Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Dreptul muncii RNSJ SELECTED Studii

Încetarea contractului individual de muncă în mod abuziv în perioada de probă, de către angajator, este sancționată

25 martie 2024 | Dermina-Petronela DANCIU, Mădălina-Maria DASCĂL
Dermina-Petronela Danciu

Dermina-Petronela Danciu

Mădălina-Maria Dascăl

Mădălina-Maria Dascăl

Secțiunea I. Contractul de muncă

Libertatea muncii presupune libertatea oricărei persoane de a-și exercita sau nu dreptul la muncă, de a-și alege munca pe care dorește să o presteze, locul de muncă, profesia sau meseria, angajatorul la care să își desfășoare activitatea, precum și dreptul de a decide, în orice moment, încetarea raporturilor de muncă sau de a fi de acord cu modificarea activităților desfășurate[1].

Munca, potrivit DEX, reprezintă desfășurarea unei activități fizice sau intelectuale îndreptată spre un anumit scop; activitate prin care omul modifică și adaptează lucrurile din natură pentru satisfacerea trebuințelor sale.

Astăzi, însă, lucrurile stau total diferit, evoluția făcându-și simțită prezența. Munca este în prezent un domeniu protejat juridic de norme și reglementări tocmai pentru a oferi protecția necesară atât a angajatului cât și angajatorului. Există un echilibru între drepturile și obligațiile subiectelor care fac obiectul contractului[2].

Codul muncii conține un întreg titlu (II), intitulat “Contractul individual de muncă”, cel mai cuprinzător din structura sa; înglobează nouă capitole, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din textele Codului. Contractul individual de muncă este instituția reglementată exhaustiv, motiv pentru care putem aprecia că actualul Cod al muncii este, cu prioritate, o lege a acestui contract[3].

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Contractul individual de muncă presupune realizarea unui acord de voințe între angajator și salariat. Însă, spre deosebire de alte contracte de drept privat, prevederile legale privind încheierea, executarea și încetarea lui sunt extrem de riguroase, în scopul de a asigura protecția salariatului[4].

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu, în conformitate cu articolul 10 din Codul muncii.

Orice contract de muncă ar trebui să ofere unui viitor angajat o înțelegere clară a cerințelor postului. Este de dorit utilizarea unui limbaj concis și direct, astfel încât să reiasă în mod clar intențiile angajatorului, obligațiile asumate de angajat cât și drepturile și obligațiile fiecărei părți[5].

Secțiunea a II-a. Perioada de probă

Perioada de probă are ca scop verificarea aptitudinilor salariatului. Stabilirea unei perioade de probă este facultativă.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, se poate stabili o perioada de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere, potrivit primului aliniat al prevederilor articolului 31 din Codul muncii.

Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice, în conformitate cu următorul aliniat.

Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia. Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă[6].

Pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepție acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârșitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverință, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competență acesta își are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se reglementează prin lege specială[7].

Legea nr. 283/2022 vine cu o limitare importantă cu privire la dreptul angajatorului de a utiliza perioada de probă. Astfel, este interzis să se stabilească noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleași părți se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeași funcție și cu aceleași atribuții[8].

În timp ce fosta reglementare permite, ca regulă, o singură perioadă de probă pe parcursul derulării unui contract de muncă, această modificare se referă la două contracte diferite, încheiate între aceleași părți și pentru aceeași funcție[9].

Este important de menționat că în timpul perioadei de probă, contractul de muncă poate înceta oricând.

Secțiunea a III-a. Încetarea contractului individual de muncă în mod abuziv

Deși articolului 31 din Codul muncii prevede doar o simplă notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți, ce nu este necesar a fi motivată, întrebarea se pune în ce măsură, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, angajatorul poate înceta pur și simplu contractul de muncă, în mod discreționar.

Dreptul de a înceta contractul de muncă pe durata sau la finalul perioadei de probă nu poate fi exercitat în mod abuziv de către angajator, în caz contrar, raportat la principiul bunei-credințe, consacrat de dispozițiile articolul 8 din Codul muncii[10], fiind posibilă sesizarea instanțelor de judecată și anularea deciziei de încetare a raporturilor de muncă[11].

Pentru a putea dispune încetarea raporturilor de muncă în perioada de probă, angajatorul trebuie să verifice în concret aptitudinile salariatului, acesta fiind, de altfel, și scopul pentru care se instituie perioada de probă. În situația unui eventual litigiu, angajatorul trebuie să probeze că angajatul fie nu are cunoștințele profesionale sau aptitudinile necesare, fie nu s-a adaptat locului de muncă sau orice alte aspecte din care să rezulte că raporturile de muncă nu pot continua, demonstrând astfel că nu a fost vorba de o concediere abuzivă[12].

Chiar dacă în privința modului de apreciere a competențelor profesionale ale salariatului instanța nu poate interveni, angajatorul fiind cel în măsură să aprecieze, în funcție de întreaga activitate și de performanțele salariatului, în ceea ce privește procedura, respectiv aplicarea corectă a principiilor legale și legalitatea notificării de încetare a contractului de muncă, aceasta este supusă controlului judecătoresc[13].

Exerciţiul dreptului recunoscut angajatorului de a denunţa contractul individual de muncă în perioada de probă trebuie să se circumscrie limitelor externe dar şi a celor interne, potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscute de lege şi fără a încălca drepturile co-contractantului. Altfel, acest drept trece din spaţiul exercitării cu bună-credinţă a drepturilor recunoscute de lege în spațiul exercitării lui abuzive, dincolo de limitele stabilite prin lege[14].

Conform jurisprudenței, Hotărârea nr. 6/2022 din 11/01/2022, Curtea de Apel Iaşi, Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, „dispoziţiile art. 31 Codul muncii trebuie interpretate în sensul că impun, pentru validitatea notificării de încetare a contractului individual de muncă pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, pe lângă condiţia formei scrise şi condiţia respectării scopului în care norma a fost edictată, ceea ce implică faptul că, deşi actul formal nu trebuie motivat, cauza încetării contractului de muncă trebuie să fie în legătură directă cu scopul perioadei de probă, acela al verificării aptitudinilor salariatului”[15].

Comportamentul abuziv a fost sancționat de instanțele de judecată cu anularea deciziei de concediere și reintegrarea salariatului la fostul loc de muncă[16].

Concluzie

Putem conchide că, ținând cont de analiza realizată în rândurile de mai sus, în mod clar contractul individual de muncă reprezintă fundația raporturilor dintre angajat și angajator, fiind importantă o înțelegere temeinică a obligațiilor și drepturilor ambelor părți implicate.

Perioada de probă, etapa inițială a angajării, este esențială în procesul de evaluare a compatibilității dintre salariat și atribuțiile postului, însă aceasta nu trebuie să deschidă ușa abuzurilor. Noile reglementări și jurisprudența instanțelor specializate de dreptul muncii, pun în lumină nevoia de echilibru și corectitudine în aplicarea acestor clauze contractuale, reflectând principiul suprem al bunei-credințe în raporturile de muncă.

Dreptul angajatorului de a înceta raporturile de muncă în perioada de probă, deși prevăzut de lege, este limitat de cerința de a respecta scopul probei și de a nu încălca buna-credință, pentru a nu patina în afara sferei acesteia. Astfel, legislația muncii reprezintă un instrument de asigurare a unui mediu de lucru corespunzător, promovând continuu transparența și protecția reciprocă în realitatea profesională.


[1] A se vedea Marius Cătălin Preduț, Codul muncii comentat. Noua organizare a muncii, Ediția a III-a, completată și revizuită, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p. 27.
[2] Pentru mai multe detalii, a se vedea Fasie Geordano, Caracterele juridice ale Contractului Individual de Muncă (CIM), postat în data de 22 octombrie 2017, disponibil pe pagina de internet https://www.avocatoo.ro/blog/contractul-individual-de-munca, vizitat în data de 18 martie 2024.
[3] Alexandru Țiclea, Tratat de dreptul muncii, Ediția a III-a, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 5.
[4] Pentru mai multe detalii, a se vedea Felicia Roșioru, Trăsăturile definitorii ale contractului individual de muncă, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, Studii, numărul 4/2016, disponibil pe pagina de internet http://arhiva-studia.law.ubbcluj.ro/articol/698, vizitat în data de 18 martie 2024.
[5] A se vedea Roxana-Lidia Toth, Ce elemente trebuie să conțină un contract de muncă?, postat în data de 24 noiembrie 2020, disponibil pe pagina de internet https://www.avocatoo.ro/blog/ce-elemente-trebuie-sa-contina-un-contract-de-munca, vizitat în data de 18 martie 2024.
[6] A se vedea Codul Muncii Adnotat, disponibil pe pagina de internet https://www.codulmuncii.ro/titlul_2_2.html, vizitată în data de 18 martie 2024.
[7] Ibidem.
[8] A se vedea Raluca-Maria Vasiliu și Roxana-Paraschiva Sîsîeac, Modificări recente ale Codului muncii – ce aspecte noi trebuie să ai în vedere, postat în data de 25 octombrie 2022, disponibil pe pagina de internet https://www.avocatoo.ro/blog/modificari-recente-ale-codului-muncii-ce-aspecte-noi-trebuie-sa-ai-in-vedere, vizitată în data de 19 martie 2024.
[9] Ibidem.
[10] Codul muncii, articolul 8 aliniatul (1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe. Aliniatul (2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.
[11] A se vedea Cătălina Dicu, Anca Ștefania, Perioada de probă permite angajatorului să înceteze contractul de muncă după bunul său plac?, postat în 23 februarie 2023, pe pagina de internet https://www.juridice.ro/679098/perioada-de-proba-permite-angajatorului-sa-inceteze-contractul-de-munca-dupa-bunul-sau-plac.html#_ftn3, vizitată în data de 19 martie 2024.
[12] Ibidem.
[13] Ibidem.
[14] A se vedea Contestaţie împotriva notificării prev. de art. 31 alin. (3) Codul muncii. Nulitatea notificării. Scopul legal şi natura juridică a perioadei de probă. Natura juridică a termenului de probă. Dreptul discreţionar al angajatorului de a notifica încetarea contractului. Posibilitatea cenzurării actului angajatorului de către instanţă. Actul de comunicare a notificării către cocontractant de Curtea de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Revista de Drept social (Rosetti) nr. 3/2022, postat în data de 09 septembrie 2022, pe pagina de internet https://lege5.ro/gratuit/gezdonzygeyde/contestatie-impotriva-notificarii-prev-de-art-31-alin-3-codul-muncii-nulitatea-notificarii-scopul-legal-si-natura-juridica-a-perioadei-de-proba-natura-juridica-a-termenului-de-proba-dreptul-discretion, vizitată în data de 19 martie 2024.
[15] A se vedea Cătălina Dicu, Anca Ștefania Manolache, loc. cit. supra.
[16] Ibidem.


Avocat Dermina-Petronela Danciu
Avocat Mădălina-Maria Dascăl

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale