordine;

• permite accesul suporterilor în incinta stadionului în ziua meciului, la o ora ce va fi stabilita de către forțele de ordine iar defluirea acestora va avea loc imediat după terminarea întâlnirii;

• pentru evitarea tulburării ordinii publice si prevenirea incidentelor de orice natură, foitele de ordine vor însoți grupurile de suporteri pe tot parcursul deplasării la stadion si la înapoiere si vor lua toate măsurile legale ce se impun atunci când se constată tulburări ale ordinii publice:

• în cazul în care pe stadion în afara acestuia sau ne mijloacele de transport, membrii grupurilor cu suporteri au încălcat ordinea publică, sau au provocat distrugeri de bunuri ori valori. Jandarmeria în afara măsurilor legale ce se impun a fi luate, va informa F.R.F. si L.P.F. cât si cluburile pentru a lua si măsuri administrative conform reglementărilor proprii si a protocoalelor întocmite în acest sens.

Asigurarea măsurilor de ordine publică cu ocazia desfășurării manifestărilor sportive are la baza prevederile Convenției Europene, privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestațiilor sportive, în special la meciurile de fotbal, adoptată la Strasbourg la data de 19.08.1985, ratificată prin Legea nr. 53/1998.

7. La data de 23.04.2018, prin adresa _______, Jandarmeria Română, Gruparea mobilă Timișoara, aduce la cunoștința organizatorului faptul că suporterii echipei ASU Poli Timișoara au reușit să achiziționeze un număr de 350 de bilete, pe lângă cele 80 puse la dispoziție de organizator și ne solicită să le comunicăm poziția noastră cu privire la acest aspect.

8. Prin adresa 338/23.04.2018 AFC †__ †___, comunică Grupării mobile de jandarmi că potrivit prevederilor ROAF sectorul destinat suporterilor echipei oaspete este de 70 de locuri, că biletele destinate suporterilor timișoreni au fost puse la dispoziția reprezentantului suporterilor ¤________ ¤______.

De asemenea, intimata pârâtă arată că a făcut cunoscut faptul că nu există posibilitatea permiterii accesului unui număr mai are de 80 de persoane susținători ai echipei oaspete (70 galerie oaspeți și 10 oficialități). De asemenea, a făcut cunoscut faptul că pentru a nu pune în pericol siguranța spectatorilor, a suporterilor săi și ai echipei adverse, pentru o bună desfășurare a evenimentului, a adus la cunoștința clubului ASU Poli și suporterilor cele de mai sus.

Față de această situație, a solicitat ca forțele de ordine să ia măsurile care se impun pentru prevenire și pentru o bună desfășurare a evenimentului, pentru siguranța tuturor participanților.

9. În ziua desfășurării partidei, la orele 15.37, Asociația suporterilor Timișoreni „Druckeria”, prin intermediul aceleiași case de avocatură care reprezintă reclamanții în prezentul demers judiciar, probabil cunoscând faptul că forțele de ordine le vor interzice bloca drumul la stadion, au transmis către Federația Română de Fotbal și către AFC †__ †___ o scrisoare deschisă în care arată că interzicerea de către autorități a prezenței suporterilor ASU Politehnica Timișoara în incinta stadionului O___ Greffner va deschide calea urmării procedurilor judiciare pentru tragerea la răspundere a persoanelor găsite vinovate pentru toate demersurile aflate în afara legii.

10. La data stabilită pentru desfășurarea partidei, după ajungerea în localitatea Siria, Jandarmeria Română, Gruparea de jandarmi mobilă Timișoara, care a asigurat măsurile de ordine la meciul de †_____ †__ – ASU Politehnica Timișoara, a luat decizia conducerii galeriei echipei oaspete ASU Politehnica Timișoara, respectiv a unui număr de aproximativ 300 de suporteri, într-un loc special amenajat, în afara stadionului.

Cele de mai sus sunt confirmate de comunicatul de presă din data de 26.04.2018 al Jandarmeriei Române, din care rezultă că în conformitate cu prevederile legale au fost puse în vânzare 80 de bilete, din care 10 pentru galeria echipei oaspete și 10 pentru oficialități. Jandarmii au stabilit dispozitivele de ordine și siguranță, pe baza informațiilor existente, ca urmare a desfășurării ședinței de cooperare din data de 20.04.2018. Deși clubul UTA a dat comunicate de presă cu privire la numărul de suporteri care au acces în stadion, în ziua desfășurării meciului, au ajuns la Siria aproximativ 300 de suporteri timișoreni constituiți în galerie. Pentru a preveni posibile incidente, ce ar fi putu avea loc, s-a dispus instituirea unei zone securizate pentru suporterii echipei oaspete, la limita exterioară a zonei apropiate arenei sportive.

11. intimata pârâtă precizează că jandarmii nu au permis deplasarea la stadion a nici unei persoane din grupul galeriei de aproximativ 300 de persoane, nu cunoaște rațiunea și motivele pentru care le-a fost interzisă suporterilor ajungerea la stadion.

La poarta de acces a stadionului nu s-a prezentat nici o persoană căreia intimata în calitate de organizator să îi fi interzis accesul în incinta stadionului

12. În timpul partidei, aproximativ în minutul 67, după ratarea unei lovituri de la 11 metri, reprezentantul ASU Politehnica Timișoara a luat decizia retragerii de pe teren a echipei.

La data de 30.04.2018 prin adresa 100 A__ ASU Politehnica Timișoara a înaintat către Federația Română de Fotbal – Comisia de Disciplină și Etică un memoriu în care a sesizat anumite nereguli cu privire la desfășurarea acestui meci de fotbal, una din problemele sesizate fiind și presupusa interzicere de intrare la meci.

În ședința din data de 9.05.2019 FRF a dispus sancționarea clubului A__ ASU Politehnica Timișoara conform art. 34 din Regulament cu Forfait (3-0 în favoarea echipei AFC †__ †___), scăderea a 3 puncte din clasament și o penalitate de 79.500 lei. De asemenea, în baza art. 53 alin. 2 delegatul team manager al A__ ASU Politehnica Timișoara domnul Ñ____ Ñ_____, a fost sancționat cu suspendarea pentru 1 lună și aplicarea unei penalități de 600 de lei.

Clubului organizator al meciului AFC †__ †___ nu i-a fost aplicată nici o sancțiune, FRF apreciind că nu au existat încălcări ale legilor si regulamentelor de către organizator.

D. Lipsa calității procesuale active a reclamanților. Lipsa dovezii că ar fi achiziționat biletul de intrare la meci. Achiziționare de către altă entitate a biletelor privind deplasarea la meci.

15. Reclamanții indică faptul că li s-ar fi interzis de către organizator accesul în data de 24.04.2018 la meciul dintre AFC †__ †___ și ASU Politehnica Timișoara.

Își întemeiază susținerile pe prevederile art. 1350 și urm. Cod civil privind răspundere contractuală, invocând prevederile art. 1270 Cod civil art. 1516 Cod civil.

În aprecierea reclamanților aceștia au încheiat cu AFC †__ †___ un contract de vânzare cumpărare la momentul achiziționării biletelor de intrare la meci, contract care ar fi dat naștere unui drept de acces pe stadion în persoana reclamanților și la o obligație corelativă de a permite accesul pe stadion în persoana pârâtei.

Însă reclamanții nu fac dovada că sunt persoanele care au achiziționat bilete de intrare la meci. Aceștia depun în probațiune o ________ copii ale unor bilete de intrare la meci, fără însă să facă dovada că aceștia au achiziționat aceste bilete sau că aceștia, individual au fost în posesia acestor bilete, în condițiile în care, 70 de bilete au fost puse la dispoziția galeriei.

Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia îndeplinește cumulativ patru condiții și faptul că, aceste condiții, stabilite prin art. 32 alin. (1) C__, trebuie îndeplinite nu numai la formularea cererii și învestirea instanței ci și ulterior pentru punerea în mișcare a tuturor formelor procesuale care alcătuiesc noțiunea de acțiune civilă „ansamblu de mijloace procesuale”.

Calitatea procesuală reprezintă identitatea care trebuie să existe între părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Această identitate trebuie să se materializeze prin echivalența dintre persoana reclamantului și titularul dreptului, respectiv pârâtul și cel obligat la respectarea dreptului și, pe cale de consecință, se întrunește condiția calității procesuale,

De asemenea, reclamanții nu au calitate procesuală activă în ce privește capătul de cerere privind daunele materiale constând în contravaloarea biletelor de tren. Contractul pentru deplasarea suporterilor la meci a fost încheiat între REGIO și Asociația suporterilor Timișoreni „Druckeria”.

Or în condițiile în care reclamanții nu fac dovada că ei sunt cei care au achiziționat biletele de intrare la meci și biletele de deplasare la meci, în aprecierea intimatei pârâte aceștia nu pot justifica calitatea procesuală activă pentru exercitarea cu succes a acțiunii, situație fată de care înțeleg să invoce excepția lipsa calității procesuale active a reclamanților și să solicite să fie respinsă acțiunea ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă.

E. Lipsa calității procesuale pasive a pârâtei AFC †__ †___.

16. Reclamanții își întemeiază acțiunea pe presupusa faptă afirmativ (nedovedită) săvârșită de pârâtă, aceea a interzicerii accesului pe stadion la meciul din data de 24.04.2018.

Așa cum a arătat anterior și cum afirmă chiar reclamanții în cuprinsul cererii de chemare în judecată, aceștia nu au ajuns la stadionul unde se desfășura meciul de fotbal.

Gruparea mobilă de jandarmi, i-a condus într-un loc special amenajat, în afara stadionului și nu le-a permis accesul în stadion apreciind că nu sunt întrunite condițiile legale pentru accesul pe stadion.

Așa cum a indicat anterior la pct. 14, Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia îndeplinește cumulativ patru condiții și faptul că, aceste condiții, stabilite prin art. 32 alin. (1) C__, trebuie îndeplinite nu numai la formularea cererii și învestirea instanței ci și ulterior pentru punerea în mișcare a tuturor formelor procesuale care alcătuiesc noțiunea de acțiune civilă ansamblu de mijloace procesuale”

Calitatea procesuală reprezintă identitatea care trebuie să existe între părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Această identitatea trebuie să se materializeze prin echivalența dintre persoana reclamantului și titularul dreptului, respectiv pârâtul și cel obligat la respectarea dreptului și, pe cale de consecință, se întrunește condiția calității procesuale.

Or în condițiile în care reclamanții nu au ajuns la stadion și pârâta nu a interzis accesul nici unei persoane în incinta stadionului, în aprecierea sa nu se poate justifica calitatea procesuală pasivă în persoana pârâtei pentru exercitarea cu succes a acțiunii, situație fată de care înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și vă solicite să fie respinsă acțiunea ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală pasivă.

F. Apărări de fond. Inexistența unei culpe a pârâtei în îndeplinirea obligațiilor care îi reveneau în calitate de organizator a meciului de fotbal. Neajungerea reclamanților la stadion.

17. In ipoteza în care instanța va trece peste excepțiile invocate în cuprinsul prezentei întâmpinări și va dori să cerceteze în fond litigiul, în cele de urmează intimata arată că va expune argumente apte să conducă la respingerea apelului și la respingerea pe fond a acțiunii, pretențiile reclamanților/apelanți fiind nefondate, netemeinice, formulate în scop pur șicanator, urmărind doar denigrarea valorilor clubului †__ †___, bazat pe rivalitatea dintre cele două cluburi fanion ale vestului, fiind un demers lipsit de fairplay, făcut în afara cadrului sportiv în care trebuie să se circumscrie desfășurarea unei competiții sportive.

Intimata pârâtă precizează că va încerca să analizeze punctual afirmațiile din cuprinsul acțiunii și din memoriul de apel și să arate că acestea sunt lipsite de orice fundament fiind simple alegații.

19. „Subsemnații și ceilalți suporteri ne-am prezentat la sediul AFC UTA în vederea achiziționării biletelor.”

Reclamanții nu fac dovada că s-au prezentat în vederea achiziționării biletelor. Faptul că sunt în posesia unor bilete nu face dovada achiziționării acestora, acestea putând la fel de bine să le fie înmânate de alte persoane, sau să fie găsite într-un loc public.

20. „Când ne-am prezentat pentru achiziția biletelor dl A________ Meszar președintele clubului a fost cel care a vândut primele bilete”

O afirmație falsă. A________ Meszar nu este președintele clubului UTA. P___________ clubului UTA este domnul V_____ F______. Domnul Meszar A________ nu are altă calitate decât membru fondator al clubului și nu deține nici o funcție în cadrului clubului †__ †___.

21. „Biletele au fost comercializate fără a ni se aduce la cunoștință că ar exista o restricție in ceea ce privește accesul în stadion al suporterilor timișoreni.”

Suporterilor echipei oaspete le-a fost predat un număr de 70 de bilete (a se vedea Anexa 2), conform regulamentului. Persoana care a preluat biletele respectiv domnul ¤______ ¤________ cunoștea foarte bine faptul că în stadion, pot avea acces doar 70 de suporteri ai echipei oaspete.

În același timp în stadion au avut acces un număr de spectatori în limita locurilor disponibile.

La momentul vânzării biletelor nimeni nu a fost întrebat dacă este suporter al vreunei echipe sau participă la meci ca și spectator. De altfel nici nu ar fi putut interzice participarea la meci a vreunui spectator și nu ar fi putut refuza să comercializeze bilet nici unui spectator care a dorit să achiziționeze bilet

22. În pofida demersurilor, AFC UTA a decis imediat după vânzarea biletelor ca numărul de suporteri ai ASU Politehnica Timișoara să fie limitat la 70

Nu este altceva decât o minciună grosolană și o afirmație făcută cu totală rea credință, după cum se poate observa din procesul verbal încheiat între reprezentanții celor 2 cluburi cele 70 de bilete au fost puse la dispoziție suporterilor echipei oaspete la data de 20.04.2018, biletele pentru meci fiind puse în vânzare după data la care au fost predate către reprezentanții echipei Politehnica Timișoara cele 70 de bilete, a se vedea chiar afirmația reclamanților de la pct. 7 din acțiune.

23. Reprezentanții AFC †__ †___ au hotărât blocarea reclamanților la evenimentul din 24.04.2018

Încă o denaturare a stării de fapt și a realității. Blocarea accesului nu s-a făcut de reprezentanții AFC †__ †___ ci de către gruparea de jandarmi.

Persoanele care s-au deplasat la meci au fost blocate de jandarmi cu mult înainte de a ajunge la stadion.

Jandarmeria Română nu este subordonată AFC UTA și nu primește ordine de la nici un reprezentant al acestei asociații.

24. Ajunși la stadion am fost supuși unor tratamente umilitoare, fiind închiși într-un țarc metalic în mijlocul câmpului

Nici unei persoane dintre cele care au ajuns la stadion nu i-a fost refuzat accesul în stadion.

Suporterii echipei Politehnica Timișoara au fost opriți de jandarmi cu mult înainte de a ajunge la stadion, jandarmii fiind cei care i-au închis într-un țarc metalic și care au luat decizia de a nu le permite accesul spre stadion.

Așa cum reiese din comunicatul jandarmeriei din data de 26.04.2018 „Deși clubul UTA a dat comunicate de presă cu privire la numărul de suporteri care au acces în stadion, în ziua desfășurării meciului au ajuns în localitatea Siria, aproximativ 300 de suporteri timișoreni constituiți în galerie. Pentru a preveni posibile incidente ce ar fi putut avea loc, s-a dispus instituirea unei zone de securitate pentru suporterii echipei oaspete, la limita exterioară a zonei apropiate arenei sportive.”

25. Pârâta AFC UTA a refuzat vehement să ne permită accesul în stadion, deși reprezentanții Jandarmeriei își dăduseră acordul pentru participarea subsemnaților la meci, confirmând că accesul suporterilor timișoreni nu reprezintă o problemă

Afirmația este contrazisă de cele arătate anterior în comunicatul Jandarmeriei, în sensul în care această instituție a apreciat că accesul suporterilor timișoreni reprezintă un pericol și se impune oprirea lor înainte de a ajunge la stadion.

26. Am fost conduși blocați într-un țarc metalic amenajat în câmp, la marginea drumului.

Se poate observa că la diferență de 3 paragrafe reclamanții au susțineri diferite – par. 16 – ajunși la stadion nu am fost lăsați, – par. 19 – am fost blocați într-un țarc amenajat în câmp.

Nu reprezentanții pârâtei au blocat accesul suporterilor timișoreni, nu reprezentanții pârâtei i-au condus în țarc.

Țarcul metalic în care au fost conduși suporterii echipei oaspete a fost amplasat la o distanță de aproximativ 5 km de stadion, fiind adus de gruparea mobilă de jandarmi care a luat decizia aducerii țarcului, a hotărât locul unde va fi amplasat și care a condus suporterii echipei oaspete în acel loc.

27. A doua zi după desfășurarea partidei, dl. A________ Meszar, în calitate de reprezentant al AFC †__ †___.

Fals. Așa cum am arătat anterior A________ Meszar nu are nici o calitate oficială față de AFC †__ †___ fiind doar membru fondator. Interviul din publicația arădeană a fost luat în calitate de om al sportului, de persoană care se implică activ în viața sportivă arădeană. Toate declarațiile făcute de domnul A________ Meszar în cuprinsul interviului sunt opiniile proprii ale acestuia și nu reprezintă poziția oficială a pârâtei.

28. Principalul motiv pentru care ni s-a interzis accesul a fost acela că am fost îmbrăcați violet și cu însemnele clubului Politehnica Timișoara

Motivul interzicerii accesului rezultă clar din comunicatul Jandarmeriei care a apreciat că ar fi puse în pericol siguranța desfășurării partidei și a celorlalți spectatori prin permiterea accesului reclamanților care au fost constituiți în galerie.

În condițiile în care galeriei i-au fost alocate un număr de 70 de bilete conform prevederilor legale, Jandarmeria a luat decizia să blocheze accesul unui număr mai mare de 70 în înspre stadion.

Reprezentanții Jandarmeriei le-au adus la cunoștință că pot permite accesul spre stadion a cel mult 70 de persoane, care puteau să se deplaseze însă aceștia au luat decizia de a nu părăsi zona amenajată de Jandarmerie.

La momentul la care unii din cei aflați în acea zonă amenajată de jandarmerie au dorit, în limita celor 70 de locuri să se deplaseze spre stadion, între suporterii echipei Politehnica Timișoara au avut loc o ________ conflicte care au degenerat în bătaie, cele 70 de persoane nefiind lăsate să ajungă la stadion chiar de cei cu care au venit împreună la meci.

29. Între reclamanți și pârâtă s-a încheiat un contract civil de vânzare cumpărare.

Reclamanții nu fac dovada că au achiziționat bilete la meciul din data de 20.04.2018. Simpla deținere a unui bilet la meci nu echivalează cu dovada cumpărării acestuia, astfel că nu se poate afirma că între reclamanți și pârâtă a intervenit un contract care să dea naștere la drepturi și obligații reciproce.

Obligațiile pârâtei în calitate de organizator sunt stabilite de Legea 4/2008 și ROAF, obligații care au fost respectate în totalitate de către pârâtă.

30. Sunt întrunite condițiile necesare angajării răspunderii civile contractuale, deoarece pârâta nu și-a executat contractul, existând astfel o faptă ilicită, constând în aceea că ar fi interzis accesul pe stadion al reclamanților.

Așa cum a arătat în repetate rânduri în cuprinsul prezentei întâmpinări nu a fost interzis și/sau refuzat accesul nici unei persoane la stadion de către organizator în speță de către pârâtă.

Accesul spre stadion al suporterilor echipei oaspete a fost interzis de către Jandarmerie.

31. Pârâta a fost sancționată de ANPC.

Pârâta a fost sancționată de ANPC care a considerat că vânzare la pachet a biletelor la cele 3 partide ar fi încălcat normele legale.

Pârâta nu a fost sancționată în legătură cu organizarea meciului în nici un caz în modalitatea în care sugerează reclamanții

32. Referirile la caracterul discriminatoriu al interzicerii accesului.

Nu pârâta a interzis accesul în incinta stadionului a reclamanților

Potrivit art. 2 alin. (9) din OG 137/2000 Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de șanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe.

În condițiile în care măsurile privind modalitatea de deplasare a spectatorilor la meci, au fost luate de Jandarmeria Română, ținând cont de asigurarea integrității și tuturor participanților această competiție, reclamanții nu au fost discriminați prin aceea că nu li s-a permis accesul spre stadion.

Nu există nici o prevedere legală care să împiedice Jandarmeria să interzică accesul unor persoane în anumite locuri, atunci când se pune problema interesului public. Drepturile individuale subzistă până la momentul la care este afectat interesul public.

33. Daunele materiale constând în costul biletelor achiziționate pentru meci în cuantum de3.650iei

Reclamanții nu indică cum au ajuns la această sumă deoarece sunt un număr de 138 de reclamanți. Dacă ar fi să accepte afirmația potrivit căreia prețul unui bilet a fost de 30 de lei, un simplu calcul matematic indică faptul că suma solicitată nu poate reprezenta contravaloarea biletelor de intrare la meci.

În anexa 2 a acțiunii sunt depuse 208 bilete x 10 lei = 2.080 lei

Daunele materiale solicitate nu sunt certe deoarece reclamanții nu indică cum au ajuns la suma de 3.650 lei reprezentând costul biletelor.

Așa cum a arătat anterior, la pct. 15 reclamanții nu au calitate procesuală activă pentru acest capăt de cerere, biletele fiind achiziționate de către o altă entitate.

34. Prejudiciul constând în contravaloarea unei zile de concediu

Prejudiciul este inexistent deoarece toate cererile depuse în probațiune sunt pentru efectuarea unor zile de concediu legal. Concediul legal este plătit de angajator, nu este concediu fără plată. Reclamanții care au ales să își ia o zi de concediu legal pentru a participa la meci nu au suferit nici iun prejudiciu.

35. Costurile suportate privind deplasarea la Siria în cuantum de 2.740 lei și a biletului de avion, în cuantum de 715 lei

După cum se poate observa din actele depuse acțiunea de deplasare la Siria a fost contractată de Asociația suporterilor timișoreni cu Regio Călători, pentru un număr de 271 călători pentru ruta A___ Siria A___ fiind plătită de această entitate.

De asemenea pe ruta Timișoara A___ Timișoara a fost obținut un bilet de călătorie în grup.

Reclamanții nu fac dovada că s-au deplasat cu trenul sau s-au deplasat cu autoturisme sau alte mijloace proprii la Siria.

În aceste condiții nu pot solicita plata unor sume de bani cu privire la care nu pot face dovada că au fost achitate de ei.

Referitor la biletul de avion, reclamantul nu face dovada că s-a deplasat exclusiv în vederea vizionării meciului de fotbal. Reclamantul s-a deplasat la Timișoara, unde are domiciliul, în scopuri personale și probabil că momentul deplasării acasă a coincis cu momentul susținerii partidei de fotbal astfel că nu poate pretinde plata acestui bilet de avion.

36. Prejudiciul nepatrimonial constând în plata unei sume de 4.000 lei pentru fiecare reclamant.

Intimata pârâtă apreciază solicitarea ca fiind făcută cu totală rea credință. Daunele morale solicitate nu pot fi cuantificate în mod obiectiv. Fiecare persoană percepe în mod diferit atingerile aduse onoarei și reputației.

Pârâta nu a făcut nimic de natură să aducă atingere onoarei și reputației reclamanților, demnitatea reclamanților nefiind știrbită de nici una din acțiunile AFC †__ †___ în calitate de club organizator al meciului de fotbal.

37. Reperele jurisprudențiale nu sunt nici măcar similare, cu atât mai puțin identice cu particularitățile prezentei cauze. În cauza la care se face trimitere suporterilor li s-a interzis achiziționare de bilete, ceea ce pârâta nu a făcut, ori nu pot fi folosite ca repere jurisprudențiale decât eventuale cauze care au legătură cu speța dedusă judecății.

În concluzie, pentru argumentele expuse solicită admiterea excepțiilor și respingerea apelului.

În drept: art. 205 C__, textele legale invocate în cuprinsul prezentei întâmpinări.

În probațiune: înscrisurile de la dosarul de fond

Tot la data de 09.12.2020 pârâta †________ †_____ †___ U.T.A. A___ a formulat apel incident, recalificat de instanță ca fiind apel provocat, împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună admiterea apelului incident, schimbarea în parte a soluției pronunțată de instanța de fond cu privire la cererea de chemare în garanție, în sensul în care, în măsura admiterii apelului principal și modificării hotărârii instanței de fond, în măsura obligării pârâtei la plata sumelor solicitate de reclamanți prin acțiunea și apelul formulat, să dispună obligarea chematului în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____ cu sediul în București, sector 1, _______________________-11, la plata sumelor la plata cărora va fi obligată pârâta către reclamanții din dosar.

În motivarea apelului, pârâta a precizat următoarele:

Starea de fapt. M___ de fotbal AFC †__ †___ și ASU Politehnica Timișoara. Locul desfășurării partidei. Omologarea stadionului. Organizatorul meciului. Obligațiile organizatorului. Blocarea suporterilor de către efectivele de Jandarmi.

La data de 24 aprilie 2018 orele 17 la stadionul „O___ Greffner” din _________________________ s-a desfășurat meciul de fotbal dintre AFC †__ †___ și ASU Politehnica Timișoara în cadrul etapei 31 a Ligii a 2-a de fotbal a României din sezonul competițional 2017 – 2018.

Fiecare stadion pe care se desfășoară competiții sportive este supus omologării de către federațiile de specialitate, în speță de către Federația Română de Fotbal. Omologarea unui stadion se face înainte de începerea sezonului competițional și este valabilă pe toată durata unui sezon, fără a putea fi aduse modificări în timpul competiției,

Stadionul „O___ Greffner” din _________________________ a fost omologat, pentru sezonul competițional 201-2018 prin Procesul verbal din data de 26 iulie 2017. (Anexa 1). La pct. 7 din acest proces verbal se prevede că sectorul destinat suporterilor echipei oaspete este de 74 de locuri.

Restul biletelor la meci, de aproximativ 1400, care au fost puse în vânzare, au fost destinate spectatorilor și suporterilor.

Organizatorul acestei partide a fost AFC †__ †___.

Potrivit obligației care îi revenea, la data de 20.04.2018 organizatorul AFC †__ †___ a predat către ASU Poli Timișoara un număr de 70 de bilete cu seriile ______-______ (Anexa 2).

Organizatorul are o _______________, în acord cu Legea 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive

Din cele de mai sus, rezultă fără echivoc faptul că organizatorul, în speță AFC †__ †___, răspunde pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în interiorul arenelor sportive și că organizatorul are obligația de a asigura protecția și siguranța spectatorilor, sportivilor și oficialilor în interiorul stadionului.

Asigurarea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu de risc, precum și a celor cu grad ridicat de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial.

La data de 23.04.2018, prin adresa _______, Jandarmeria Română, Gruparea mobilă Timișoara, aduce la cunoștința organizatorului faptul că suporterii echipei ASU Poli Timișoara au reușit să achiziționeze un număr de 350 de bilete, pe lângă cele 80 puse la dispoziție de organizator și ne solicită să le comunicăm poziția noastră cu privire la acest aspect.

Prin adresa 338/23.04.2018 AFC †__ †___, comunică Grupării mobile de jandarmi că potrivit prevederilor ROAF sectorul destinat suporterilor echipei oaspete este de 70 de locuri, că biletele destinate suporterilor timișoreni au fost puse la dispoziția reprezentantului suporterilor ¤________ ¤______.

De asemenea, a făcut cunoscut faptul că nu există posibilitatea permiterii accesului unui număr mai are de 80 de persoane susținători ai echipei oaspete (70 galerie oaspeți și 10 oficialități). De asemenea, a făcut cunoscut faptul că pentru a nu pune în pericol siguranța spectatorilor, a suporterilor săi și ai echipei adverse, pentru o bună desfășurare a evenimentului, a adus la cunoștința clubului ASU Poli și suporterilor cele de mai sus.

Față de această situație, a solicitat ca forțele de ordine să ia măsurile care se impun pentru prevenire și pentru o bună desfășurare a evenimentului, pentru siguranța tuturor participanților.

La data stabilită pentru desfășurarea partidei, după ajungerea în localitatea Siria, Jandarmeria Română, Gruparea de jandarmi mobilă Timișoara, care a asigurat măsurile de ordine la meciul de †_____ †__ – ASU Politehnica Timișoara, a luat decizia conducerii galeriei echipei oaspete ASU Politehnica Timișoara, respectiv a unui număr de aproximativ 300 de suporteri, într-un loc special amenajat, în afara stadionului.

Cele de mai sus sunt confirmate de comunicatul de presă din data de 26.04.2018 al Jandarmeriei Române, din care rezultă că în conformitate cu prevederile legale au fost puse în vânzare 80 de bilete, din care 10 pentru galeria echipei oaspete și 10 pentru oficialități. Jandarmii au stabilit dispozitivele de ordine și siguranță, pe baza informațiilor existente, ca urmare a desfășurării ședinței de cooperare din data de 20.04.2018. Deși clubul UTA a dat comunicate de presă cu privire la numărul de suporteri care au acces în stadion, în ziua desfășurării meciului, au ajuns la Siria aproximativ 300 de suporteri timișoreni constituiți în galerie. Pentru a preveni posibile incidente, ce ar fi putu avea loc, s-a dispus instituirea unei zone securizate pentru suporterii echipei oaspete, la limita exterioară a zonei apropiate arenei sportive.

Așa cum reiese din comunicatul jandarmeriei „Deși clubul UTA a dat comunicate de presă cu privire la numărul de suporteri care au acces în stadion, in ziua desfășurării meciului au ajuns în localitatea Siria, aproximativ 300 de suporteri timișoreni constituiți în galerie. Pentru a preveni posibile incidente ce ar fi putut avea loc, s-a dispus instituirea unei zone de securitate pentru suporterii echipei oaspete, la limita exterioară a zonei apropiate arenei sportive.”

Apelanta pârâtă susține că jandarmii nu au permis deplasare la stadion a nici unei persoane din grupul galeriei de 300 de persoane, nu cunoaște rațiunea și motivele pentru care le-a fost interzisă suporterilor ajungerea la stadion.

La poarta de acces a stadionului nu s-a prezentat nici o persoană căreia apelanta pârâtă în calitate de organizator să îi fi interzis accesul în incinta stadionului

Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care potrivit Legii 550/2004, art.19 (b) execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia manifestărilor sportive care se desfășoară în spațiul public si care implică aglomerări de persoane, cu următoarele atribuții:

• asigurarea măsurilor de ordine publică pe traseele de deplasare către stadioane, săli și alte locuri destinate desfășurării competițiilor sportive;

• asigurarea măsurilor de ordine publică în zona stadioanelor, sălilor de sport și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor sportive, până la perimetrul zonei delimitate de porțile unde se controlează biletele de acces;

• avizează măsurile stabilite de organizatori pentru asigurarea ordinii și securității participanților în interiorul locurilor de desfășurare a competițiilor sportive;

• stabilește împreună cu organizatorii gradul de risc al manifestării sportive;

• restabilește ordinea publică grav tulburată în interiorul locurilor de desfășurare a competițiilor sportive, atunci când se produc acte de violență între participanți si sunt puse în pericol viață si integritatea corporală ale spectatorilor, jucătorilor, arbitrilor, oficialilor sau ale forțelor de ordine;

• permite accesul suporterilor în incinta stadionului în ziua meciului, la o ora ce va fi stabilita de către forțele de ordine iar defluirea acestora va avea loc imediat după terminarea întâlnirii;

• pentru evitarea tulburării ordinii publice si prevenirea incidentelor de orice natură, forțele de ordine vor însoți grupurile de suporteri ne tot parcursul deplasării la stadion si la înapoiere si vor lua toate măsurile legale ce se impun atunci când se constată tulburări ale ordinii Publice:

• în cazul în care pe stadion în afara acestuia sau pe mijloacele de transport, membrii grupurilor cu suporteri au încălcat ordinea publică, sau au provocat distrugeri de bunuri ori valori. Jandarmeria în afara măsurilor legale ce se impun a fi luate, va informa F.R.F. si L.P.F. cât si cluburile pentru a lua si măsuri administrative conform reglementărilor proprii și a protocoalelor întocmite în acest sens.

Prin acțiunea ce face obiectul dosarului ante-rubricat reclamanții solicită obligarea pârâtei la plata unor sume de bani, cu titlu de daune materiale și daune morale având ca temei faptul că li s-a interzis accesul în stadion la data desfășurării meciului de fotbal.

Având în vedere prevederile legale privind siguranța și ordinea publică, precum și prevederile Legii nr. 4/2008, în opinia apelantei pârâte au fost respectate toate dispozițiile privind organizarea și desfășurarea competiției organizate în data de 20.04.2018.

Raportat la faptul că reclamanții nu au mai ajuns la stadion și că aceștia au fost opriți din drum de către unitatea mobilă de jandarmi, apreciază că în măsura în care va fi obligată la plata unor sume de bani către reclamanți, chematul în garanție trebuie să le achite aceste sume, acesta fiind cel care a blocat ajungerea reclamanților la stadion.

În concluzie, pentru argumentele expuse solicită admiterea apelului incident.

În drept: art. 472, art. 72 și urm. C__, textele legale invocate în cuprinsul memoriului.

În probațiune: înscrisurile de la dosar și orice alte probe a căror necesitate va reieși din dezbateri.

La data de 15.01.2021 intimatul – chemat în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____ a depus Întâmpinare la apelul incident formulat de către Asociația de †_____ †___ †__ †___ solicitând respingerea acestuia, pe următoarele considerente:

I. Chestiuni prealabile

1. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române;

Potrivit literaturii de specialitate, condițiile necesare pentru ca o persoană să dobândească calitatea de parte în procesul civil sunt: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, afirmarea unui drept și justificarea unui interes.

În acest sens, pentru ca o parte să aibă calitate în justiție este necesar ca acea parte să fie obligată potrivit legii să răspundă față de pretențiile ridicate împotriva sa. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.

Potrivit dispozițiilor art. 6 alin, (4), teza a II-a din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, actualizată: „unitățile din subordinea Inspectoratului General, ai căror comandanți au calitatea de ordonator terțiar de credite, sunt stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, au personalitate juridică și utilizează creditele bugetare care le-au fost repartizate”.

Potrivit art. 11 alin, (1) din Legea nr. 550/2004: „Gruparea de jandarmi mobilă funcționează în subordinea Inspectoratului Generat ca structură destinată organizării și executării misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii publice și de combatere a infracționalității în zona de responsabilitate teritorială”,

Astfel cum au arătat și în fața instanței de fond, IGJR nu a avut nici o legătură cu meciul de fotbal din data de 24.04.2018 la care se face referire în acest litigiu (competiția sportivă organizată de apelanta pârâtă A.F.C. †__ †___). Intimatul solicită a se constata că nu I.G.J.R. a participat la această misiune, ci unitatea de jandarmi competentă de la nivel teritorial, care a asigurat ordinea și liniștea publică a evenimentului.

Pentru aceste considerente, solicită a se constata că IGJR nu are calitate procesuală pasivă și, pe cale de consecință, să fie respins apelul incident, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasiva,

2. Inadmisibilitatea apelului incident privind cererea de chemare în garanție a I.G.J.R.

Pentru ca apelanta să poată justifica chemarea în garanție a I.G.J.R., trebuie să facă dovada interesului pe care îl are pentru a îl chema în judecată, respectiv să fie îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 72 și urm. din Codul de procedură civilă.

De asemenea, potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă, cel care face o susținere în procesul civil trebuie să o dovedească.

Potrivit art. 72 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea interesată poate să cheme în judecată o terță persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.

Cererea de chemare în garanție trebuie să se fundamenteze pe o obligație de garanție sau obligație de despăgubire. Prin urmare, aceasta poate fi formulată atunci când există o obligație de garanție în sarcina terțului, stabilită de lege sau convențional ori atunci când ar fi îndreptățită să solicite despăgubiri de la terț, dacă partea care a cerut chemarea în garanție a căzut în pretenții, or între intimatul IGJR și apelantă nu există nici un raport juridic obligațional, care să-i dea dreptul ca pe calea unei cereri de intervenție să pretindă anumite drepturi.

Așa cum se poate observa, µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____ nu are nici un raport de prepușenie cu apelanta din această cauză pentru a garanta pentru aceasta.

Mai mult decât atât, instituția nu are nici o legătură cu evenimentul sportiv despre care vorbește apelanta, aspecte care reies chiar din susținerile acesteia.

Prin urmare, solicită să se dispună, admiterea excepției și pe cale de consecință respingerea ca inadmisibilă a apelului incident privind cererea de chemare în garanție a IGJR.

II. Pe fondul cauzei, solicită respingerea apelul incident ca nefondat.

Prin Sentința civilă nr. 136/2020 pronunțată de Tribunalul A___ la data de 31.07.2020, instanța a dispus următoarele:

– respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții N______ Sebastia L_____ … în contradictoriu cu pârâta †________ †_____ †___ †__ având ca obiect pretenții,

– respinge cererea de chemare în garanție formulată pârâta †________ †_____ †___ †__ †___ împotriva chematei în garanție µ____________ µ______ µ_ µ___________ µ_____,

– obligă reclamanții la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată …”

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a respins în mod corect cererea de chemare în garanție a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române ca rămasă fără obiect, având în vedere că a respins acțiunea principală.

Indiferent de soluția pe care ar fi pronunțat-o instanța de fond, cererea de chemare în garanție a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române nu putea fi admisă deoarece instituția nu are nici o legătură cu acea competiție sportivă ce a avut loc la A___.

De asemenea, apelul nu este motivat, întrucât apelanta nu aduce nici un motiv pentru care hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul soluției pronunțate cu privire la solicitarea acesteia de chemare în garanție a I.G.J.R. și nici nu indică nici un motiv de fapt sau de drept care să justifice chemarea intimatei în garanție. .

Potrivit dispozițiilor art. 470 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, apelanta trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul, respectiv probele invocate în susținerea apelului.

Având în vedere dispozițiile art. 470 alin. (3) teza a II-a, coroborate cu cele ale art. 472 și urm. din Codul de procedură civilă, solicită a se dispune decăderea apelantei din dreptul de a invoca motive noi de apel, respectiv din dreptul de a propune probe.

Pentru aceste considerente, solicită să se dispună respingerea apelului incident în ceea ce privește cererea apelantei-pârâte de chemare în garanție a I.G.J.R.

În temeiul dispozițiilor art. 223 alin. (3), coroborat cu cele ale art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

În drept, au fost invocate dispozițiile din Legea nr. 4/2008 și celelalte dispoziții legale menționate.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar, precum și alte probe care rezultă a fi necesare din dezbateri.

Atât apelanții reclamanți, cât și apelanta pârâtă au depus concluzii scrise, prin Serviciul Registratură al instanței.

Curtea, analizând apelul principal, alături de apelul provocat precum și apărările formulate prin întâmpinări, cu aplicarea prevederilor art.466 și urm. NCPC raportat la art.480 NCPC, și aplicând principul devoluțiunii consacrat de art.476 și urm. NCPC, va constata că apelul reclamanților este întemeiat, în timp ce apelul provocat este nefondat.

În acest sens, Curtea, cu prioritate și în acord cu dispozițiile art.248 NCPC, va constata că excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, respectiv lipsa calității procesuale pasive a pârâtei sunt nefondate.

În acest sens, Curtea, în acord cu argumentele instanței de fond, va constata că cei 138 de reclamanți au dovedit calitatea lor procesuală activă, prin simplul fapt al deținerii și prezentării în instanță a biletelor de meci cumpărate, acestea nefiind nominale, astfel că simpla deținere a acestora prezumă achiziționarea lor legală.

Mai mult decât atât, deținerea biletelor de către reclamanți este asociată cu dovada deplasării în localitatea Șiria, așa cum o atestă biletele de tren de grup OPEN, emise de CFR SA, dovezi din care rezultă deplasarea celor 138 de reclamanți pe ruta feroviară Timișoara – A___ – Șiria și retur.

Curtea va mai constata că la fel de nejustificată este și invocarea excepției calității procesual pasive a pârâtei †________ †_____ †___ U.T.A. A___ , în condițiile în care acesta fost clubul organizator al partidei de fotbal dintre †__ †___ și ASU Poli din data de 24.04.2018, chiar dacă jocul s-a desfășurat pe stadionul O___ Grefner din Șiria și totodată, același club a pus în vânzare biletele a căror contravaloare se solicită a fi acum rambursată.

De asemenea, în același context, dar cu influențarea inclusiv a soluției privind apelul provocat, Curtea va constata că µ____________ µ______ al Jandarmeriei nu are calitate procesuală în prezenta cauză întrucât structura centrală nu a fost implicată în mod direct în desfășurarea activităților de menținere a ordinii și siguranței, ci Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara – grupare fără personalitate juridică din cadrul Jandarmeriei Române, în calitate de structură de jandarmi competentă teritorial, responsabilă – conform art. 4 din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive – cu menținerea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu și ridicat de risc.

Mai mult decât atât, Curtea va constata că Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara a acționat în acord cu recomandările și planul ales de către clubul organizator, adică pârâta din prezenta cauză, motiv pentru care apelul provocat va fi respins ca nefondat.

În fapt:

Pe fondul cauzei, Curtea va constata cu privire la starea de fapt că, la data de 20 aprilie 2018 s-au pus în vânzare biletele pentru meciul de †_____ †__ – Politehnica Timișoara de pe stadionul din Șiria, din care 70 bilete au fost predate de clubul UTA pe bază de proces verbal clubului vizitator, pentru accesul galeriei echipei oaspete în stadion.

Stadionul din Șiria pe care s-a disputat meciul de fotbal are o capacitate de 1.600 de locuri și a fost omologat oficial de către Federația Română de Fotbal pentru campionatul Ligii a 2-a, sezonul competițional 2017-2018, conform procesului verbal din 26.07.2017, având un sector destinat suporterilor oaspeți de 74 de locuri, separat de celelalte sectoare.

După punerea în vânzare a biletelor, susținătorii echipei ASU Politehnica Timișoara, direct sau prin intermediari, au mai intrat în posesia a aproximativ 250 bilete, bilete cumpărate de această dată de la casieria clubului UTA.

În intervalul de timp între vânzarea biletelor și ziua meciului, atât clubul UTA – organizatorul jocului, cât și Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara – grupare fără personalitate juridică din cadrul Jandarmeriei Române, în calitate de structură de jandarmi competentă teritorial, responsabilă – conform art. 4 din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive – cu menținerea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu și ridicat de risc (jocul în cauză fiind încadrat cu grad mediu de risc), au fost înștiințați în timp util de suporterii ASU Politehnica Timișoara despre împrejurarea că aceștia dețin un număr de aproximativ 300 bilete la meci, cu scopul de a li se permite accesul tuturor celor 300 de suporteri pe stadion și de a se putea asigura ordinea publică pe durata meciului.

Clubul UTA, responsabil, conform art. 5 din Legea nr. 4/2008 cu asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în interiorul arenei sportive, a avut o poziție fermă și constantă în ceea ce privește faptul că doar unui număr de 70 persoane din galeria echipei oaspete i se va permite accesul pe stadion, poziție care a fost adusă la cunoștința suporterilor ASU Politehnica Timișoara.

În data de 24 aprilie 2018, aproximativ 300 suporteri timișoreni au făcut deplasarea cu trenul la A___ și mai apoi la Șiria, în mod organizat, împreună, uzând de bilete de călătorie OPEN – CFR, dus-întors, pe ruta Timișoara-A___-Șiria aspect ce rezultă cu evidență din declarațiile martorilor audiați, pentru a vedea meciul UTA – Politehnica Timișoara.

Curtea va mai constata din probatoriul administrat că pe tot parcursul deplasării, cei 138 de reclamanți nu au fost implicați în fapte care să contribuie la tulburarea liniștii și ordinii publice, deplasarea efectuându-se fără incidente, debarcarea având loc în gara Șiria.

În gara Șiria, reclamanții au fost întâmpinați și preluați de jandarmi și în loc să fie însoțiți înspre direcția Stadionului, aceștia au fost conduși înspre un țarc amenajat la peste 2 km distanță de stadion, aflat în plin câmp, locația fiind mai apoi pretențios denumită „Fan Zone”.

Aceasta în ciuda faptului că înainte de începerea partidei au avut loc discuții între suporteri, conducerea dispozitivului de jandarmi și clubul organizator, reprezentanții organizatorului menținându-și poziția de a nu permite intrarea pe stadion a unui număr mai mare de suporteri timișoreni, chiar dacă aceștia aveau bilete cumpărate în mod legal.

Atitudinea pârâtei fost constantă în acest sens, în ciuda faptului că reprezentanții Jandarmeriei au pus la dispoziție un plan de acțiune, care a cuprins 3 variante de acțiune, respectiv V1 80 de suporteri galerie ASU pe stadion, iar diferența în parcul de pe _______________________ suporterii galeriei ASU în parcul de pe ____________________- toți suporterii galeriei ASU în stadion.

Astfel, în calitate de club organizator, pârâta a insistat și s-a aplicat Planul de acțiune aferent V2, nefiind permis accesul pe stadion niciunui suporter sosit de la Timișoara.

Curtea va mai constata, în urma reanalizării probatoriului administrat în cauză că atât apelanții-reclamanți, dar chiar și intimata, sau chiar Jandarmeria cunoșteau despre intenția lor de a asigura prezența la meci, discuțiile purtate fiind sub aspectul dacă li se va permite accesul pe stadion ca suporteri în locurile dedicate și în ce număr, sau dacă se vor lua măsuri suplimentare pentru a asigura accesul în stadion, pe alte locuri decât cele dedicate galeriei suporterilor, care într-adevăr are o capacitate de 74 de locuri.

Acest lucru rezultă din Raportul de misiune întocmit de Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoara, cât și din comunicările între aceștia și intimata †__ †___., înscrisuri coroborate inclusiv cu declarațiile tuturor martorilor audiați în primă instanță.

Curtea mai constată că biletele achiziționate aveau inserția locului în stadion – tribună sau peluză, fiind locuri destinate spectatorilor, iar la momentul achiziției biletelor intenția lor a fost aceea de a vedea meciul în direct, și nu neapărat aceea de a participa ca galerie, asumându-și că locurile dedicate suporterilor erau limitate conform PV de omologare a stadionului emis de FRF.

Curtea va constata în acest context, raportat la capacitatea stadionului din Șiria, de 1.600 locuri că este imposibil ca toți cei 350 de suporteri veniți din Timișoara să fi încăput în spațiul limitat dedicat exclusiv galeriei echipei oaspete, cu o capacitate maximă de 70 de locuri – a se vedea în acest sens și Planul stadionului din Șiria, cu o capacitate de 1.600 locuri, cu 1 Tribuna 0, 2 Tribune I, 1 Tribuna II precum și 2 peluze – fila 199.

Concret, Curtea va constata că stadionul ” O___ Greffner” este de aproximativ 1.600 de locuri din care 1.380 scaune dispuse astfel: Tribuna I 580 de locuri, Tribuna II 520 de locuri, Peluza I: 300 de locuri, Peluza a II 200 de locuri.

Legat de acest aspect, Curtea va mai constata că ROAF – norma specială în materie – adoptat de Federația Română de Fotbal impune cluburilor organizatoare să nu vândă bilete de acces pe un stadion peste capacitatea acestuia și totodată, să existe imprimate informații și date inclusiv despre tribună, sector și loc

Cu toate acestea, nu a fost administrată nici o probă din care să rezulte o teză contrară și anume că intenția lor a fost aceea de a ocupa exclusiv locuri de suporteri sau de a sta în mod compact cu restul suporterilor.

Apoi, prin procesul verbal din 20.04.2018, Jandarmeria clasificat ca fiind MEDIU gradul de risc al partidei, din punct de vedere al siguranței, Jandarmeria propunând clubului organizator 3 variante de abordare.

În plus, Curtea constata că o altă dovadă extrem de relevantă este Raportul de Misiune – fila 201 fond – prin care Jandarmeria a propus clubului organizator pârât un Plan de acțiune foarte cuprinzător, care prevedea însoțirea în siguranță a tuturor suporterilor timișoreni de la gară către stadion și mai apoi supravegherea intrării acestora în stadion, însă Clubul UTA a reiterat că nu primește mai mult de 70 de suporteri ai clubului ASU Poli Timișoara.

Cu această ocazie, au fost propuse 3 variante de acțiune cu privire la suporterii echipei oaspete, Cu V1 presupunând ca doar 80 de suporteri să ________________________ într-un parc, V 2 cu toți suporterii echipei oaspete în parc și V 3 cu toți suporterii, potrivit inscripționărilor de pe biletele de intrare – fila 202 dosar fond.

Curtea va constata din această perspectivă că reprezentanții clubului organizator, pârâții – intimați din prezenta cauză au refuzat constant varianta V3, și au insistat pe varianta V 2, respectiv V 1, blocând astfel accesul pe stadion al suporterilor veniți din Timișoara, în ciuda faptului că aceștia aveau bilete achiziționate legal, și nu false cum au afirmat reprezentanții pârâtei.

Curtea va mai observa că nici faptul că reclamanții s-au deplasat cu același tren nu determină concluzia că aceasta ar fi fost intenția lor, de a ________________________, de vreme ce și alte persoane care urmau să participe la meci au folosit același mijloc de transport, fiind apropiat ca orar de ora meciului, fără ca aceștia din urmă să aibă intenția de a merge ca suporteri.

Curtea va constata că nu poate fi primită apărarea intimatei – pârâte potrivit căreia, simpla deplasare în mod organizat a unui grup de persoane anulează dreptul contractual de a participa la un spectacol sportiv pentru care au fost achiziționate bilete în mod legal, cu atât mai mult cu cât apelanții reclamanți nu aveau prea multe opțiuni de transport către localitatea de desfășurare a evenimentului sportiv, trenul cu care au mers fiind singurul în acea direcție în respectiva zi, și în plus, era facil din punct de vedere al costurilor de călătorie.

Prin urmare, Curtea va constata că în condițiile în care suporterii echipei vizitatoare s-au solidarizat și nu au acceptat varianta despărțirii grupului astfel încât doar unui număr de 70 de persoane să le fie asigurat accesul în stadion, conducerea structurii de jandarmi a dispus ca suporterii să fie conduși într-un spațiu amenajat la peste 2 km distanță de stadion (țarc, fan-zone), împrejmuit cu garduri metalice pe 3 părți, din motive de securitate și protecție, la recomandarea clubului organizator, care poartă întreaga responsabilitate a organizării partidei de fotbal și asigură securitatea în interiorul stadionului, în acord cu legea nr.4/2008 și art 56 și urm. din ROAF – Regulamentul de Organizare a Activității Fotbalistice.

În drept:

Curtea va constata că, în raport cu starea de fapt reținută în rejudecarea cauzei în apel, sunt aplicabile prevederile art.56 și urm. din ROAF – Regulamentul de Organizare a Activității Fotbalistice.

Astfel, art.56 lit. b impune obligația pentru cluburile organizatoare de a angaja o societate specializată de protecție și pază și un număr suficient de mare de agenți care să asigure securitatea în incinta stadionului.

Apoi, potrivit art.57 din ROAF, răspunderea pentru asigurarea măsurilor de siguranță în interiorul arenei revine exclusiv clubului organizator, fie prin personal propriu, fie cu concursul unei societăți specializate de pază și protecție.

În sfârșit, Curtea va constata că potrivit art.58 din ROAF, Planul de acțiune cu privire la măsurile de ordine și siguranță este întocmit de către clubul organizator, supus mai apoi aprobării unității de jandarmi.

Concluzia Curții, din analiza acestor norme , coroborat cu probele administrate reflectă responsabilitatea exclusivă a pârâtei – intimate în organizarea partidei de fotbal precum și a măsurilor de ordine și siguranță care trebuiau adoptate, argument hotărâtor nu numai în angajarea răspunderii față de suporteri, dar și de excludere a vreunei responsabilități a Jandarmeriei.

De asemenea, Curtea va mai constata că intimatul Clubul UTA, este în egală măsură responsabil și conform art. 5 din Legea nr. 4/2008 cu asigurarea măsurilor de ordine și siguranță în interiorul arenei sportive, și este necontestat faptul că intimatul a avut o poziție fermă și constantă în ceea ce privește faptul că doar unui număr de 70 persoane din galeria echipei oaspete i se va permite accesul pe stadion, poziție care a fost adusă la cunoștința Jandarmeriei, dar și suporterilor ASU Politehnica Timișoara.

În al doilea rând, Curtea va constata că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1270 Cod civil, raportat la art.1652 și urm. Cod civil raportat la art.1350 Cod civil.

Curtea va constata în acest context că reclamanții invocă în mod justificat răspunderea contractuală a clubului UTA pentru lipsa permiterii accesului pe stadion, având în vedere că între părți s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare de servicii sportive, având ca obiect pe de o parte cumpărarea biletului de acces la meci, cu obligația corelativă de a asigura accesul la meci.

Reclamanții au dovedit că și-au îndeplinit obligația de plată a prețului, însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a oferi contraprestația decurgând din contract, de a permite accesul pe stadion pentru vizionarea meciului, iar pârâta nu a invocat și nu a dovedit existența unor cauze exoneratoare de răspundere, dintre cele strict și limitativ menționate de art. 1351-1356 Cod civil, respectiv forța majoră, cazul fortuit sau vreo clauză contractuală de exonerare de la răspundere, câtă vreme biletul de intrare la meci nu conține asemenea informații.

Curtea va constata că instanța de fond a încercat o aproximare a situației de fapt cu prevederile art.1352 Cod civil, care însă nu este aplicabil în cauză întrucât norma prevede că fapta victimei însăși și fapta terțului înlătură răspunderea chiar dacă nu au caracteristicile forței majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, însă numai în cazurile în care, potrivit legii sau convenției părților, cazul fortuit este exonerator de răspundere.

În acest context, Curtea va respinge apărările pârâtei – intimate, care ‚ invocă faptul că nu din culpa ei suporterii care făceau parte din galerie echipei vizitatoare nu au putut ____________________ condițiile în care pârâta putea și trebuia să fi permis accesul pe stadion al celor 70 de suporteri ,conform documentației de omologare a stadionului, în zona rezervată strict galeriei echipei oaspete, iar celorlalți posesori de bilete trebuia să li se permită accesul în celelalte zone ale stadionului din Șiria,, potrivit art.56 din ROAF.

Totodată, Curtea va constata că reclamanții – apelanți nu se fac vinovați de rea credință în exercitarea drepturilor și obligațiilor lor contractuale, câtă vreme acest aspect nici nu ar putea fi analizat, de vreme ce suporterilor reclamanți nici măcar nu li s-a permis apropierea de stadion.

Curtea, în interpretarea 1270 Cod civil raportat la art.1350 Cod civil, va constata că scopul achiziționării , precum și achiziția în sine a biletelor de către reclamanții apelanți a fost unul perfect legitim, acela de a participa în calitate de s spectatori la un meci de fotbal, chiar dacă deplasarea de la Timișoara la Șiria, via A___ s-a realizat în mod organizat, suporteri împreună cu galeria.

Curtea va constat că nicio o probă nu atestă că participarea la acest meci a fost făcută de reclamanți cu scopul de a crea dezordine la meci și nici acela de a încerca în acest mod să ocolească limita numărului de spectatori ai galeriei echipei oaspete impusă de clubul UTA, în calitate de organizator, având în vedere chiar capacitatea stadionului , de 1.600 de locuri limitele stadionului, precum și faptul că diferența de bilete, de la 70 la 350 a fost achiziționată legal și cu bună credință.

De altfel, Curtea va constata că buna credință a reclamanților – apelanți a fost demonstrată cu prisosință atât prin notificarea prealabilă a clubului organizator pârât, cât și a Jandarmeriei, de prezența la meci a 350 de suporteri timișoreni, cu mai multe zile înainte, precum și comportamentul lipsit de incidente pe toată durata deplasării de la Timișoara la Șiria.

Din aceste rațiuni, Curtea va constata că nu poate fi primit argumentul instanței de fond că achiziționarea biletelor și deplasarea la A___ împreună cu galeria ar fi fost făcute de reclamanți pe propriul risc, iar în consecință, în raport de principiul nemo auditur propriam trupitudinem allegans, nu este întemeiată pretenția acestora de a fi antrenată răspunderea civilă contractuală a pârâtei, câtă vreme nu poate fi identificată vreo culpă, din perspectivă contractuală, în comportamentul reclamanților, dimpotrivă. Pârâta fiind culpabilă pentru că nu a permis accesul în stadion al suporterilor reclamanți, deși aceștia aveau bilete achiziționate legal.

Prin urmare, Curtea va constata că pârâta – intimată a dat dovadă de un comportament ilicit, din punct de vedere al răspunderii contractuale, atât din perspectiva normelor din Codul civil, respectiv art. 1270 Cod civil, raportat la art.1652 și urm. Cod civil raportat la art.1350 Cod civil, dar și din perspectiva Legii Nr. 157 din 22 iunie 2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ, asociată cu ORDONANȚĂ Nr. 99/2000 din 29 august 2000, republicată, privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

De aceea, Curtea va constata că pârâta – intimată se află în culpă contractuală și a produs reclamanților un prejudiciu, prin ignorarea obligațiilor impuse de legea civilă, asociată cu normele speciale indicate mai sus, respectiv de regulamentul de organizare a activității fotbalistice, precum și cele privind drepturile consumatorilor – pentru care pârâta apelantă a și fost de altfel sancționată contravențional de ANPC (pentru impunerea cumpărării unui pachet de bilete pentru 3 meciuri, din care 2 total irelevante pentru reclamanți, faptă ilicită referindu-se la interzicerea accesului în stadion a suporterilor echipei oaspete, în limita capacității stadionului din Șiria, numărul de locuri destinat galeriei echipei oaspete fiind irelevant din această perspectivă.

De altfel, sub acest aspect, Curtea va mai constata că pârâta – apelantă a fost sancționată și de către Consiliul pentru Combaterea Discriminării, prin hotărâre nedefinitivă, în particular Hotărârea Consiliului N_______ pentru Combaterea Discriminării nr. 648 din 02.10.2019, unde s-a reținut existența unui tratament discriminatoriu pentru suporterii echipei timișorene care dețineau bilete achiziționate legal și cărora li s-a interzis accesul la meci, pentru simplul motiv că aceștia erau suporteri ai echipei vizitatoare și purtau însemnele acestei echipe (ASU POLI Timișoara) însă această hotărâre nu este definitivă, fiind contestată de către pârâta AFC UTA, astfel că nu este opozabilă.

În ce privește supunerea la tratamente degradante, prin ținerea suporterilor ore în șir, într-un țarc improvizat în câmp, în arșiță și praf, fără alimente, Curtea va constata că măsura ținerii suporterilor în acel țarc (fan-zone) nu a fost luată în mod direct de pârâtă, ci de conducerea structurii de jandarmi responsabilă de menținerea ordinii publice, însă aceste demers a survenit ca urmare a insistenței clubului organizator de a aplicat ă varianta V2 din Planul de acțiune supus aprobării de către clubul organizator †__ †___.

Curtea va constata, în raport cu toate probele administrate în cauză, că în mod cert decizia interzicerii accesului în stadion a suporterilor reclamanți galeriei a fost luată de clubul organizator, pârâta UTA, ea constituind premisa de fapt a măsurii luate de jandarmerie, astfel că modul în care Jandarmeria a pus în aplicare măsura, prin amenajarea țarcului și ținerea suporterilor în interiorul acestuia, poate fi imputată pârâtei, întrucât exista risc de tulburări în localitatea Șiria, tocmai prin refuzul clubului UTA de a permite accesul suporterilor pe stadion.

De altfel, acest comportament al pârâtei a fost dezavuat chiar de către proprii suporteri ai echipei UTA, prezenți în număr de 500 la acel meci, care au părăsit incinta stadionului, în semn de solidaritate cu suporterii timișoreni.

În acest context, Curtea, concluzionând, va constata că reclamanții sunt îndreptății la repararea prejudiciului material, care pentru cei 138 de reclamanți se cuantifică în prețul biletelor de intrare la meci, în suma totală de 4.140 lei, reprezentând costul a 138 bilete meci, la care se adaugă suma de 2.925,60 lei reprezentând costul biletelor de călătorie OPEN – CFR, dus-întors, pe ruta Timișoara-A___-Șiria și retur, ambelor sume adăugându-se dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

Sub aspectul daunelor materiale, Curtea va respinge însă pretenția privind returnarea costului biletului de avion al suporterului ±______ ±________ ±_______, pe ruta Londra-Luton – Timișoara și retur, în valoare de 121 70 GBP sau 639 lei, în condițiile în care acest reclamant nu a demonstrat și prin alte probe relevante legătura de cauzalitate directă dintre călătoria efectuată cu avionul în intervalul 23-27.04.2018 și meciul în sine de la Șiria, motive însumate care vor conduce la respingerea restului pretențiilor cu titlu de daune materiale solicitate de către reclamanții – apelanți.

În ceea ce privește despăgubirile de ordin moral, câtă vreme Hotărârea nr. 648 din 02.10.2019 nu este încă definitivă, Curtea nu va putea constata existența discriminării, însă va putea constata existența prejudiciului de ordin moral, prin raportare la dispozițiile art.1531 Cod civil, coroborat cu art.58 și art.72 Cod civil, asociat cu art.252-253 Cod civil, derivată din împiedicarea abuzivă a suporterilor de asista la meciul echipei favorite, pentru care au făcut o deplasare lungă, obositoare și costisitoare, la care se adaugă încartiruirea acestora la o distanță de peste 2 km de stadion, într-un țarc improvizat în câmp, în arșiță și praf, fără apă și fără alimente, pentru un interval semnificativ de timp, respectiv de la momentul soirii în gara Șiria, și până la momentul îmbarcării în trenul de întoarcere către Timișoara.

În privința cuantificării acestei suferințe și a dezdăunării corespunzătoare, Curtea va constata deși reclamanții solicită daune de 4.000 lei pentru fiecare reclamant, totuși instanța va aprecia că prețul acestei suferințe poate fi compensat și printr-o varianta nepecuniară, menționată de altfel în cuprinsul cererii introductive, astfel că va obliga pârât㠆________ †_____ †___ U.T.A. A___ să prezinte reclamanților scuze publice printr-o scrisoare publică și totodată, obligă aceeași pârâtă să publice prezenta hotărâre, pe cheltuiala sa, pe pagina oficială AFC †__ †___ – www.uta-arad.ro precum și într-un ziar de largă circulație, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

Referitor la apelul provocat formulat de pârâta †________ †_____ †___ U.T.A. A___, Curtea va constata că µ____________ µ______ al Jandarmeriei nu are calitate procesuală în prezenta cauză întrucât structura centrală nu a fost implicată în mod direct în desfășurarea activităților de menținere a ordinii și siguranței, ci Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara – grupare fără personalitate juridică din cadrul Jandarmeriei Române, în calitate de structură de jandarmi competentă teritorial, responsabilă – conform art. 4 din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive – cu menținerea ordinii publice în zona apropiată și imediată a arenelor sportive și a altor locuri destinate desfășurării competițiilor și jocurilor sportive cu grad mediu și ridicat de risc.

Pe de altă parte, Curtea va constata că apelul provocat nu are justificare, câtă vreme decizia interzicerii accesului în stadion a suporterilor reclamanți galeriei a fost luată de clubul organizator, pârâta UTA, ea constituind premisa de fapt a măsurii luate de jandarmerie, astfel că modul în care Jandarmeria a pus în aplicare măsura, prin amenajarea țarcului și ținerea suporterilor în interiorul acestuia, poate fi imputată pârâtei, întrucât exista risc de tulburări în localitatea Șiria, tocmai prin refuzul clubului UTA de a permite accesul suporterilor pe stadion, motiv pentru care, prin raportare la art.473 NCPC va fi respins ca nefondat apelul provocat declarat de pârâta †________ †_____ †___ U.T.A. A___ împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________.

În sfârșit, în baza art.453 NCPC, Curtea va constata că pârâta – intimată se află în culpă procesuală și care urmare a soluției pronunțate, va obliga pârâta intimată să plătească reclamanților – apelanți suma de 1.050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată , reprezentând taxe judiciare, la fond și în apel, acestea fiind singurele cheltuieli de judecată pentru care există dovezi la dosar.

În consecință, Curtea, în temeiul prevederilor art.480 NCPC , va admite apelul declarat de reclamanții […]__ împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________.

Va schimbă în parte sentința apelată, în sensul că va admite în parte acțiunea celor 138 de reclamanți.

În consecință, va obliga pârât㠆________ †_____ †___ U.T.A. A___ să plătească reclamanților suma de 4.140 lei, reprezentând costul a 138 bilete meci + suma de 2.925,60 lei reprezentând costul biletelor de călătorie OPEN – CFR, dus-întors, pe ruta Timișoara-A___-Șiria și retur, ambelor sume adăugându-se dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

Va obliga de asemenea pârât㠆________ †_____ †___ U.T.A. A___ să prezinte reclamanților scuze publice printr-o scrisoare publică și totodată, obligă aceeași pârâtă să publice prezenta hotărâre, pe cheltuiala sa, pe pagina oficială AFC †__ †___ – www.uta-arad.ro precum și într-un ziar de largă circulație, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

Va menține în rest sentința apelată, în sensul respingerii celorlalte capete de cerere, privind daunele morale, respectiv cererea de chemare în garanție.

În temeiul art.480 rap. la art.473 NCPC va respinge ca nefondat apelul provocat declarat de pârâta †________ †_____ †___ U.T.A. A___ împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________.

În baza art.453 NCPC va obliga pârâta intimată să plătească reclamanților – apelanți suma de 1.050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată , reprezentând taxe judiciare, la fond și în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de reclamanții […] împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________.

Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că admite în parte acțiunea celor 138 de reclamanți.

În consecință, obligă pârât㠆________ †_____ †___ U.T.A. A___ să plătească reclamanților suma de 4.140 lei, reprezentând costul a 138 bilete meci + suma de 2.925,60 lei reprezentând costul biletelor de călătorie OPEN – CFR, dus-întors, pe ruta Timișoara-A___-Șiria și retur, ambelor sume adăugându-se dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

Obligă de asemenea pârât㠆________ †_____ †___ U.T.A. A___ să prezinte reclamanților scuze publice printr-o scrisoare publică și totodată, obligă aceeași pârâtă să publice prezenta hotărâre, pe cheltuiala sa, pe pagina oficială AFC †__ †___ – www.uta-arad.ro precum și într-un ziar de largă circulație, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

Menține în rest sentința apelată, în sensul respingerii celorlalte capete de cerere, privind daunele morale, respectiv cererea de chemare în garanție.

Respinge ca nefondat apelul provocat declarat de pârâta †________ †_____ †___ U.T.A. A___ împotriva sentinței civile nr. 136/31.07.2020 pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. ____________.

Obligă pârâta intimată să plătească reclamanților – apelanți suma de 1.050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată , reprezentând taxe judiciare, la fond și în apel.

Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, recurs care se va depune la Curtea de Apel Timișoara.

Pronunțată prin punerea minutei la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 23.03.2021.


Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro.


NOTĂ:
Facem precizarea că la data redactării prezentului material, decizia de mai sus putea fi atacată cu recurs, stadiul procesual al dosarului putând fi verificat pe portalul instanţelor de judecată[1].


[1] Pe rolul Tribunalului Arad cauza a fost înregistrată sub nr. dosar 7252/55/2019.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Drept civil, Jurisprudență Curți de Apel, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD