« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

Svejk reloaded
19.04.2021 | Marian TRUȘCĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Marian Trușcă

Marian Trușcă

Acum 100 de ani Jaroslav Hasek crea una dintre cele mai memorabile și mai reușite scrieri din literatura mondială oferind lumii un personaj cu privire la care cititorii și criticii nu s-au pus nici până azi de acord dacă este un idiot absolut sau un geniu al subversiunii.

Din păcate, Hasek s-a stins din viață înainte de a-și desăvârși opera și a ne dezvălui sfârșitul personajului său. Îmi place să cred că Svejk a supraviețuit războiului şi a revenit la Praga unde a reluat profitabila afacere cu vânzarea de maidanezi, murind în cele din urmă în patul său, liniștit și, cel mai probabil, singur.

Deși am putea crede că astfel de personaje sunt fictive sau că, în cel mai rău caz, ele nu puteau să apară decât în lumea pestriță a Imperiului Habsburgic și să se manifeste în demența colectivă a primului război mondial, eu am început de ceva timp să cred nu numai că Svejk a fost cât se poate de real dar și că spiritul său nemuritor bântuie Europa, trecând granițele ei mai permeabile ca cele din interiorul imperiului, ajungând în România contemporană unde s-a reîncărcat într-un magistrat român. Și nu în orice magistrat civil anost ci chiar într-un procuror militar curajos, voluntar, dornic să ia parte la propriul său război în care să apere, aidoma lui Svejk, niște principii care nu par a-i fi lămurite pe deplin.

Dacă în Imperiul Habsburgic Svejk nu a putut depăși nivelul unui simplu răcan, armata austriacă având standarde diferite chiar și în urmă cu un secol, Svejk al nostru a ajuns fără dificultate chiar la gradul de l-ent-colonel.

Înainte de a fi fost din nou mobilizat pentru a lua parte la primul măcel mondial, Svejk fusese reformat din armată de către comisia medicală militară. Pe tot parcursul drumului său de reîntoarcere în armată, plecând de la cârciuma ”Potirul”, trecând pe la balamuc, spital, garnizoană, etc. Svejk va repeta ori de câte ori va fi necesar, pe cât de solemn și sincer pe atât de amuzant: ”Cu respect vă raportez domnule, că am fost reformat pentru tâmpenie, și pe deasupra, vădită!”

Resping categoric ideea că am putea suspecta vreun procuror român de asemenea defecte, însă putem constata că, în urmă cu mai mulți ani, la fel cum armata imperiului l-a rejectat pe Svejk, tot așa, Imperiul UE l-a repatriat din Afganistan pe actualul magistrat militar, pentru probleme de comportament întrucât acesta ar fi devenit un „liability” pentru reputaţia, managementul şi mandatul misiunii EUPOL. Potrivit reprezentanților EUPOL, unul dintre conflictele cu procurorul nostru a fost acela că dorea să își ia zile de concediu medical mai multe decât prevedea regulamentul.

Cum însă EUPOL nu îi putea aplica tortura la care erau supuși recruții imperiali simulanți (dietă absolută, linsul chininei, spălături stomacale de două ori pe zi, clismă cu apă săpunită și glicerină sau împachetări în cearșafuri înmuiate în apă rece), întrucât între timp a apărut art. 3 din CEDO, au preferat doar să îl facă pachet și să îl trimită de unde venise.

Însă așa cum Svejk făcea paradă de excluderea sa din Regimentul 91 și militarul nostru reformat a făcut publică nedreptatea ce i s-a făcut, contestând pe la mai multe instanțe dispozițiile de lăsare la vatră dar nu neapărat pentru că și-ar fi dorit să se întoarcă în luptă, să ajute la crearea statului de drept afgan, ci doar cerând să i se plătească soldele restante. Deci, deși nu prea era apt pentru un răzbel, stând mai mult decât permitea legea prin concediu medical, omu nostru considera că merită neapărat să își ia VRS-ul european și, poate, niște decorații! Adevărul e că avea și el dreptate, sunt atâția generali ai glorioasei armate române care nici măcar pe lângă un scandal nu au trecut dar au pieptul plin de decorații, umerii plini de steluţe și conturile pline de pensia specială.

Reîntors însă în patrie și devenit procuror militar, Svejk de România, precum Svejk-ul lui Hasek nu putea sta deoparte de încleștarea care se dă aici pe viață și pe moarte, precum în Războiul de 30 de ani, pentru statut de drept, independența justiției, împotriva corupției și, nu în ultimul rând, pentru reformă.

”La Belgrad!” a strigat Svejk care, somat să se prezinte la încorporare, s-a lăsat purtat de menajeră, într-un scaun cu rotile pe străzile Pragăi, agitând marțial două cârje împrumutate, sub privirile amuzate ale praghezilor (n.n. cei drept, încercase și el să își ia concediu medical pentru reumatism dar asta nu îi putea impresiona pe rigizii funcționari imperiali). Era în ziua în care Imperiul Austro-Ungar a declarat război Serbiei, declanșând marele război.[1]

Sigur că războaiele din zilele noastre nu mai sunt ca cele de acum 100 de ani. Astăzi, teritoriul unde acum un secol europenii se măcelăreau între ei fără să știe sigur de ce este un ”spațiu de securitate, libertate și justiție”.

Adaptat noilor realități europene și convins că este mai bine înzestrat pentru războiul modern decât pentru cele unde se trage cu arme adevărate, Svejk al nostru a luat și el inițiativa, dar nu una orişicare ci ”Inițiativa pentru Justiție”. Deși a strigat: ”La Bruxelles!” nu s-a dus acolo cu arma în mână și nici măcar cu cârja și în niciun caz să le ceară socoteală funcționarilor bruxeleji despre cum tratează justiția din România în din ce în ce mai jenantele rapoarte MCV, ci s-a dus cu jalbă. O jalbă pe care o putem identifica printre sughițuri de râsu-plânsu în uluitoarea carte de război și aventuri ”900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române. Ghid de supraviețuire”.[2] Dacă Hasek ar fi trăit azi, citind această operă, și-ar fi repudiat toate personajele și ar fi dat foc, în faţa primei berării din Praga, singurului său roman, văzând cum doi procurori români reușesc să depășească în măiestria de a bate câmpii pe șeful de post Flanderka, ce îl confundase pe rătăcitul Svejk cu un spion rus, și care nota în raportul către superiori: ”Printre altele, în timpul interogatoriului meu întortocheat, a declarat că știe să fotografieze, de preferință gări. E drept că nu s-a găsit niciun aparat de fotografiat asupra lui, dar nu mai rămâne îndoială că îl ascunde undeva și că nu îl poartă la el pentru a nu da de bănuit, fapt confirmat de altfel și de propria lui mărturisire, că ar fotografia dacă ar avea la el aparatul.(…) Numai împrejurării că n-a avut la îndemână aparatul de fotografiat îi putem mulțumi că asupra lui nu au fost găsite niciun fel de fotografii.[3]

La fel ca Flanderka, vajnic apărător al imperiului, apărătorii justiției române ne explică doct în peste 20 de pagini, că principalele modificări ale legilor justiției (fără a indica vreun moment care texte anume) sunt susceptibile de a produce următoarele consecințe periculoase pentru statul de drept: colapsul sistemului judiciar și încetarea funcționării justiției ca serviciu public; influențarea și denaturarea actului de justiție; prin aceste modificări, corpul magistraților va fi deprofesionalizat, iar Institutul Național al Magistraturii va deveni principalul vector de deprofesionalizare ș.a. (!?).[4]

Rotofei și aparent bonom, lui Svejk îi plăcea mult chat-ul, chiar dacă în urmă cu o sută de ani nu era on-line ca acum însă asta nu îl împiedica să împărtăşească cu generozitate, oricui era dispus să îl asculte şi în orice împrejurare, numeroasele certitudini pe care le avea cu privire la oameni, fapte, principii dintre cele mai diverse etc.

Ca să poată trăi la adăpost de primejdii în această lume, Svejk își exagerează în așa hal dăruirea față de Armată, de Patrie, de Împărat, încât nimeni nu poate spune cu certitudine dacă e doar un bufon. Hasek nu ne-o spune nici el; nu vom ști niciodată ce gândește Svejk când își debitează tâmpeniile conformiste, și tocmai fiindcă nu știm, personajul ne intrigă.[5]

La fel şi dăruirea față de Justiție, Stat de drept, Principii Europene este exagerată în așa hal de Svejk al nostru pentru a continua să rămână la adăpost de singura primejdie în faţa căreia s-a aflat vreodată și de care a reușit până acum să se păzească, munca. Nu spun că nu muncește deloc pentru că, din când în când, cu arma sesizării din oficiu la ochi Svejk încheie procese-verbale în legătură cu orice faptă care i se pare că subminează valorile pentru care s-ar sacrifica oricând (precum a făcut-o într-o vară când a fost nevoit să stea mai mult de o lună la mare, „în misiune”). Nu contează că sesizările din oficiu sunt la fel de inteligibile precum certificatele prin care Svejk ticluia pedigriuri false unor pocitanii vagabonde, cu care îşi prostea muşteriii, important este ca publicul să le cunoască.

Nu încerc să găsesc sensuri raționale în acțiunile Svejk-ilor, original sau contemporan, ei sunt însă exemple tipice despre cum acţiunile unui singur soldat, dispus să se agaţe de semnalul de alarmă al unui tren, aparent doar ca să vadă cum e, pot exaspera un imperiu/sistem sfâşiat de lupte nesfârşite, alimentate de orgoliile mărunte ale unor conducători care se preocupă să îl combată în loc să îl trimită la regimentul lui cu replica medicului militar șef Bautze: ”Sie sind ein Simulant!”

Hasek nu și-a terminat romanul, s-a stins din viață la data de 3 ianuarie 1923. Ultima parte a cărţii s-ar fi numit ”În captivitate”. Date fiind ultimele peripeţii de care am auzit ale Svejk-ului nostru, mă întreb dacă nu cumva ne va oferi chiar el finalul pe care Hasek nu a mai apucat să îl scrie.


[1] Milan Kundera – Cortina, Ed. Humanitas, 2008, pag. 71.
[2] Editura C.H. Beck, București, 2020. Publicația se distribuie gratuit și este parte a unui proiect inițiat de Asociația Forumul Judecătorilor din România, cu sprijinul Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Kondrad-Adenauer 😉.
[3] Jaroslav Hasek – Peripețiile bravului soldat Svejk, ed. Youngart, 2014, pag. 245.
[4] 900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române. Ghid de supraviețuire – pag. 185.
[5] Milan Kundera – Cortina, Ed. Humanitas, 2008, pag. 71.


Procuror Marian Trușcă
Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Secția de urmărire penală

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: Opinii, SELECTED TOP LEGAL, Sistemul judiciar

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Svejk reloaded”

  1. Ionel ARAMA spune:

    Chapeau! Ridendo castigat mores.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD