Secţiuni » Arii de practică » Protective » Malpraxis medical
Malpraxis medical
CărţiProfesionişti
 

Încă un ghid. Medical malpractice & other lawsuits: A healthcare provider’s guide, de Richard E. Moses
20.04.2021 | Sînziana BÎRSANU

Secţiuni: Malpraxis medical, Opinii, Povestim cărți, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Sînziana Bîrsanu

Sînziana Bîrsanu

Richard E. Moses e un profesionist care s-a reinventat mereu. Acesta a practicat gastroenterologia și hepatologia în Philadelphia începând cu 1984. El este, de asemenea, consultant în domenii precum siguranța pacienților, gestionarea riscurilor, răspunderea profesională a cadrelor medicale, conformitatea asistenței medicale și etică medicală. Participant la diferite conferințe și simpozioane, autor al unui număr semnificativ de articole de specialitate, Dr. Moses este, în mod frecvent, consilier și director de programe pentru probleme medicale, juridice, de gestionare a riscurilor și a aspectelor care țin de conformitatea practicii medicale.[1]

Spre deosebire de alte cărți din acest domeniu pe care le-am tot citit în ultima perioadă, aceasta[2] pleacă de la o concluzie parțial diferită. Astfel, în opinia autorului numărul de acuzații de malpraxis în SUA a scăzut, deși consecințele acestora trebuie în continuare atent monitorizate – „medical malpractice claims can result in excessive malpractice insurance premiums, inability to obtain insurance, sanctions, severe emotional stress and risking personal assets, among other potential devastating problems for the healthcare provider.”[3]

Studiul subliniază impactul psihologic major al unui litigiu de malpraxis asupra activității profesionale a medicilor. („hearing a witness alleged that you harmed or even killed your patient is devastating. It is not easy to see that one person as the anomaly and your other 2000+ patients as the norm. Your view of people and even you job can become jaded.”)[4]

Cartea este împărțită în 4 capitole și abordează subiectul dintr-o perspectivă practică. Astfel, studiul include o colecție bogată de sfaturi concrete pentru activitatea de zi cu zi a profesioniștilor menite a-i proteja de amalgamul acuzațiilor de malpraxis. Dintre acestea merită menționate: încurajarea întrebărilor din partea pacienților și informarea constantă a acestora pe tot parcursul actului medical, explicarea atentă și minuțioasă a diagnosticului, a testelor care urmează a fi efectuate și a schemei de tratament propuse, încurajarea feed-back-ului din partea pacienților, studierea politicilor unităților sanitare în care urmează să fie desfășurată activitatea medicală, documentarea cu grijă a fiecărui caz. Lista continuă chiar cu sfaturi de marketing sau de gestionare a emoțiilor pacienților/familiilor acestora.

Lucrarea cuprinde o analiză detaliată a tipurilor de polițe de asigurare, subliniind modul în care acestea funcționează, excluderile inserate în aceste contracte, posibile probleme asociate fiecărui tip de contract de asigurare.

Autorul explică modul în care are loc analiza de risc înainte de a decide ce tip de asigurare este potrivit pentru un medic anume și cum trebuie să colaboreze profesioniștii din domeniul medical cu analiștii de risc.

Capitolul 4 Defending Lawsuits este dedicat pașilor pe care trebuie să-i parcurgă un medic în cazul unei acuzații de malpraxis. Astfel, este importantă comunicarea cu avocatul din primele stadii ale unei acuzații, deoarece legislația americană cuprinde o serie de reguli alambicate cu privire la când și în ce condiții trebuie eliberate documentele medicale ale unui pacient. De asemenea, trebuie respectate temenele și modalitățile de comunicare cu societatea de asigurare. Cartea detaliază fiecare etapă a unui proces, menționând ce trebuie să facă un medic în acel moment, ceea ce reprezintă un ghid prețios pentru practicieni.

Cartea dedică o parte semnificativă acuzațiilor de malpraxis legate de utilizarea social media în activitatea medicală, un subiect care merită analizat și discutat în condițiile în care telemedicina a fost reglementată la nivelul cadrului legal național[5]. Autorul atrage atenția că trebuie respectate o serie de reguli privind confidențialitatea datelor, iar conform acestor reguli legale, nu pot fi postate nume, adrese, imagini, date de naștere sau deces, numere de securitate socială, numere de telefon, adrese de e-mail sau orice alte informații care ar permite cuiva să identifice pacientul respectiv. („you can be fired, your employer can be sued, you can be reprimanded by your medical board for your inappropriate use of social media in general. What is said or published can be used against you in a medical malpractice case. You need to maintain patient privacy and confidentiality at all times. Always act professionally and stay within these boundaries.[6]

Cartea detaliază posibile situații de malpraxis și acțiuni pe care personalul medical ar putea să le întreprindă pentru a le evita. Spre exemplu, autorul face referire la erori de medicație, posibile reacții alergice, medicație preventivă, consimțământ informat, discriminare.

TOP 3 CITATE

Your chart can be your best friend. A well-documented patient chart that shows you have done everything a reasonable physician could or would do makes many a lawsuit disappear.[7]

No healthcare professional intends to have a bad outcome when caring for patients. Medicine is not an exact science. There is an art to medicine and taking care of patients. Each patient you care for is unique and as such, there is always the potential for something to go wrong. This occurs despite having the best systems for risk prevention in place and your best intent othwerwise.[8]

Some problems arise when unrealistic patient expectations collide with the reality that phyicians cannot cure everything. Many medical problems can be helped, but not all can be solved with a pill or surgery. Doctors are human. The world is not perfect. Patients are not all equally educated, good listeners, compliant or even physically and mentally capable of following a doctor’s advice.[9]

CE MI-A PlĂCUT:

Ideea că medicina de calitate presupune un efort comun medic-pacient, iar pentru a atinge acest deziderat trebuie investit în procese educaționale – „patients have to share the burden of their good health. They need to listen to the advice given, get the medical testing that has been ordered, take their medications faithfully and return for follow-up visits regularly as scheduled. Quality medical care is a two-way street, with both the health care providers and the patient consumers sharing responsibility for obtaining the end goal – good health.”[10] Totuși, autorul nu încurajează automedicația, respectiv documentarea de pe internet fără a ține cont de sfatul unui specialist.

De asemenea, mi-a plăcut că studiul vizează subiecte/ipoteze sensibile cum ar fi întrebarea dacă medicul trebuie să comunice pacientului că a comis o eroare și apology laws – legi care să permită medicilor să transmită mesajele lor de regret/condoleanțe către familiile pacienților, fără ca prin acest gest să se interpreteze că aceștia recunosc faptul că au săvârșit o eroare profesională.

Teza conform căreia relația dintre medic și pacient și timpul petrecut la o vizită medicală sunt relevante pentru a diminua numărul de acuzații de malpraxis mi s-a părut interesantă.

Am apreciat perspectiva practică a lecturii. Cartea oferă sfaturi concrete profesioniștilor din domeniul medical. Spre exemplu, unul din criteriile de selecție a unei societăți de asigurare ar trebui să fie soliditatea financiară a acesteia, aspect care poate fi verificat prin intermediul agențiilor de rating.

Mai mult, mi-a plăcut capitolul privind baza de date dedicată profesioniștilor din domeniul medical (National Practitioner Data Bank), un instrument creat în anul 1986[11]. Această bază de date include informații cu privire la despăgubirile acordate celor prejudiciați în cazuri de malpraxis (inclusiv numele celor implicați – medici și spitale), detalii cu privire la sancțiunile civile și disciplinare luate împotriva cadrelor medicale. Publicul are acces doar la informații generale și nu la acele informații care identifică persoanele sau entitățile implicate. De asemenea, fiecare parte are dreptul să includă un capitol care ofere explicații legate de respectiva acuzație de malpraxis.

CE NU MI-A PLĂCUT:

Unele sfaturi contradictorii cum ar fi cel legat de practicarea sau nu a medicinei defensive. Astfel, devine neclar pentru profesioniști cum și în ce condiții ar fi necesară medicina defensivă – „practice defensive medicine, which means changing the way you practice to decrease the likelihood of being sued. However, do not practice defensive medicine to the patient s detriment. Order only consults, tests and x-rays that are necessary. If there is a reasonable basis for ordering the test, et cetera, however, you will be better protected by doing so.”[12]


[1] Mai multe despre activitatea sa pot fi regăsite pe website-ul: https://www.medlawcompliance.com/about/.
[2] Richard Moses, Medical Malpractice&Other Lawsuits: A healthcare provider’s guide, Editura The Obvious Authority, 2017, disponibilă aici.
[3] Idem, p. 7.
[4] Idem, p. 8.
[5] Primul demers în acest sens a fost instituirea posibilității de a acorda consultații la distanță pe perioada stării de urgență  în anumite condiții prevăzute de Hotărârea nr. 252/2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii pe perioada instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României. Cadrul legal actual a fost configurat prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
[6] Idem, p. 44.
[7] „Fișa medicală poate fi cel mai bun prieten al tău. O fișă bine documentată care arată că ai făcut tot ce ar putea sau ar fi putut face un medic rezonabil face ca un proces să dispară.” – pagina 71.
[8] „Niciun profesionist din domeniul sănătății nu intenționează să aibă un rezultat negativ atunci când îngrijește pacienții. Medicina nu este o știință exactă. Există o artă în medicină și în îngrijirea pacienților. Fiecare pacient de care un medic are grijă este unic și, ca atare, există întotdeauna posibilitatea să meargă prost ceva. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că medicul are cele mai intenții sau există cele mai bune sisteme de prevenire a riscurilor.” – pagina 35.
[9] „Unele probleme apar atunci când așteptările nerealiste ale pacientului intră în conflict cu realitatea că medicii nu pot vindeca totul. Multe probleme medicale pot fi rezolvate, dar nu toate pot fi rezolvate cu o pastilă sau cu o intervenție chirurgicală. Medicii sunt oameni. Lumea nu este perfectă. Pacienții nu sunt toți la fel de educați, buni ascultători sau chiar capabili din punct de vedere fizic și mental să urmeze sfatul medicului”- pagina 8.
[10] Idem, p. 10.
[11] Creat prin intermediul Health Care Quality Improvement Act of 1986.
[12] Idem, p. 32.


Consilier juridic Sînziana Bîrsanu

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti