« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Aspecte speciale și specifice ale procedurilor de restructurare în lumina proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 85/2014 și a Directivei 2019/1023 privind restructurarea și insolvența
28.04.2021 | Alina POPA

Secţiuni: Insolvență, Lege 9, Opinii, Proiecte legislative, Selected | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Popa

Alina Popa

Pe site-ul Ministerului Justiției se află în dezbatere Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (Proiectul), având în vedere necesitatea transpunerii în legislația națională a Directivei 2019/1023 privind restructurarea și insolvența (Directiva).

Proiectul de lege aduce modificări atât procedurilor de prevenire a insolvenței, cât și procedurii de reorganizare judiciară legate exclusiv de necesitatea transpunerii textului Directivei. Astfel, pe scurt:
– Se propune înlocuirea procedurii mandatului ad-hoc cu o procedură de restructurare mai flexibilă, parțial out-of-court, Procedura acordului de restructurare;
– Se modifică Procedura concordatului preventiv în rând cu prevederile Directivei;
– Se aduc modificări privind procedura de reorganizare judiciară.

Procedurile de restructurare – Acordul de restructurare și Concordatul preventiv – prezintă anumite aspecte comune și sub-mecanisme specifice ce vor fi detaliate în prezentul articol:
– Testul de dificultate;
– Testul de viabilitate;
– Testul creditorului privat;
– Finanțările noi și intermediare și tranzacțiile din proceduri.

1. Testul de dificultate – art. 5 pct. 262, art. 6 din Proiect

Procedurile de restructurare – procedura Acordului de restructurare și procedura Concordatului preventiv – pot fi accesate de un debitor aflat în dificultate.

Plecând de la premisa, menționată inclusiv în Directivă, că o societate se poate afla în mai multe situații decât simpla dificultate financiară, care să îi afecteze afacerea și care să genereze, dacă nu este adresată la timp, un risc de insolvență, Proiectul propune o definiție în sens larg a dificultății, spre deosebire de actualul text al legii, care tratează doar dificultatea financiară.

Definiția pe care Proiectul o propune privește dificultatea ca pe acea starea unei societăți generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității prezente sau viitoare a acesteia de a-și  plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate.

Elementele esențiale ale dificultății în această nouă definiție sunt:
– orice împrejurare;
– împrejurarea este suficient de gravă încât să determine o afectare a activității;
– afectarea activității este doar temporară, însă poate pune societatea în situația de a nu-și mai putea achita datoriile la termen în lipsa unor măsuri adecvate de redresare a afacerii.

Un exemplu chiar din Directivă este dat de un debitor care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți care l-ar putea conduce la insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt. Alte exemple la care ne putem gândi sunt pierderea unei licențe importante, a unui brevet, neînțelegeri între asociați de natură a bloca activitatea societății.

Cine verifică starea de dificultate:
– administratorul restructurării – în procedura nouă a Acordului de restructurare. Analiza stării de dificultate este parte din Acordul de restructurare, astfel încât creditorii să aibă cunoștință de starea reală a societății pentru a-și putea forma o decizie cu privire la votul acordat pe Acordul propus. (Art. 151 3 lit. a). coroborat cu Art. 151 alin. 1 lit. a)
– judecătorul-sindic – în procedura Concordatului preventiv – la momentul soluționării cererii de deschidere a procedurii. Justificarea dificultății trebuie să însoțească cererea de deschidere a procedurii (Art. 23 alin. 1 lit. a).

2. Testul de viabilitate

Directiva vorbește despre două teste de viabilitate:
– unul anterior accesării oricărei proceduri de prevenire a insolvenței, putând fi prevăzut opțional ca o condiție a acestei accesări – în Considerentul 26;
– cel de-al doilea – ca o condiție imperativă pentru confirmarea acordului/planului de restructurare – conform art. 10 alin. 3 din Directivă, coroborat și cu Considerentul 50.

Prin proiectul de lege s-a optat pentru efectuarea celui de-al doilea test de viabilitate întrucât, pe de o parte, un test de viabilitate și pentru accesul la procedură ar genera costuri suplimentare pentru societate, iar pe de altă parte, este important ca viabilitatea să reiasă ca urmare a implementării planului și măsurilor care vor fi luate și sunt aprobate de creditori – creditorii trebuie să aibă confortul că măsurile propuse de debitor sunt de natură a asigura plata creanțelor lor și continuarea afacerii.

În consecință, acordul/planul de restructurare trebuie să conțină o expunere de motive din care să rezulte faptul că  acordul/ planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența debitorului și de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv condițiile prealabile necesare pentru reușita lui. Expunerea de motive va fi realizată sau validată de către administratorul restructurării/concordatar, raportat chiar la textul Directivei, la art. 8 alin. 1 lit. h.

3. Testul creditorului privat

Pe scurt, testul creditorului privat este un test care indică gradul de recuperare a creanței bugetare într-o procedură de restructurare versus o procedură de faliment, în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. Testul creditorului privat a existat în lege și până acum, însă, din cauza faptului că genera costuri pentru creditorul fiscal, a fost rar accesat.

În consecință, Proiectul și-a propus să ajusteze textul de lege astfel încât și organul fiscal să fie un participant mai activ la procedură, dacă va fi un creditor ale căror creanțe vor fi afectate de restructurare prin reducerea creanței bugetare – testul creditorului privat va fi efectuat de partea care propune acordul/concordatul/planul de reorganizare.

Testul creditorului privat va fi comunicat creditorului bugetar în toate cazurile în care este efectuat.

4. Protecția finanțărilor și tranzacțiilor legate de restructurare – art. 91

a) Finanțările

Legiuitorul român nu este străin de protecția finanțărilor în procedurile de insolvență, fiind extrem de actual încă de la Codul insolvenței cu direcțiile în care a mers și legiuitorul european prin Directivă.

În acest sens, Proiectul a adus nou protecția finanțărilor intermediare – adică a acelor finanțări din perioada negocierilor din concordatul preventiv, rezonabile și imediat necesare pentru ca activitatea debitorului să poată continua sau să aducă plus valoare afacerii – de la deschiderea procedurii până la confirmarea planului de restructurare.

În rest, se respectă principiul deja existent în legislația noastră al protecției finanțărilor de la art. 4 pct. 8 din Lege și în procedurile de restructurare, finanțările acordate putând fi desființate doar dacă se dovedește că au avut un caracter fraudulos.

Totodată, conform prevederilor Directivei, persoanele care acordă astfel de finanțări nu răspund civil, administrativ sau penal doar pentru simplul motiv că aceste finanțări afectează gradul de îndestulare a creditorilor.

O altă formă de protecție este instituirea unui privilegiu cu rang de prioritate asupra oricăror alte privilegii și ipoteci ulterioare asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, în contul creanței născute din finanțările noi sau intermediare – una dintre întrebările primite pe acest aspect este dacă se derogă de la prevederile Codului civil prin impunerea condiției înscrierii în registrele de publicitate aferente. Răspunsul nostru este că nu, nu se derogă, art. 2334 cod civil prevăzând că privilegiile sunt opozabile fără a fi necesară înscriere dacă prin lege nu se prevede altfel. Or aici s-a considerat necesară înscrierea pentru ca toți creditorii să cunoască situația reală a patrimoniului societății

În scenariul eventual al insolvenței ulterioare, finanțările noi/intermediare au rang prioritar, urmând a fi înscrise imediat după finanțările noi/intermediare acordate în procedura insolvenței.

b) Contractele în derulare

La data confirmării acordului de restructurare/omologării planului de restructurare:
– se execută potrivit prevederilor contractuale;
– clauzele care prevăd rezilierea în situația apariției stării de dificultate se consideră nescrise.

Av. Alina Popa
Membru al echipei de experți

 
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD