« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Cultură socială, conștiință juridică și imaginație critică. I Fought the Law and the Law Won? Legal Consciouness and the Critical Imagination de Simon Halliday și Bronwen Morgan
04.05.2021 | Cristian GOIA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Cristian Goia

Cristian Goia

Studiul conștiinței juridice în cadrul studiilor socio-juridice implică o privire asupra vieții cotidiene și în mod crucial asupra vieții aproape invizibile a dreptului în societate. Punctul de plecare este dat de percepțiile și experiențele oamenilor în diverse situații comune (la locul de muncă, în trafic, etc.) și nu de situațiile formale (instituții și persoane implicate direct în sistemul juridic).

Articolul[1] examinează conștiința juridică prin prisma teoriei culturale dezvoltată de Mary Douglas. Analiza sa de tip „grup-grilă” oferă informații importante mai ales atunci când este folosită asupra unei trăsături mai puțin studiate în peisajul conștiinței juridice, anume vocea colectivă a disidenților. Teoria a fost aplicată științelor sociale la un nivel larg și la o gama variată de subiecte, de la construcția socială a naturii la răspunsurile oferite de schimbările climatice, de la percepțiile de risc și vină până la stilurile de management public.

Un mic rezumat al acestui cadru este util pentru cei nefamiliarizați cu el. La baza teoriei culturale accentul este pus pe organizarea socială, cum ne organizăm pe noi înșine, cum ar trebui luate deciziile, cine poate decide ce și de ce. Orice comunitate, oricât de mică, are în embrion patru tipuri culturale interconectate și fiecare ancorate într-o relație particulară de putere și autoritate. Cele patru tipuri culturale sunt rezultatul combinației a două dimensiuni, cea a „grilei” și cea a „grupului”, ca în imaginea de mai jos (care nu se referă, totuși, la conștiința juridică).

Prima (grila) se referă la măsura în care autoritatea structurală și diferențele de rang, poziție și statut sunt considerate acceptabile. La un capăt al spectrului există o preferință pentru autoritatea exercitată prin reguli tradiționale iar la celălalt capăt există respingere a ierarhiei și diferențelor de rang și statut. A doua dimensiune (grupul) se referă la măsura în care grupurile restrâng acțiunea individuală. La un capăt al spectrului prevalează preferința pentru grup și apartenența la o comunitate, iar în funcție de acest lucru comportamentul indivizilor în ceea ce pot face și decide este controlat. La celălalt capăt prevalează preferința pentru libertatea individuală și capacitatea indivizilor de a-și negocia singuri drumul prin viață.

Ce înțeles capătă combinația celor două dimensiuni când sunt aplicate conștiinței juridice? Combinația dintre „grilă” și „grup” produce patru „tipuri” de conștiințe juridice care ar putea fi denumite după cum urmează:

1. colectivism diferențial (before the law) – aplicabil cazului în care există atât acceptarea ierarhiei, cât și un atașament puternic față de grup;

2. colectivism disident – zona „egalitaristă”, unde atașamentul față de grup este puternic, însă ierarhizarea nu este acceptată;

3. individualism (with the law) – atunci când atât atașamentul față de grup, cât și presiunea ierarhiei sunt scăzute;

4. izolare/fatalism (against the law) – atunci ierarhizarea este puternică, însă lipsește sentimentul apartenenței la grup.

Dimensiunea „grilei” reflectă variații în măsura în care autoritatea formală a dreptului este respectată. La capătul superior al grilei, dreptul impune respect în virtutea statutului său formal. Dreptul este produsul unei decizii superioare, este elementul vital al sistemului structurat de autoritate. În acest fel, este puternic și atrage respectarea lui de către subiecți. La capătul inferior există respingerea ierarhiei și a diferențelor de statut, dreptul în sine nu impune respect, el trebui să-și câștige respectul.

În continuare este adus în discuție un proiect desfășurat între 2000-2002 intitulat Radical Participation, despre identități și rețele ale activiștilor în Manchster, Oxford și nordul țării Galilor. Punctul de plecare pentru acest proiect a fost mișcarea Earth First! care în anii ’90 a fost principalul inițiator al acțiunii directe de mediu în Marea Britanie. Interviurile s-au axat pe acțiunile și opiniile participanților asupra comunității activiste, asupra mediului familial și educațional, asupra stilului de viață și punctelor de vedere asupra schimbărilor sociale și politice. Au rezultat trei aspecte principale ale conștiinței juridice în comunitățile disidente: a) dreptul statului este fundamental nelegitim; b) o concepție alternativă a dreptului care provine din afara statului, și care este mai aproape de etică și justiție; c) disponibilitatea de a respecta dreptul.

Pentru o privire directă asupra discuției în peisajul autohton, recomandat articolul Environmental Legal Consciousness in Romania: Beyond Roșia Montană, scris de Flaminia Stârc-Meclejan. Având ca background cazul Roșia Montană articolul analizează conștiința juridică privind mediul în România și modul în care preocuparea pentru natură a fost modelată fie prin experiența personală, fie prin memoria colectivă.

TOP 3 CITATE

Intervievatul 33 (Descrie dreptul ca un joc în care regulile jocului sunt scrise de stat în beneficiul său. Astfel din start dreptul este falimentar din punct de vedere moral).

If you play the game by the rules you’re literally going to lose because that’s the way that game is set up. So you’ve got to find ways of not playing football but bursting the ball, you know? That’s what it’s all about.[2]

Intervievatul 15

It’s very uspetting to realize that a lot of people out there don’t even belive…that it is posible to want to live in a world that is compasionate, so much that you might actually want to do something about it, and who belive that if something is illegal it must therefore be wrong, and if something is legal it must therefore be right.[3]

Intervievatul 11

My dad’s very ‘well, if the authorities have decided it should be that way, then that is the right thing and you should try and change things through the legal channnels.’ Bless him.[4]

CE MI-A PLĂCUT:

Studiul conștiinței juridice oferă un mod interesant și distinctiv de a studia rolul dreptului în societate. Rolul instrumental (cercetările socio-juridice) și rolul constitutiv (cercetările conștiinței juridice) se referă la diferitele moduri în care dreptul este considerat semnificativ pentru relațiile sociale. În cadrul unei viziuni „instrumentale” dreptul este încadrat în primul rând ca acționând asupra societății dintr-o poziție externă, existând mai degrabă într-o sferă separată decât ca fiind o parte integrantă a ceea ce reglementează. Așa numita viziune „constitutivă” modelează înțelegerea participanților cu privire la relațiile sociale. Cele două roluri nu se exclud, dreptul funcționează atât în mod instrumental, cât și într-un sens „constitutiv”.

Totodată perspectivele analitice și teoretice prezentate în articol indică o viitoare agendă de cercetare care menține tradiția conștiinței juridice asupra calităților structurale ale dreptului, evitând în același timp capcanele hegemoniei teoriei juridice generale.

CE NU MI-A PLĂCUT:

Foarte multă informație comprimată în puține rânduri, pe alocuri textul devine încărcat și dacă nu ești foarte atent te-a pierdut. Aș fi vrut mai degrabă ca lectura să fie I Fought the Law, de The Clash dar am primit I Fought the Law, de Bobby Fuller Four.


[1] Simon Halliday, Bronwen Morgan, I Fought the Law and the Law Won? Legal Consciouness and the Critical Imagination, Current Legal Problems, Vol. 66 (2013) pp. 1-32, disponibil aici.
[2] „Respectând regulilor jocului vei pierde. Trebuie să găsești o modalitate prin care să nu joci fotbal, să „spargi” mingea. Despre asta este vorba”. (p. 16)
[3] „Este îngrijorător când realizezi că o bună parte din oameni nu înțeleg că este posibil să îți dorești să trăiești într-o lume care dă dovadă de compasiune și efectiv să faci ceva în acest sens și care cred că dacă ceva este ilegal trebuie să fie și greșit, iar dacă ceva este legal trebuie să fie și corect.” (p. 17)
[4] „Tatăl meu este ceva de genul: „Dacă autoritățile au decis că trebuie să fie așa, atunci acesta este lucrul corect iar lucrurile ar trebui schimbate prin intermediul procedurilor legale”. Să fie binecuvântat.” (p. 7)


Cristian Goia

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Secţiuni/categorii: Life, Opinii, Povestim cărți, SELECTED TOP LEGAL

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD