« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Calitatea de persoană îndreptăţită în cererile vizate de prevederile art. 43 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
10.05.2021 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 10 mai 2021, a fost publicată Decizia nr. 22/2021 privind examinare sesizării formulate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 22.239/3/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile

I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus, prin Încheierea din 7 octombrie 2020, în Dosarul nr. 22.239/3/2017, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: în cazul cererilor înaintate de comisiile de fond funciar la comisiile de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 10/2001), în baza art. 43 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 165/2013), calitatea de persoană îndreptățită se stabilește în baza Legii nr. 10/2001 sau în baza legislației fondului funciar?

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

115. Prin întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismului de unificare jurisprudențială, instanța de trimitere solicită clarificarea legii aplicabile pentru stabilirea calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în ipotezele prevăzute de art. 43 din Legea nr. 165/2013, în sensul identificării normelor incidente, respectiv cele din legile fondului funciar ori cele din Legea nr. 10/2001.

116. Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că art. 43 din Legea nr. 165/2013 nu poate fi interpretat în sensul că permite aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în ipotezele vizate.

117. Cu titlu preliminar, se impun precizări cu privire la obiectul întrebării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, care vizează doar stabilirea normelor de drept substanțial, respectiv a celor în temeiul cărora se stabilește calitatea de persoană îndreptățită.

118. Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în cazul în care entitatea învestită de lege nu soluționează cererile de acordare a măsurilor reparatorii și nu emite o decizie în termenele prevăzute la art. 33 și 34 din aceeași lege, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa într-un anumit termen instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) din art. 35, respectiv secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul vizat de cererile nesoluționate de către entitatea învestită de lege.

119. După cum rezultă din art. 35 alin. (3), instanța de judecată învestită în acest temei se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 165/2013.

120. Așadar, întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă analiza temeiniciei acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013, iar stabilirea titularului și a întinderii dreptului subiectiv dedus judecății reprezintă, în mod evident, aspectul ce trebuie tranșat de către instanța de judecată cu prioritate față de stabilirea naturii măsurilor reparatorii cuvenite titularului dreptului.

121. Din această perspectivă, dezlegarea solicitată poate fi circumscrisă strict întrebării formulate de instanța de trimitere, fără a se extinde răspunsul la aplicarea Legii nr. 10/2001 în ansamblul său.

122. Cât privește noțiunea de „persoană îndreptățită” la care se referă întrebarea, cu toate că aceasta este specifică Legii nr. 10/2001 și, din acest punct de vedere, ar părea inadecvată într-o dezlegare a chestiunii de drept în sensul aplicării legilor fondului funciar, se impune folosirea sa și într-o astfel de situație, întrucât Legea nr. 165/2013 a operat o unificare sub aspect terminologic a referirii la titularul unei cereri de acordare de măsuri reparatorii, respectiv de reconstituire a dreptului de proprietate privată.

123. Conform art. 3 pct. 2 din Legea nr. 165/2013, „persoana care se consideră îndreptățită” este „persoana care a formulat și a depus, în termen legal, la entitățile învestite de lege cereri din categoria celor prevăzute la pct. 1, care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Sunt socotite „cereri”, conform art. 3 pct. 1, în egală măsură, notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 și cererile formulate în temeiul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 169/1997).

124. Potrivit art. 3 pct. 3, „persoana îndreptățită” reprezintă „persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la restituire în natură sau, după caz, la măsuri reparatorii”, așadar, indiferent de actul normativ cu caracter reparator în temeiul căruia s-au formulat diferitele cereri ale foștilor proprietari sau ale moștenitorilor acestora.

125. Sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție circumstanțiază stabilirea calității de persoană îndreptățită, în sensul Legii nr. 165/2013, în ipoteza aplicării dispozițiilor art. 43 din aceeași lege, în cadrul acțiunilor prevăzute de art. 35, în care se derulează și judecata în cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere.

126. Potrivit art. 43 din Legea nr. 165/2013, „Cererile depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, care vizează teren cu categoria de curți-construcții, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se transmit comisiilor constituite pe lângă autoritățile publice locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, în vederea soluționării”.

127. Textul de lege citat prevede în mod expres schimbarea entității învestite de lege cu soluționarea cererilor depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 și al art. 34 din Legea nr. 1/2000, care vizează teren cu categoria de curțiconstrucții, nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

128. În acest temei, cererile respective, în măsura în care sunt întrunite toate cerințele de aplicare a prevederilor art. 43 din Legea nr. 165/2013, nu vor mai fi soluționate de către comisiile de fond funciar constituite în baza Legii nr. 18/1991 – acestea continuând să reprezinte entități învestite de lege, conform art. 3 pct. 4 lit. c) din Legea nr. 165/2013, pentru celelalte cereri depuse în temeiul legilor fondului funciar -, ci de către entitățile învestite cu aplicarea Legii nr. 10/2001.

129. Dubiul de interpretare creat de art. 43 din Legea nr. 165/2013 este legat de intenția legiuitorului cu privire la legea de soluționare a acestor cereri, respectiv dacă acest transfer de competență generează și aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001 la soluționarea cererilor, astfel încât calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru terenurile vizate de art. 43 să fie stabilită potrivit Legii nr. 10/2001.

130. S-ar putea considera că intenția legiuitorului a fost aceea a aplicării Legii nr. 10/2001, rezultată din economia Legii nr. 165/2013 în ansamblul său, în contextul căreia trebuie citit art. 43.

131. Asemenea argument de interpretare a art. 43 nu poate fi, însă, reținut.

132. Indiscutabil, Legea nr. 165/2013, după cum relevă chiar titlul și după cum reiese din conținutul său, și-a propus reglementarea unor măsuri unitare pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, indiferent de actul normativ cu caracter reparator în temeiul căruia s-au formulat diferitele cereri ale foștilor proprietari sau ale moștenitorilor acestora.

133. Din acest motiv se poate vorbi, de principiu, despre un regim juridic unitar al naturii măsurilor reparatorii, dar chiar și în această privință s-a făcut trimitere la legea în temeiul căreia au fost formulate cererile, cum este cazul chiar al art. 1, care stabilește regula restituirii în natură a imobilelor, indiferent de actul normativ cu caracter reparator; în al doilea alineat, însă, pentru situația în care restituirea în natură nu este posibilă, legiuitorul a indicat măsurile reparatorii diferite prevăzute de acte normative distincte.

134. Se poate observa așadar că, ori de câte ori a urmărit schimbarea unor elemente definitorii în conținutul legilor reparatorii, Legea nr. 165/2013 a prevăzut acest lucru în mod expres, inclusiv prin trimiterea explicită la unul sau altul dintre actele normative cu caracter reparator.

135. Or, art. 43 nu a inclus o asemenea trimitere la conținutul Legii nr. 10/2001, nici măcar parțială, în sensul că un element sau altul relevant în analiza cererilor va fi supus dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

136. Unicul aspect prevăzut în mod expres în art. 43 este cel referitor la competența de soluționare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, a anumitor cereri depuse în temeiul legilor fondului funciar, fără vreo referire la legea aplicabilă soluționării acestora.

137. În același timp, problema legii aplicabile existenței și întinderii dreptului de proprietate, pentru stabilirea îndreptățirii la măsuri reparatorii, aduce în discuție domeniul de aplicare al legilor cu caracter reparator.

138. În acest context, art. 8 din Legea nr. 10/2001 a delimitat în mod clar domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 de cel al legilor fondului funciar.

139. Astfel, alin. (1) al art. 8 prevede că „Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.”

140. Condițiile pentru ca titularul unei cereri având ca obiect acordarea măsurilor reparatorii sau, după caz, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unui imobil să fie socotit „persoană îndreptățită” nu pot fi disociate de regimul juridic al imobilului ce face obiectul cererii.

141. Nu este cazul, desigur, al cererilor greșit îndreptate sau al cererilor formulate în temeiul altei legi decât cea care reglementa regimul juridic al imobilului, doar pentru a eluda dispozițiile imperative ale legii aplicabile privind termenul de depunere.

142. În acest sens, de exemplu, art. 8.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, cu modificările și completările ulterioare, prevede că: „În cazul în care s-au depus notificări cu privire la imobilele prevăzute la alin. (1) al art. 8 din lege, acestea, în temeiul art. V alin. (2) din titlul I din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, urmează a fi înaintate, în vederea soluționării, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.”

143. Or, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, terenurile vizate de art. 43 au fost considerate de legiuitor ca intrând în domeniul de aplicare al legilor fondului funciar (în cauza pendinte pe rolul instanței de trimitere, al Legii nr. 1/2000: cererea a fost formulată în temeiul art. III din Legea nr. 247/2005, ce viza acel act normativ, iar situația juridică a terenului, potrivit elementelor furnizate de instanța de trimitere, era reglementată prin Legea nr. 1/2000).

144. Drept urmare, includerea acestor terenuri în domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 ar releva o situație de excepție de la art. 8 alin. (1) din această lege. Or, în acest sens, nu a fost adusă vreo modificare expresă a art. 8 alin. (1).

145. Pe de altă parte, este cert că art. 43 din Legea nr. 165/2013 instituie o situație de excepție, dar numai în privința entității învestite de lege a soluționa cererile după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 și, ca atare, excepția nu poate fi extinsă la alte situații neprevăzute de lege, precum legea de drept material aplicabilă în soluționarea cererilor, în condițiile în care excepția este de strictă interpretare și aplicare.

146. Drept urmare, nu se poate considera că art. 43 din Legea nr. 165/2013 relevă o situație de excepție de la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în sensul că cererile vizate de art. 43, pentru terenuri care intrau în domeniul de aplicare al legilor fondului funciar la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, ar fi intrat, după începerea activității Legii nr. 165/2013, în domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001, pentru a fi soluționate potrivit prevederilor acestui din urmă act normativ.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 22.239/3/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea art. 43 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, calitatea de persoană îndreptățită în cererile vizate de acest text de lege, pentru terenuri care intrau în domeniul de aplicare al legilor fondului funciar la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, se stabilește potrivit prevederilor acestor legi.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 aprilie 2021.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

 
Secţiuni: Content, Dezlegarea unor chestiuni de drept, Drept civil, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD