Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Opinii Povestim cărți SELECTED

O apariție editorială remarcabilă

20 martie 2024 | Florin COSTINIU
Florin Costiniu

Florin Costiniu

1. Pe 12 martie a.c., s-a lansat la București, sub egida și cu sprijinul Asociației „Alternative Sociale” și UNICEF România, ediția a doua a unei lucrări de referință în literatura noastră juridică: „Ghid de audiere a copilului în proceduri judiciare”, apărută în condiții grafice excelente, așa cum ne-a obișnuit Editura Hamangiu.

Coordonatori, dar și autori ai unor capitole importante, sunt Mona-Maria Pivniceru și Cătălin Luca, ale căror cariere profesionale și științifice sunt exemplare.

Profesor univ. dr. Mona-Maria Pivniceru a avut o activitate impresionată ca judecător, parcurgând toate treptele ierarhice ale profesiei, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. În perioada 2013-2022, a fost judecător la Curtea Constituțională a României. A fost Ministru al Justiției și membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Deține două doctorate în drept, iar în domeniul literaturii juridice a publicat peste 55 de lucrări ca unic autor, coautor și coordonator, multe dintre acestea fiind premiate de foruri științifice prestigioase.

Dr. Cătălin Luca este psiholog clinician principal cu îndelungată practică în materie de expertiză psihologică. De asemenea, este cadru didactic asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, formator avizat de Colegiul Psihologilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Are specializări postdoctorale în managementul cercetării avansate și expertiză medico-legală psihiatrică, fiind autorul mai multor lucrări științifice în domeniu.

Cu contribuții deosebit de importante la elaborarea lucrării, autori ai unor capitole substanțiale sunt și Sofia Luca, Vlad Ciofu și Daniel Mirăuță, magistrați cu îndelungate cariere profesionale, activități didactice în învățământul superior și nenumeroase lucrări științifice în domeniu.

***

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Interviuri JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

2. Utilitatea practică a unei astfel de lucrări a devenit tot mai mare în ultimii ani. Din păcate, numărul copiilor și adolescenților implicați în fenomenul judiciar a crescut de o manieră îngrijorătoare și care reclamă o abordare concertată, coerentă din partea autorităților competente. Fenomenul delicvenței juvenile, inclusiv sub forma unor infracțiuni grave de violență, consum și chiar trafic de droguri, este în creștere. În același timp, a crescut numărul cazurilor de abuz (inclusiv sexual) asupra copiilor și de pornografie infantilă. Iar disoluția multor familii în care există copii minori îi aduc pe aceștia din urmă în contact cu autoritățile judiciare.

Iar acestea, din păcate, nu sunt întotdeauna adaptate la situația specifică și la contextul psihologic, emoțional al unor astfel de cauze. Atitudinea intimidantă a oficialităților, lipsa de informații și explicații adaptate vârstei copilului, ignorarea situației concrete a familiei, procedurile excesiv de lungi sau, dimpotrivă, sumare și formale, precum și lipsa unor standarde în privința audierii pot duce la încălcarea garanțiilor privitoare la drepturile copilului, precum și la (re)traumatizarea lui.

Așa cum pe drept cuvânt afirmă coordonatorii în „Argumentul” lucrării, „sistemul juridic național nu dispune de proceduri și practici adaptate copiilor, astfel că aceștia se confruntă cu obstacole deosebite în încercarea de a-și exercita drepturile. De aceea,  este important ca justiția să aibă întotdeauna în vedere interesul superior al copilului, indiferent de identitatea acestuia și de actele comise, iar sistemul judiciar și nejudiciar să fie adaptat la drepturile, nevoile și interesele specifice ale copilului.”

Consecință a matricei psiho-juridice, specifice copilului, ghidul urmărește orientarea profesionistului în drept (dar și a pedagogilor, psihologilor, asistenților sociali) în abordarea optimă a cazurilor în care este implicat copilul (ca parte, martor, persoană în conflict cu legea penală, victimă), în scopul protejării intereselor sale legitime ca urmare a demersului judiciar.

Autorii au și meritul de a fundamenta științific și a exemplifica practic două concepte esențiale în acest domeniu.

Este vorba în primul rând despre „justiția în interesul copilului”, care înseamnă nu doar proceduri judiciare și garanții aferente drepturilor acestuia, ci „în primul rând observarea persoanei copilului victimă, a trăirilor sale și a gradului său de percepție plasat într-un context situațional particular și, în mod esențial, semnifică valorificarea individualității copilului prin ascultarea sa. Pentru aceasta, copilul trebuie să fie informat despre întregul parcurs procesual, asupra drepturilor sale, a modalităților de valorificare a lor și asupra consecințelor pe care le antrenează poziția sa. Nu în ultimul rând, informarea trebuie să poarte asupra conținutului hotărârii judecătorești și a punerii sale în aplicare.”

Un al doilea concept novator este acela al „justiției prietenoase cu copilul”, sens în care „trebuie adaptate mecanismele și tehnicile de interviu la nivelul de înțelegere al acestuia, precum și folosirea de personal specializat în psihologia dezvoltării psiho-emoționale, pe lângă abilitățile intervievatorului în acest sens.”

***

1. Primul capitol al lucrării este consacrat documentelor internaționale în materia drepturilor copilului.

Este enunțat și dezvoltat principiul că reglementările internaționale recunosc copilului ca persoană și nu ca o extensie a părinților calitatea de titular al tuturor drepturilor ce derivă din acest statut, cu sublinierea particularităților bio-psiho-sociale ale acestuia, de natură a-i limita capacitatea juridică în diferite situații. De aceea, vulnerabilitatea drepturilor copilului reclamă în mod imperativ aplicarea principiului interesului superior al copilului.

Sunt citate și comentate pe larg în acest sens cele mai importante prevederi ale documentelor internaționale în materie: „Carta Internațională a Drepturilor Copilului” (O.N.U. – 1989), „Regulile Standard Minimale ale Națiunilor Unite în Administrarea Justiției Juvenile” (1985), „Principiile Națiunilor Unite pentru Prevenirea Delicvenței Juvenile” (1990), „Convenția Europeană pentru exercitarea drepturilor copilului” (Consiliul Europei – 1996), Recomandări ale Comitetului de Miniștri și alte reglementări care statuează:

– principiul interesului superior al copilului;

– principiul egalității șanselor și nediscriminării;

– principiul responsabilizării părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;

– principiul asigurării unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil;

– principiul respectării demnității copilului;

– principiul ascultării opiniei copilului și luării în considerare a acesteia, ținând seama de vârsta și gradul său de maturitate;

– principiul asigurării protecției împotriva abuzului și exploatării copilului.

2. Un alt capitol important al lucrării se intitulează „Interviul copilului victimă/martor pentru proceduri judiciare – perspectivă psihologică”. Sunt prezentate aspecte fundamentale, cu trimitere la doctrina de specialitate privind sugestibilitatea la copil (mecanisme și factori determinanți), memoria și factorii de alterare a acesteia, vârsta mentală, atitudinea intervievatorului, tipuri de întrebări, etapele și tehnicile unui interviu nesugestiv, regulile de comunicare, particularitățile culturale, socio-economice, de etnie, religie și limbă ale copilului, cu posibil impact asupra interviului.

Iar pentru a releva amploarea documentării autorilor, cred că se cuvine să menționăm că numai pentru acest capitol sunt citate 133 (!) de surse bibliografice.

3. Cea de-a treia parte a lucrării se referă la ascultarea copilului în procedurile judiciare civile.

Sunt prezentate pe larg aspecte legislative, interne și internaționale, ca și cele mai recente cercetări în materia psihologiei judiciare și a pedagogiei referitoare la dreptul copilului de a fi ascultat, problemele referitoare la discernământ, ipostaze ale copilului în procesul civil, ascultarea copilului în procedurile judiciare civile și regulile sale de bază, între care o importanță specială au contextul, modul și locul ascultării, care trebuie să fie activatoare și încurajatoare, dându-se astfel eficiență prevederilor art. 226 Cod de procedură civilă. Problemele privind modalitățile de intervievare, adresarea întrebărilor și evaluarea ascultării, bunele practici în materie de audiere sunt de asemenea tratate pe larg.

4. Audierii copilului în procedurile judiciare penale, în posibila sa ipostază de victimă, martor sau persoană aflată în conflict cu legea, îi sunt consacrate capitolele IV, V și VI ale lucrării.

Conceptele de „justiție prietenoasă cu copilul” și „justiție în interesul copilului” sunt amplu abordate, cu trimiteri atât la legislația română, cât și la cea internațională, în raport de contextul și situația specifică a cauzei.

Sunt prezentate pe larg abordările specifice centrate pe copilul victimă, din perspectiva trivalentă a audierii sale: aceasta din urmă constituie o garanție a exprimării dreptului consacrat al copilului de a fi ascultat în toate procedurile care îl privesc, componentă a accesului la justiție și la un proces echitabil; ca procedeu tactico-criminalistic prin care se obține una dintre cele mai importante probe în procesul penal; ca mijloc de satisfacere a nevoii victimei de a se implica în procedura penală în scopul recuperării și reintegrării sale sociale. Sunt de asemenea prezentate și exemplificate aspecte privind:

– complexitatea și dificultatea audierii copilului victimă;

– necesitatea formării complexe/interdisciplinare a intervievatorului, care trebuie să posede abilități de comunicare și să reflecte o abordare sensibilă, profesionistă și imparțială centrată pe copilul-victimă;

– situațiile care justifică audierea prin intermediul unui psiholog;

– problemele privind consilierea și reprezentarea juridică;

– necesitatea creării /adaptării unor incinte speciale în care să aibă loc audierea victimelor; bunele practici internaționale în această materie;

– pregătirea profesioniștilor care realizează audierea copiilor victime;

– tehnici, proceduri și etape de audiere propriu-zisă;

– garanții procedurale pentru victimele infracțiunilor.

5. Audierea copilului martor în procedurile judiciare penale este de asemenea pe larg abordată, inclusiv din perspectiva psihologică a vulnerabilității sale. Copiii au nevoie de protecție, asistență și sprijin speciale, adaptate vârstei, nivelului lor de maturitate și nevoilor lor specifice, pentru a preveni alte dificultăți și traume ce ar putea rezulta din participarea lor la procesul de justiție penală.

Potrivit Orientărilor Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind justiția în interesul copilului (2010), „acesta trebuie tratat cu atenție, sensibilitate și respect, acordându-se o importanță specială situației personale, bunăstării și nevoilor lor specifice, precum și un respect deplin pentru integritatea lor fizică și psihică”.

Sunt abordate apoi, făcându-se referiri ample atât la legislația națională, cât și la reglementările internaționale, aspecte referitoare la:

– necesitatea unei pregătiri temeinice și specializate a profesionistului;

– procesul de pregătire și planificarea procedurii de audiere;

– eventuala prezență a psihologului și rolul său;

– evaluarea capacității minorului de a depune mărturie;

– luarea în considerare a unor măsuri de protecție a martorilor copii;

– măsuri și proceduri speciale privind momentul și locul audierii;

– audierea propriu-zisă și fazele acesteia;

– etapa întrebărilor;

– evaluări și concluzii.

6. Ultimul capitol al lucrării abordează problematica extrem de complexă a audierii copilului aflat în conflict cu legea penală.

Deși Codul de procedură penală nu conține o dispoziție expresă, spre deosebire de situația martorului minor (art. 124, alin. 4), potrivit căreia audierea acestuia trebuie să evite producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice a acestuia, autorii arată că „și în cazul minorului în conflict cu legea penală, anchetatorul trebuie să păstreze conștiința fragilității ființei din fața sa, aflată încă în formare și care nu este doar un produs al propriilor decizii, ci mai degrabă un rezultat al influenței și investiției adulților (fie că e vorba de membrii familiei sau de cei din comunitatea socială extinsă) din viața sa”.

Sunt prezentate apoi garanțiile comune, din punct de vedere procedural, pentru victima minoră și inculpatul minor, inclusiv sub aspectul luării în considerare a interesului superior la copilului, care este și trebuie să rămână primordial.

Definirea unor noțiuni, cum sunt vârsta răspunderii penale, relevanța stării de minorat asupra aplicării unor proceduri speciale, garanțiile procesuale se face distingându-se între faza de urmărire penală și cea de judecată.

Autorii insistă, făcând ample referiri și la convențiile internaționale în materie, asupra caracterului special al procedurii de audiere care se justifică prin faptul că „minorul nu are maturitatea psihică și experiența necesare pentru folosirea eficientă a drepturilor procesuale acordate de lege. De aceea, legiuitorul a urmărit, prin instituirea acestor proceduri, să asigure minorilor un plus de garanții procesuale care să-și dovedească eficiența prin îmbinarea laturii sancționatorii cu cea educativă”.

Un loc aparte este consacrat necesității specializării magistraților care instrumentează cauze cu minori, formarea unor aptitudini și abilități specifice care să asigure atingerea scopurilor prevăzute de lege.

***

În loc de concluzii, aș dori să fac două succinte observații:

1. Autorii și-au intitulat lucrarea „Ghid de audiere a copilului în proceduri judiciare” și, într-adevăr, au elaborat un manual, un îndrumar de bune practici absolut necesar pentru oricine este implicat, într-o formă sau alta, în acest fenomen (magistrați, lucrători de poliție, avocați, psihologi, pedagogi, asistenți sociali). Din acest punct de vedere, lucrarea este într-adevăr un ghid extrem de util.

În același timp, însă, prin rigoarea academică, înalta ținută universitară, calitatea argumentației tematice, bogăția și varietatea surselor bibliografice, autorii și-ar fi putut, fără teama de a greși, intitula lucrarea „Tratat de audiere a copilului în proceduri judiciare”.

2. Dar aceasta este doar o parte a problemei. Este foarte bine că avem în literatura noastră juridică această lucrare de referință. Îmi exprim convingerea că, pornind de la dispozițiile legale existente (și ele susceptibile de perfecționări), organele abilitate ale statului (în primul rând Consiliul Suprem al Magistraturii, Ministerul Justiției, Institutul Național al Magistraturii) vor continua eforturile de ordin material și uman în vederea specializării profesioniștilor în domeniu și asigurării condițiilor pentru justiție în interesul copilului.

Avocat Florin Costiniu

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership