Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Afaceri transfrontaliere CJUE Dreptul Uniunii Europene Jurisprudență SELECTED

CJUE. C-392/22 – Staatssecretaris van Justitie en Veiligheid. Încredere reciprocă în caz de transfer. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător raportor

29 februarie 2024 | JURIDICE.ro

Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost judecător raportor

„Trimitere preliminară – Azil și imigrare – Risc de tratament inuman sau degradant –Stat membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională – Întinderea obligațiilor statului membru care a solicitat reprimirea de către statul membru responsabil”

X, resortisant sirian, a prezentat o cerere de protecție internațională în Polonia, la 9 noiembrie 2021. Ulterior, acesta a intrat în Țările de Jos la 21 noiembrie 2021, iar în ziua următoare a prezentat o nouă cerere de protecție internațională în acest din urmă stat membru.

La 20 ianuarie 2022, Regatul Țărilor de Jos a solicitat Republicii Polone să îl reprimească pe X în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul Dublin III[1]. La 1 februarie 2022, acest din urmă stat membru a admis cererea respectivă în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (c) din acest regulament.

Printr‑o decizie din 20 aprilie 2022, secretarul de stat pentru justiție și securitate din Țările de Jos nu a luat în considerare cererea de protecție internațională prezentată de X în acest stat membru pentru motivul că Republica Polonă era responsabilă de examinarea acestei cereri și a respins argumentele invocate de X pentru a se opune transferului său.

X a sesizat Tribunalul din Haga, Țările de Jos, care este instanța de trimitere, cu o acțiune împotriva acestei decizii, prin care urmărește obținerea interdicției transferului său în Polonia. În același timp, el a solicitat ca acest transfer să fie interzis până la soluționarea definitivă a acestei acțiuni, solicitare care a fost admisă.

Instanța de trimitere arată că, în cadrul acțiunii sale, X susține, în primul rând, că autoritățile poloneze i‑au încălcat drepturile fundamentale. În această privință, decizia de trimitere menționează afirmațiile sale potrivit cărora el ar fi făcut obiectul în trei rânduri al unei trimiteri sumare înapoi (pushback) către Belarus după intrarea sa pe teritoriul polonez, dintre care o dată în timpul nopții. X declară că a fost ulterior plasat în detenție timp de aproximativ o săptămână la sediul polițiștilor de frontieră, la fel ca toți ceilalți solicitanți de protecție internațională, unde ar fi fost supus unui tratament foarte rău, în special din cauza lipsei de hrană și a lipsei oricărui control medical. X ar indica temerea că drepturile sale fundamentale ar fi din nou încălcate dacă ar fi transferat în Polonia.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Instanța de trimitere consideră că informații obiective, fiabile, precise și actualizate în mod corespunzător arată că Republica Polonă încalcă în mod sistematic, de mai mulți ani, mai multe drepturi fundamentale ale resortisanților țărilor terțe prin efectuarea unor trimiteri sumare înapoi, însoțite în mod regulat de o recurgere la violență, și prin deținerea sistematică și în condiții calificate drept „deplorabile” a resortisanților țărilor terțe care intră ilegal pe teritoriul său.

Prin întrebările preliminare adresate Curții, instanța de trimitere urmărește să se stabilească dacă, în ipoteza în care într‑un stat membru au loc încălcări structurale ale drepturilor fundamentale în privința unui solicitant sau a unor resortisanți ai unor țări terțe în general, autoritatea competentă trebuie să se abțină de la luarea unei decizii de transfer către acest stat membru sau dacă principiul încrederii reciproce continuă să se aplice pe deplin. În plus, această instanță a exprimat îndoieli dacă statul membru solicitant ar putea să ceară garanții individuale autorităților statului membru responsabil în ceea ce privește condițiile de primire adecvate, continuarea procedurii de azil, precum și lipsa detenției fără temei legal și ar putea chiar să controleze respectarea garanțiilor obținute. În sfârșit, instanța de trimitere a evidențiat faptul că solicitantul arată în mod plauzibil că nu ar avea posibilitatea efectivă de a formula o cale de atac în cazul încălcării drepturilor sale fundamentale după un eventual transfer și a ridicat problema consecințelor acestui fapt.

Prin hotărârea pronunțată la data de 29 februarie 2024[2], Curtea a statuat că articolul 3 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul Dublin III trebuie interpretat în sensul că faptul că statul membru responsabil de examinarea cererii de protecție internațională a unui resortisant al unei țări terțe a procedat, în privința unor astfel de resortisanți care urmăresc să prezinte o astfel de cerere la frontiera sa, la trimiteri sumare înapoi, precum și la detenții la punctele sale de frontieră nu se opune, prin el însuși, transferului resortisantului respectiv către acest stat membru. Transferul resortisantului respectiv către statul membru menționat este totuși exclus în cazul în care există motive serioase și temeinice de a crede că acesta ar fi expus, în timpul transferului sau ca urmare a acestuia, unui risc real de a fi supus unor astfel de practici și că acestea sunt, în funcție de împrejurările care trebuie apreciate de autoritățile competente și de instanța eventual sesizată cu o cale de atac împotriva deciziei de transfer, susceptibile să îl pună într-o situație de lipsuri materiale extreme de o asemenea gravitate încât poate fi asimilată unui tratament inuman sau degradant, interzis de articolul 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

De asemenea, Curtea a stabilit că Regulamentul Dublin III, citit în lumina articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că:

– statul membru care a solicitat reprimirea unui solicitant de protecție internațională de către statul membru responsabil și care dorește să îl transfere pe acest solicitant către acest din urmă stat membru trebuie, înainte de a putea efectua acest transfer, să ia în considerare toate informațiile pe care i le furnizează solicitantul menționat, în special în ceea ce privește eventuala existență a unui risc real de a fi supus, la momentul sau ca urmare a transferului menționat, unor tratamente inumane sau degradante, în sensul articolului 4 menționat;

– statul membru care dorește să efectueze transferul trebuie să coopereze la stabilirea faptelor și/sau să verifice realitatea acestora;

– acest stat membru trebuie să se abțină de la efectuarea acestui transfer în cazul unor motive serioase și temeinice de a crede că există un risc real de asemenea tratamente în caz de transfer;

– statul membru menționat poate totuși să încerce să obțină din partea statului membru responsabil garanții individuale și, în cazul în care asemenea garanți sunt furnizate și par deopotrivă credibile și suficiente pentru a exclude orice risc real de tratamente inumane ori degradante, să efectueze transferul.

Prin aceeași hotărâre, Curtea a respins ca inadmisibilă ultima întrebare adresată de instanța de trimitere, deoarece aceasta din urmă nu a menționat cu gradul de claritate și de precizie necesar motivele exacte care au determinat‑o să își pună problema interpretării dreptului Uniunii.


[1] Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într‑unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO 2013, L 180, p. 31).
[2] Hotărârea integrală, în limba de procedură, care a fost limba neerlandeză, dar și traducerea în limba română pot fi accesate aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale
 

© 2003-2024 JURIDICE.ro
Despre noi  Website map  Servicii  Contact
Privacy  Politica  Utilizare  Publicare  Parteneri