Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Drept constituțional Dreptul muncii Dreptul securității sociale Next Note de studiu RNSJ SELECTED

Analiza constituționalității măsurilor Guvernului de diminuare a cheltuielilor bugetare în perioada crizei economice – Reducerea cuantumului pensiilor

1 martie 2024 | Claudia STANCIU
Claudia Stanciu

Claudia Stanciu

Contextul social

Perioada 2008-2010 a fost cunoscută drept marea criză economică a României, caracterizată prin austeritate, datorii, falimente în masă și căderea guvernelor. Recesiunea a avut efecte deosebit de grave asupra pieței muncii, a nivelului de trai, a comerțului internațional și a stabilității politice și sociale[1].

Sistemul bancar s-a blocat pur și simplu, băncile și-au pierdut încrederea una în alta și au restricționat creditarea către firme și consumatori. Guvernul a intervenit pentru a preveni o prăbușire totală a sistemului financiar și pentru a relansa economia. Cu toate astea, au fost necesare măsuri drastice pentru a limita valul de concedieri și creșterea alarmantă a șomajului. Salariile au fost reduse cu 25%, TVA-ul a fost majorat (de la 19% la 24%), iar pensiile au fost înghețate. Guvernul a demisionat, a fost numit un nou guvern, iar la scurt timp și acesta a fost demis prin moțiune de cenzură.

România a recurs în acea perioadă la un împrumut extern de 10 miliarde euro.

Sesizarea Curții Constituționale

În mijlocul crizei economice, în anul 2010, Curtea Constituțională a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Sesizarea viza legea care fusese adoptată în vederea limitării efectelor crizei economice din perioada 2008-2010 și prevedea, printre alte măsuri, diminuarea cuantumului salariilor și al pensiilor.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Interviuri JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Legea statua reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea indemnizației de șomaj și a pensiilor cu 15%. Măsurile urmau să intre în vigoare pe 3 iulie 2010 și să se aplice până la sfârșitul anului.

La data de 16 iunie 2010, înainte de intrarea în vigoare a legii menționate, Curtea Constituțională a fost sesizată de un grup format din 30 de senatori și 60 de deputați. Aceștia au susținut că reducerea cuantumului acestor drepturi constituie o ingerință asupra dreptului de proprietate în ansamblul său. În motivare se arăta că legea criticată operează practic o expropriere (căci dreptul la venit este un drept de proprietate), fără să acorde însă o justă și prealabilă despăgubire[2].

La rândul său, Guvernul susținea că măsura este justificată de rațiuni de siguranță, respectiv de securitate națională determinate existența unei situații de criză economică. Acestui argument, i-a fost opus faptul că criza economică nu reprezintă un element ce ține de siguranța sau securitatea națională[3]. Așadar, în lipsa unei situații excepționale, Guvernul nu poate restrânge exercitarea unor drepturi fundamentale.

Analiza deciziei Curții Constituționale

Pensia reprezintă o creanță pe care statul trebuie să o plătească și să o ocrotească. Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de ”bun” include și dreptul unei persoane asupra unei creanțe, așadar o eventuală reducere a pensiei ar constitui o nesocotire gravă a dreptului de proprietate[4].

Autorii obiecției de neconstituționalitate au învederat că măsurile de reducere pensiilor sunt de natură a aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, afectându-i în special pe cei cu venituri reduse. Ori justiția are sarcina de a proteja cetățeanul și de a asigura stabilitatea și coerența legislativă.

Atât drepturile salariale, cele de natură salarială, cât și cele decurgând din asigurările sociale (pensii, indemnizații etc.) constituie drepturi legal câștigate, ceea ce exclude posibilitatea eliminării sau a diminuării lor.

Guvernul a transmis punctul său de vedere și a susținut că atât dreptul la salariu, cât și dreptul la pensie nu reprezintă drepturi absolute, iar autoritățile dispun de o putere discreționară în aprecierea noțiunii de interes comun al comunității[5]. De asemenea, executivul apreciază că, în această ipoteză, privarea de un bun (în acest caz, drepturile bănești) este proporțională cu scopul urmărit, măsura fiind luată pe o perioadă determinată, până la 31 decembrie 2010. Legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata sa ca drept câștigat[6]. Se mai arată că, în lipsa acestor resurse, statul ar fi fost lipsit de sursele de finanțare necesare supraviețuirii sale ca stat de drept și democratic.

Având în vedere toate argumentele expuse, instanța constituțională a pronunțat o decizie istorică. Curtea Constituțională a respins critica neconstituționalității diminuării cuantumului salariului personalului bugetar ca neîntemeiată, însă a admis critica neconstituționalității diminuării cuantumului pensiilor.

Reducerea salariilor nu viza un impozit suplimentar, ci avea ca scop reducerea cheltuielilor bugetare pe care statul trebuia să le suporte. Reechilibrarea bugetului de stat era necesară, iar măsura temporară a fost considerată proporțională cu scopul urmărit.

În schimb, în cazul pensiilor situația era diferită. Pensiile reprezintă o formă de prestație a asigurărilor sociale plătită lunar, fiind strâns legată de calitatea de pensionar, obținută în baza unei decizii de pensionare[7]. Acordarea pensiilor are la bază principiul contributivității. Drepturile se acordă în temeiul contribuțiilor sociale plătite de asigurat pe durata desfășurării activității profesionale. Scopul pensiei este de a compensa contribuțiile vărsate la bugetul asigurărilor sociale de stat și de a asigura pensionarilor mijloacele de subzistență[8] .

Munca a fost prestată, așadar, asigurările trebuie plătite. Statul are obligația de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.

Sumele plătite cu titlu de contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat oferă dreptul asiguratului de a beneficia la finalul carierei sale de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada desfășurării activității profesionale.

Justificarea Curții Constituționale a vizat faptul că cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, reprezintă un drept câștigat, așadar diminuarea sa nu poate fi dispusă nici măcar cu caracter temporar.

Dreptul constituțional la pensie nu poate fi afectat de gestionare deficitară a bugetului de către stat. Așadar, prin Decizia nr. 874/2010, Curtea Constituțională a declarat art. 9 al Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar ca fiind neconstituțional. Reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată[9].

Legislația altor state europene în materia pensiilor

Curtea Constituțională a Ungariei a pronunțat, la rândul ei, hotărâri similare și a stabilit că pensia calculată după regulile sistemului de asigurări sociale nu poate fi afectată[10]. De asemenea, modificarea unilaterală a cuantumului pensiilor este neconstituțională[11], cu referire în special la imposibilitatea de a reduce pensiile mari pentru a crește pensiile mici. Pensia este un drept câștigat și, deopotrivă, cumpărat, iar modificarea cuantumului său nominal este pe cale de consecință neconstituțională[12].

Curtea Constituțională a Letoniei a avut și ea la bază considerente similare în pronunțarea hotărârilor sale[13].

Perspective asupra viitorului

Având în vedere îmbătrânirea constantă a populației și reducerea natalității de la an la an, o preocupară majoră a sistemului bugetar din România o reprezintă asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii pe termen lung. Astfel, apare ca fiind necesară luarea unor măsuri preventive pentru a preveni un nou colaps economic al sistemului de asigurări sociale de stat.

Considerente personale

Dreptul la pensie constituie un drept constituțional fundamental al cetățenilor români, acordat în urma îndeplinirii stagiului de cotizare în muncă. Așadar, diminuarea pensiilor, a muncii de viață a unui om reprezintă o ingerință asupra dreptului la proprietate, de natură să aducă o atingere semnificativă a traiului de zi cu zi.

Dificultățile întâmpinate de Guvern privind gestionarea bugetului asigurărilor sociale de stat, chiar și în contextul unei crize economice, nu pot fi opuse dreptului la pensie. Prin urmare, necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare nu poate constitui temeiul afectării unor drepturi fundamentale.

Diminuarea cuantumului pensiilor a fost și este o măsură neconstituțională.

Decizia nr. 874/2010 a Curții Constituționale rămâne una istorică în jurisprudența națională a României. Pensiile acordate NU pot fi reduse.


[1] 15 septembrie 2008: Începe Marea Criză Financiară care duce la austeritate, îndatoriri, falimente în masă şi căderea guvernelor (mediafax.ro)
[2] Decizia nr. 874 25/06/2010 – Portal Legislativ (just.ro)
[3] Situațiile care s-ar încadra în această categorie ar fi: starea de război, de asediu, lupta antiteroristă etc., ceea ce nu se aplică în cazul de față.
[4] Cauza Buchen împotriva Republicii Cehe, 2002, CEDO.
[5] Cauza Beyeler împotriva Italiei, 2000, CEDO.
[6] Decizia nr. 874 25/06/2010 – Portal Legislativ (just.ro).
[7] Ibidem.
[8] Ibidem.
[9] Decizia nr. 874 25/06/2010 – Portal Legislativ (just.ro).
[10] Decizia nr. 455/B/1995 pronunțată de Curtea Constituțională a Ungariei.
[11] Decizia nr. 277/B/1997 pronunțată de Curtea Constituțională a Ungariei.
[12] Decizia nr. 39/1999 pronunțată de Curtea Constituțională a Ungariei.
[13] Decizia nr. 2009-43-01 din 21 decembrie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională a Letoniei.


Claudia Stanciu
Studentă – Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale