« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii
 1 comentariu

Scrii și câștigi – structura unui argument convingător
20.04.2021 | Andra FRUNZĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andra Frunză

Andra Frunză

Imaginează-ți cum ar fi dacă Waze-ul ar funcționa după algoritmul scris de un avocat: sugestiile privind rutele posibile ar veni însoțite de o analiză a riscurilor fiecăreia dintre opțiuni, am parcurge trasee lungi și sinuoase, am experimenta reconfigurări ale traseului pe ultima sută de metri, pentru ca în final să descoperim că destinația la care am ajuns este cu totul alta față de cea dorită.

Din fericire, nu este cazul deocamdată să ne facem griji pentru un astfel de scenariu. Din păcate, însă, există deja un domeniu în care lipsa de claritate a devenit o practică tot mai des întâlnită în rândul avocaților și pentru care vremea îngrijorării, precum și cea a acțiunii sunt mai actuale ca oricând: scrierea juridică.

***

I. Ce nu e bine

Una dintre „tradițiile” înrădăcinate în această profesie juridică și care se perpetuează din generație în generație, ignorând și sfidând parcă realitatea evoluției, este această capacitate unică a avocaților de a spune în 100 de cuvinte ceea ce ar putea fi spus în 10 și de a complica chiar și lucrurile simple.

Deși renumiți pentru gândirea lor structurată, avocații redactează adesea acte de procedură surprinzător de dezorganizate – inutil de complexe, excesiv de lungi și cu o exprimare imposibil de neclară. Cumva, în procesul de transpunere a gândurilor în pagină, claritatea dispare în mod inexplicabil.

Cauzele invocate? Nenumărate. Începând de la volumul mare de muncă și limitarea de 24 de ore a fiecărei zile, sursa subdezvoltării acestei deprinderi poate fi urmărită înapoi în timp până la pregătirea insuficientă pe care care o primim în facultate în domeniul scrierii juridice. Deși poate ar fi momentul, nu este locul aici să căutăm scuze sau vinovați. În schimb, ne vom concentra asupra găsirii unui remediu și a implementării lui de urgență. Exemplele de scriere juridică de o calitate îndoielnică întâlnite zi de zi ne fac să ne aflăm de drept în întârziere cu privire la îndeplinirea acestei obligații inerente profesiei.

Odată ce am înțeles sursa și natura problemei, pentru a fi motivați să acceptăm remediul, este necesar să cunoaștem și obiectivul pe care ni-l propunem prin această schimbare. Obiectivul îmbunătățirii calității scrierii juridice a avocaților nu este doar acela de a redacta cereri bine organizate, ci de a convinge și, în final, de a câștiga.

II. De ce nu e bine 

Probabil una dintre cele mai importante deficiențe ale actelor de procedură redactate de avocați este chiar ratarea scopului pentru care sunt scrise – scopul de a convinge judecătorul. Ratarea scopului persuasiunii se datorează în primul rând lipsei de vigoare a argumentării și, uneori, chiar lipsei argumentelor. De cele mai multe ori, ideile sunt expuse în mod haotic în cuprinsul cererilor și, tot de atâtea ori, acestea eșuează în a lua forma unor argumente.

Majoritatea cererilor nu au o formă sau o structură logică. Ele încep de nicăieri, rătăcesc pe căile confuziei și sfârșesc nicăieri. O cerere obișnuită menționează câteva aspecte ale stării de fapt, citează reguli sau principii de drept, o serie de surse jurisprudențiale, adaugă câteva remarci, mai citează puțin, iar apoi solicită instanței ca pentru considerentele expuse în cuprinsul celor 20 de pagini să pronunțe o hotărâre în favoarea lor. Deși, în teorie, un astfel de document folosește toate piesele unei argumentări, în practică, eforturile avocatului se opresc prematur, chiar înainte de etapa în care acestea trebuie să fie îmbinate astfel încât să compună întregul puzzle al scrierii persuasive.

Problema cu astfel de cereri nu este doar că nu reușesc să convingă, ci și că în final creează și mai multă confuzie cu privire la cauza respectivă și frustrare pentru judecătorul care se vede nevoit să depună eforturi suplimentare pentru a duce la capăt treaba avocatului.

Calitatea scrierii juridice contează mai mult decât crezi. Pe scurt, un act bine redactat poate înclina balanța în favoarea ta în cauzele în care „lupta” juridică este strânsă; o scriere slabă poate pierde chiar și acele cauze în care șansele ar fi fost de partea ta.

Indiferent cât de strălucit este, un avocat care nu reușește să transmită această calitate prin calitatea scrierii sale este un avocat care nu va reuși să convingă și, automat, un avocat care nu va reuși să câștige. Planificarea structurii cererilor și organizarea argumentelor sunt esențiale în redactarea oricărui act adresat instanței și nu numai. Felul în care îți structurezi argumentele poate decide dacă judecătorii vor înțelege sau nu raționamentul expus și, în final, dacă vor fi sau nu convinși să pronunțe soluția pe care o susții, astfel că organizarea devine un element crucial.

III. Cum facem să fie bine

Pentru a construi o argumentare bine organizată, solidă și convingătoare, trebuie mai întâi să identifici toate argumentele juridice relevante, să examinezi relația dintre ele și să stabilești o ierarhie, plasând strategic cele mai puternice argumente; în mod ideal, acestea vor fi plasate la început.

După ce ai identificat fiecare argument și ordinea în care le vei prezenta, trebuie să conturezi cu atenție fiecare punct astfel încât argumentul să fie clar, complet și convingător. Modul în care construiești argumentul trebuie să conducă judecătorul către o singură soluție posibilă, cea favorabilă clientului tău. Este important ca structura argumentului să fie logică, clară și să creeze aparența obiectivității, în sensul în care soluția propusă să pară întotdeauna cea firească.

Cum construiești un argument clar și convingător? Una dintre cele mai simple și mai eficiente metode de structurare a unui argument este metoda TRAC[1] – Teză, Regulă, Analiză, Concluzie – care presupune (1) prezentarea unei teze, (2) expunerea regulii aplicabile, (3) aplicarea regulii la teză și (4) reiterarea tezei și a soluției propuse. Modelul TRAC de structurare a argumentului sau a analizei juridice ia forma unui silogism având, deci, la bază un raționament deductiv. Vom analiza, pe rând, fiecare element al acestei formule:

1. Teză – acea afirmație care fie anunță problema juridică ce urmează a fi detaliată și argumentată, fie stabilește concret poziția pe care avocatul o susține. Ideal, o teză persuasivă afirmă poziția clientului în chestiunea dezbătută și explică succint care este motivul principal pentru care acesta este poziția corectă.

2. Regulă – după expunerea tezei, urmează prezentarea temeiurilor legale aplicabile, care pot fi însoțite de explicații și interpretări doctrinare. Ideal, structura acestei secțiuni imprimă efectul unei pâlnii asupra informației, temeiurile de drept fiind prezentate în ordine ierarhică descrescătoare și pornind de la aspecte generale înspre cazuri particulare și excepții. De asemenea, aceasta este etapa în care trebuie sumarizată și citată jurisprudența relevantă. În ceea ce privește jurisprudența, este important să selectezi și să sumarizezi doar câteva dintre cele mai importante aspecte reținute în alte cauze și, pe cât posibil, să citezi strict secțiunile cele mai relevante din hotărâri. Evită preluarea unor porțiuni largi de text din sursele citate. Selectează, sumarizează, parafrazează.

3. Analiză – în această secțiune vei aplica regulile la teza expusă în introducerea argumentului, folosind jurisprudența prezentată pentru a face, după caz, distincții sau analogii cu cauza ta. Pe cât posibil, încearcă să urmezi ordinea în care ai tratat elementele la punctul anterior și să aplici, pe rând, fiecare regulă la aspectele de fapt în discuție.  Aceasta este cea mai amplă parte a argumentării și poartă cea mai grea încărcătură persuasivă.

Poate unul dintre cele mai importante aspecte pe care le include o secțiune de analiză persuasivă este adresarea contraargumentelor. Un avocat bun anticipează principalele obiecții pe care le-ar putea invoca adversarul și le combate chiar înainte ca acestea să le folosească.

4. Concluzie – această secțiune reiterează punctul de vedere susținut în teză prin prisma analizei realizate la punctul anterior. Pentru o concluzie convingătoare, nu este suficient doar să transmiți instanței că dorești ca „în temeiul art. X” să se pronunțe în favoarea clientului tău, ci trebuie să precizezi din nou, succint, motivul principal pentru care acesta are dreptate.

Simplificat, modelul TRAC are următoarea formă:

Teză afirmarea poziției față de chestiunea juridică dezbătută

ex.: X este îndreptățit să beneficieze de Oferta specială și să primească o pizza Diavola pentru prețul de 15 RON.

Regulă temeiul legal

ex: Potrivit Ofertei speciale, în zilele de weekend, orice pizza cu maxim două toppinguri costă doar 15 RON.

Analiză – aplicarea regulii la chestiunea dezbătută

ex.: X a comandat pizza într-o zi de sâmbătă; Pizza Diavola comandată de X are doar două toppinguri salam și ardei iute.

Concluzie reiterarea poziției și a soluției propuse în lumina analizei efectuate

ex.: Întrucât comanda lui X îndeplinește în mod cumulativ cele două condiții necesare pentru a beneficia de Oferta specială, acesta trebuie să primească o pizza Diavola pentru prețul de 15 RON.

Structura TRAC poate fi folosită atât la nivel macro, pentru organizarea întregii argumentări, cât și la nivel micro, pentru fiecare argument în parte, în special în acele cereri care implică analiza unor condiții sau elemente, cum sunt, de exemplu, cele care vizează răspunderea civilă delictuală sau legitima apărare.

IV. Pentru sceptici

Criticile ce ar putea fi aduse acestei metode vizează faptul că (i) o astfel de structură simplistă nu acoperă toate tipurile de acte de procedură redactate de un avocat și (ii) dacă toți avocații ar urma această structură, toate cererile ar fi identice și, deci, lipsite de originalitate.

Cu privire la prima critică, este important de menționat faptul că această metodă nu își propune să fie atotcuprinzătoare. Structura TRAC este mai degrabă un ghid decât un șablon, astfel că o abordare de tipul one-size-fits-all nu este nici posibilă și nici de dorit în general în avocatură și, în particular, în domeniul scrierii juridice. Poți privi această metodă ca pe un model de organizare a gândirii și a scrierii al cărei scop este, în primul rând, acela de a se asigura că raționamentul expus va fi perceput de judecător exact așa cum a fost conceput în mintea avocatului și, în al doilea rând, acela de a preveni derapajele logice ori abaterile involuntare de la subiect.

Chiar dacă există situații în care această formulă nu poate fi urmată întocmai, rămâne în continuare posibil și este chiar recomandat ca structura documentului tău să atingă cel puțin principalele obiective ale metodei TRAC. Mai exact, indiferent de modalitatea de organizare și exprimare, trebuie să te asiguri că, în argumentarea ta, ai reușit să atingi și să clarifici următoarele puncte pe care fiecare judecător le urmărește și de care orice judecător are nevoie pentru a pronunța o hotărâre:

→ Care este problema juridică dezbătută și care este poziția clientului tău față de această problemă?
→ Ce anume vrei să facă judecătorul?
→ Care sunt principalele motive pentru care judecătorul ar trebui să se pronunțe în favoarea clientului tău?
→ Care sunt informațiile de care are nevoie în acest sens?

Cu privire la cea de-a doua critică, vestea bună este că nu trebuie să ne mai facem griji că actele redactate de avocați ar putea sfârși într-o tragică uniformitate. Acest lucru s-a întâmplat deja acum mult timp. Vestea proastă este că acest lucru continuă să se întâmple, iar cauza principală nu este aceea că toți avocații își structurează argumentările folosind aceeași metodă. Actele de procedură se aseamănă mai degrabă prin lipsa unei structuri logice, iar semnele de originalitate cel mai adesea șochează decât să impresioneze.

Și totuși, deși (re)cunoaștem această realitate, principala noastră problemă rămâne riscul stârpirii geniului creator al avocatului. Îngrijorarea pentru această falsă problemă nu va dispărea decât atunci când vom înțelege că originalitatea unei argumentări nu vine din abaterea de la structură, ci din folosirea acesteia ca pe un dat o construcție ajutătoare preexistentă astfel încât să ne putem concentra eforturile mai mult asupra construirii și finisării unor argumente solide și mai puțin asupra montării schelelor.

Această metodă nu se vrea a fi un ghid către atingerea măiestriei literare de către avocat, ci, mai degrabă, o fundație solidă pe care să poți construi cu măiestrie un raționament juridic convingător. Momentul în care organizarea scrierii într-o structură clară va deveni un gest reflex este momentul în care îți vei putea canaliza întreaga energie în „umplerea” acestei structuri cu un conținut cu adevărat valoros.

***

Poate că ne simțim în siguranță știind că Waze-ul nu urmează tiparul gândirii juridice. Cu toate acestea, sunt drumuri cu o miză chiar mai mare pe care ne lăsăm conduși în domeniul juridic, călătorind în derivă, fără o rută stabilă, dar cu speranța că soarta ne va surâde. Drumurile sunt nesigure, obscure și pline de obstacole, iar, dacă nu suntem atenți, am putea rata destinații importante.

În mod contraintuitiv, când vine vorba despre scrierea juridică, practica ne face imperfecți, iar una dintre cele mai bune modalități de a deveni mai buni este aceea de a învăța câteva deprinderi noi și de a ne dezvăța de multe dintre obiceiurile vechi.

Fiecare act pe care îl redactăm are impact nu doar asupra litigiului respectiv, ci și asupra reputației noastre ca avocați. Să ne asigurăm, așadar, că mesajul transmis este unul clar, convingător și credibil.


[1] Adaptare a metodei de analiză juridică IRAC (eng.) – acronim pentru Issue, Rule, Application, Conclusion.


Avocat Andra Frunză

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni/categorii: Opinii, SELECTED TOP LEGAL

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Scrii și câștigi – structura unui argument convingător”

  1. IRAC este o metodă fundamentală de structurare a unei analize juridice.
    I – întrebarea („issue”, chestiunea juridică se pune întotdeauna sub formă de întrebare)
    R – regula (norma de lege, în sensul cel mai general)
    A – analiza (aplicarea legii la fapte)
    C – concluzia

    Un articol destul de confuz şi lipsit de exemple bune. Reuşeşte să prezinte o chestiune extrem de importantă într-o manieră neinteligibilă.
    Autoarea are Waze-u defect. Aproape că am zis Wazoo în loc de Waze.
    Ce referire obscură la „waze”!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD